Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)

1969-11-08 / nr. 7729

Pag. 2 i Din realizările ştiinţei şi tehniciiMAGAZIN româneşti 1 19 Un colectiv de specialişti de la întreprinderea de materiale izolante şi de finisaj din Turda a realizat covoare din policlorură de vinii fonoizolatoare. Acestea pot fi aplicate direct pe beton, înlocuind cu succes atît dala izolatoare obişnuită, cit şi parchetul. Avînd calităţi comparabile cu ale celor mai bune materiale fonoizolatoare produse în străinătate, precum şi un preţ de cost redus, noul produs va căpăta o largă extindere în construcţiile socialculturale şi de locuinţe. Uf Inginerul Cornel June, de la întreprinderea forestieră din Lunca Vaşcăului, a realizat o inovaţie deosebit de valoroasă : „despicător hidraulic pentru butuci“. Dispozitivul are o forţă de despicare de 17 tone, pe o lungime maximă de acţionare de 130 cm. Se apreciază că, în urma aplicării acestui dispozitiv, productivitatea muncii la I. F. Lunca Vaşcăului va creşte în anul viitor cu 10 la sută faţă de sarcina stabilită iniţial. Inovaţia poate fi generalizată în toate unităţile cu profil asemănător, pentru mecanizarea operaţiilor in depozitele finale ale exploatărilor forestiere. H1 Prin aplicarea unui procedeu original, specialiştii Institutului de cercetări metalurgice au realizat un tip de anod din cocs brichete, folosit în electroliza aluminiului. întