Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)

1969-10-09 / nr. 7703

­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7703 Joi, 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi*»!! HOT­ĂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMEN­TĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURĂ Consiliul de Miniștri a emis recent două hotăriri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experi­mentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucră­torilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agri­culturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specia­liştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărâri, salariile lucrătorilor din uni­tăţile agricole de stat urmează să fie majorate in medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în coope­rativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a sa­lariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a sala­riilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de sala­riaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproxi­mativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 aiignct 1907. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte pro­duse, atît în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii in care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului co­respunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfirşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfirşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţi­nerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi ne­mijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activi­tatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprin­derii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea produc­ţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să exe­cute, lucrări de calitate cit mai bună şi la timpul optim în coope­rativele agricole de producţie. În afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului, în funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de me­canizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea pla­nului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda pre­mii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot consti­tui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de me­canizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unităţile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ţinînd seama de condi­ţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezonier etc. (Continuare In pag. a 4-a) La F.H.C. Ghimbav 0 PRODUCŢIE SUPLIEOTflRfi DE PESTE 8.900.000 LEI Pină ieri, la Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav s-a realizat o producţie globală şi marfă suplimentară in valoare de peste 1 milioane de lei. Ca urmare, întreprinderea a fost în măsură să Livreze beneficiarilor peste plan produse in valoare de circa 6 mi­lioane lei, creîndu-se astfel ,condiţii pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 10 luni. Of .PT­E Brașov către Of.PITH TG.IBJAIS I 2 ab. Drum Wau ÎN PAGINA A 2-A La C. A. P. Drăuşeni şi Beia SE IROSESC ZILNIC ORE PREŢIOASE DE LUCRU ţi­! mecanic pus pe... chef Tractoare scoase din viteză Însămînţarea griului­ şi seca­rei în perioada optimă condi­ţionează în mare măsură ob­ţinerea unei recolte bogate în anul viitor. La C.A.P. Drăuşeni (preşedinte Gh. Iosif), acest elementar dicton agrotehnic nu găseşte audienţă în rîndul membrilor consiliului de con­ducere. Insămînţările de mai multe zile bat pasul pe loc. Şi tot bătînd pasul pe loc, para­frazând un vers popular, la anul cooperatorii din Drăuşeni vor număra pe degete spicele de grîu şi secară. Şi nu este vorba de o operaţie complicată pentru a urni lucrurile din loc, ci de eliberarea şi pregătirea te­renului pentru semănat. Situaţia disciplina unor tractorişti, în ziua de 5 octombrie, nici unul din cei 11 mecanizatori ce de­servesc unitatea nu s-au pre­zentat la program. Principalul vinovat este însă mecanicul de întreţinere Iosif Szabó , loc­ţiitorul şefului de secţie. Aces­ta, în loc sa se preocupe de repartizarea raţională a agre­gatelor la lucru, cu o zi ina­inte, începînd de la orele 11, a ţinut-o într-un chef. Nici în ziua de­­6 octombrie tracto­riştii n-au făcut prea multă is­pravă la recoltatul porumbului siloz. Pînă în jurul orei 10:30, s-a pierdut timpul cu, punerea în stare de funcţionare, a ma­şinii de recoltat, iar după orele 13 orice activitate în lanul de porumb a încetat din cauza de­fectării aparatului de tăiere. Nu ştim dacă aceste acte de indis­ciplină au ajuns şi la urechea conducerii I.M.A. Rupea, în ca­zul cînd ele au fost recepţiona­te am vrea să cunoaştem mă­surile luate împotriva celor vi­novaţi. Intr-o situaţie similară, am însămînţările la C.A.P.. Bela (preşedinte Teofil Muşunoi). Pină luni inclusiv, aici nu se însămînţaseră cu grîu-secară decit. 32 hectare din cele 215 hectare prevăzute în plan. E­­xistînd riscul­­ca lucrarea să nu se încheie pînă la sfirşitul pe­rioadei optime şi poate chiar pînă la... căderea zăpezii, am ţinut să .c­unoaştem şi părerea tov. Wilhelm Martini, secreta­rul­ comitetului comunal de partid. — La Beia semănatul a înce­put abia în ... 4 octombrie, ne-a spus interlocutorul, şi din­colo de cauzele obiective con-, ducerea unităţii pune rămîne­­rea în­ urmă mai mult pe seama activităţii nesatisfăcătoare a tractoriştilor ,şi... viceversa. Care este însă adevărul? Din relatările inginerului agro­nom­ al unităţii, N. Popa, am re­ţinut că în ultimele zile activi­tatea tractoriştilor s-a îmbună­tăţit, iar ce s-a însămînţat pînă acum corespunde exigenţelor de calitate, în scopul asigurării frontului de lucru pentru am­bele a­semănători, cooperativa are nevoie de încă două agre­gate la arat şi unul la discuit. Tovarăşul Vasile Hacman, in­ginerul şef al I.M.A. Rupea, este însă de altă părere : „da­că în baza cunoaşterii exacte a situaţiei din teren — spunea dînsul — inginerul agronom ar da dovadă de mai mult discer­­nămînt în* slscfsrsa parcelelor de jarat, fără a mai plimba tractoarele ore în şir de la o parcelă la alta, făcînd încer­cări inutile, aşa cum s-a în­­tîmplat şi sîmbătă, forţa me­canică­ existentă ar fi suficien­­ t. II IESCL La I.A.S. Prejmer, sortatul cartofilor se face cu utilaje de mare productivitate. Foto : GH. COJOCARU S înfiinţarea Combinatului­­ de celuloză şi hîrtie — Zărneşti In cadrul acţiunilor întreprinse pentru mai buna orga­nizare a conducerii şi planificării economiei, la Zărneşti a luat, fiinţă Combinatul de celuloză şi hîrtie. El cuprinde Fabrica de celuloză şi hîrtie — Zărneşti, Fabrica de hîrtie cretată — Ghimbav, Fabrica de hîrtie Bușteni — Prahova și Fabrica de mucavale Scăieni — Prahova. Ca director ge­neral al combinatului a fost numit ing. Moise Filote. Crearea Grupului de întreprinderi pentru construcţii forestiere — Braşov 9 Pentru coordonarea activităţii tuturor întreprinderilor de construcţii forestiere de pe teritoriul ţării a fost creat la Braşov Grupul de întreprinderi pentru construcţii fo­restiere, ca director general al grupului de întreprinderi a fost numit ing. Aurel Ungur. Constituirea Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului — Braşov In vederea asigurării unei mai bune coordonări a acti­vităţii de exploatare şi prelucrare a lemnului, la Braşov a fost constituit Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, cuprinzînd Combinatul de industrializare a lemnului — Braşov, întreprinderile forestiere din Braşov, Făgăraş, Homorod şi I.M.T.F. Braşov. Ca director general al combinatului a fost numit ing. Aurel Popa. uccesul artiştilor iranieni .Ansamblul de cîntece şi dan­suri populare şi naţionale din Iran a susţinut aseară un fru­mos program pe scena Palatu­lui culturii din Braşov. La spectacol au participat membri ai Birourilor Comitetelor jude­ţean Braşov şi municipal ale P.C.R., membri ai Comitetelor executive ale Consiliilor popu-­­lare judeţean şi municipal Braşov, conducători ai unor or­ganizaţii de masă şi obşteşti, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Arta interpre­tativă a artiştilor iranieni, de un deosebit rafinament, de o elevată ţinută artistică, a fost aplaudată cu căldură de public, deseori la scenă deschisă. Ar­tiștilor le-au fost oferite flori. În ziarul nostru de mîine veți putea citi o cronică a specta­colului. O arta cu vechi t­radi­ţii După ce a susţinut frumoase spectacole, îndelung aplaudate pe scenele Aradului şi Timişoa­rei, Ansamblul de cîntece şi dansuri populare şi naţionale din Iran a dat aseară un spectacol şi la Braşov. In dorinţa de a oferi cititorilor cîteva amănunte în legătură cu reputata formaţie, ne-am a­­dresat d-lui Nejad Ahmazadeh, directorul artistic al Ansamblu­lui, directorul Academiei de balet din Iran, directorul ad­ministrativ al Operei din Te­heran. — V-am ruga să ne spuneţi mai întîi cîteva cuvinte des­pre... istoricul formaţiei... — Ansamblul a luat fiinţă în anul 1958, sub egida Minis­terului Culturii şi Artei din Iran. încă de la înfiinţare, for­maţia s-a bucurat de un deo­sebit succes. Au urmat, fi-­ reşte, turneele peste hotare. Avem acum la „activul“ nos­tru numeroase spectacole date în Afganistan, Turcia, Pakis­tan, Italia, Tunis, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, şi o invitaţie, la... Expo '67 de la Montreal (Canada), şi bine­înţeles amintiri, amintiri de neuitat. Am venit acum şi în România. Pot spune că pu­blicul românesc este de o ma­re receptivitate şi sensibili­tate. La Arad, Timişoara şi în oraşul dv„ am simţit pur şi simplu căldura şi vibraţia spec­tatorilor. — Şi despre repertoriu ? "— După cum aţi văzut, pro­gramul nostru a cuprins două părţi. Prima parte este alcătuită din cîntece şi dansuri folclo­rice, cu prelucrări aproape in­sesizabile, cea de-a doua din ceea ce noi numim dansuri şi cîntece de curte, care sînt de fapt brodate pe un motiv ini­ţial cules tot din folclor. — Ne-ar interesa să ne vor­biţi şi despre interpreţi. — La noi există trei genuri de conservatoare: o primă ca­tegorie în care se studiază cîn­­tec şi dans clasic, o a doua profilată pe studiul folclorului şi, în sfîrşit, o a treia naţio­nală. O să vă mire poate a­­ceastă distincţie dintre „naţio­nal" şi „folclor". Dar dansurile noastre naţionale sînt de fapt o sinteză a trăsăturilor defini­torii ale folclorului din diferite zone ale ţării. Componenţii An­samblului sunt profesionişti, balerini ce fac parte din corpul de balet al Operei din Tehe­ran. Ei dansează cu aceeaşi măiestrie, plăcere şi dăruire un balet clasic şi un dans de inspiraţie populară. Aşa se face că, spre exemplu, într-o seară figurează în distribuţie , în „Giselle“, în următoarea în­tr-un spectacol de cîntece şi dansuri populare şi naţionale. CARMEN F. Dintre multiplele valenţe şi dimensiuni ale noţiunii de cu­tezanţă, cîteva se impun prin deosebita lor semnificaţie­ şi implicaţie socială, constituind elemente de esenţa coordona­telor progresului. Cutezanţa­­este o componentă, un atribut al personalităţii umane, care în raportul individ-societate devine o condiţie a personali­tăţii, o îndatorire socială, un element definitoriu al conexiu­nilor şi integrării conştiente a individului în sfera mobiluri­­lor sociale, în angrenajul com­plex al mecanismului dezvoltă­rii. În societatea noastră so­cialistă fiecărui cetăţean îi re­vine datoria — care dă sensuri şi profunzime însăşi existenţei — de a contribui cu mintea, priceperea şi toate forţele sale la realizarea măreţelor năzuinţe ale poporului, la prosperitatea patriei. In recenta cuvîntare rostită la deschiderea festivă a anului universitar, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spunea : „Fiecare om al muncii — indiferent de locul unde lucrează, de func­ţia pe care o ocupă in ierarhia socială — trebuie să înţeleagă că unicul criteriu de apreciere a contribuţiei pe care o aduce la dezvoltarea societăţii noas­tre este munca şi numai nunt d­e cantitatea, calitatea şi efi­cienţa activităţii sale sociale“, Iată exprimată în modul cel mai limpede ideea că astăzi, mai mult ca oricînd, valoarea individului, altitudinea îndato­ririlor şi responsabilităţilor sale sociale, se apreciază numai­ şi numai în raport cu cantitatea şi calitatea produsului muncii sale, cu valoarea aportului so­cial. Randamentul cantitativ şi ca­litativ maxim al fiecăruia din­tre noi presupune organizare şi disciplină personală, stră­danie neobosită, preocupare şi exigenţă pentru ridicarea con­­tinuă a nivelului pregătirii pro­fesionale, înţelegerea justă şi responsabilă a propriilor posi­bilităţi în raport cu gradul de dificultate a atribuţiilor func­ţiei încredinţate de societate. La toate acestea se adaugă — ca o condiţie esenţială a valo­rii individului în faţa misiuni­lor sale sociale — cutezanţa, o cutezanţă care înseamnă în­ţelegerea necesităţii, neastîm­­păr creator, căutări, incizii tot mai adinei, mai sigure şi mai lucide în domeniul noului, al rezolvărilor şi soluţiilor cel puţin mai bune dacă nu struc­tural superioare,, tendinţă con­tinuă spre autodepăşire. De bună seamă, cutezanţa nu O­PINII are nimic comun cu îndrăz­neala de a profesa riscul, în­drăzneala nedublată de un e­­chilibru robust al conştiinţei so­ciale, de o pregătire profesio­nală­­temeinică, în continuă perfecţionare şi corespunză­toare exigenţelor funcţiei ocu­pate, dincolo de risc nu în­seamnă nimic. Şi progresul so­cial,­ calea spre culmile civi­lizaţiei, năzuinţa spre idealu­rile cu adevărat superioare, nu se pot înfăptui cu... cascadori, sau prin profesiunea riscului. Oricît de îndrăzneţ ar fi chi­mistul mediocru, oricît de ris­cante experienţe ar încerca, din retorta cutezanţei sale nu va putea rezulta decît cel mult un produs purtînd amprenta suficienţei. Fără acele calcule ştiinţifice care prin rigoarea şi exactitatea lor ne-au dat senzaţia de fantastic, omul n-ar fi păşit niciodată pe Lună, oricît de multă cutezanţă ar fi investit în întreprinderea sa. Pe de altă parte ar fi absurd dacă am crede o singură clipă că fără curajul celor trei am­basadori ai Terrei — curaj întemeiat pe o pregătire psi­hică, fizică şi tehnică de do­meniul perfecţiunii — s-ar fi înfăptuit epoca la aselenizare. Cutezanţa este­­— aşadar — produsul joncţiunii pe coordo­natele utilului social, a perso­ imperativul cutezanţei nalităţii angajate, a gradului înalt de competenţă profesio­nală şi îndrăznelii. Această în­gemănare, şi numai ea, asigură individului posibilitatea con­tribuţiei eficiente, nu numai la acumulările canlitative, ci şi la actele de creaţie socială cali­tativ superioare. A fi cuteză­tor, prin urmare, înseamnă a fi cît mai util societăţii, în­seamnă împlinirea datoriei fun­damentale de membru al ei, ca­re — aşa cum am văzut — dă sensuri şi profunzime însăşi existenţei. Cutezanţa impune fiecăruia dintre noi — indiferent de lo­cul în care muncim şi funcţia ■pe care o îndeplinim — ca un imperativ al zilelor noastre, participarea conştientă şi inte­grală la elaborarea hotărîrilor, exprimarea responsabilă şi competentă a opiniei, explora­rea şi promovarea neabătută a noului, a soluţiilor celor mai eficiente, dezvăluirea şi criti­carea intransigentă a neajun­surilor şi deficienţelor care în­greunează progresul Ţinuta socială şi valoarea actului de cutezanţă nu sunt dimensionate de înălţimea funcţiei pe care i-a încredinţat-o societatea in­dividului, ci de gradul în care — prin produsul cantitativ şi CONSTANTIN SOROCEANU, procuror * (Continuare în pag. a 3-a) nimiiMiiniiiMiiiaiiiniHiiHiiHiiiiiHiiiI ■ I Mi I fc. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------. Meridiane Salonul automobilistic de la Frankfurt pe Main Frankfurt, pe Main, septem­brie 1969. Aici, ca pretutindeni, marile expoziţii şi-au deschis porţile. Bineînţeles, cu multă pompă, cu mare vîlvă, iar une­ori, cumi­os şi omenesc, cu le­gitimă curiozitate. Salonul de automobile pe care vom în­cerca să-l prezentăm e consi­derat ca cel mai reprezentativ, cu toate că are loc din 2 în 2 ani şi e precedat de altele găz­duite de Franţa, Anglia, Italia, acele mari producătoare, care n-au rivali serioşi în domeniul cantităţii decît în S.U.A. şi Ja­ponia. Deviza Salonului de anul a­­cesta a fost „la noi viitorul ” DUMITRU CONSTANTIN (Continuare în pag. a 4-a) -------------------------/

Next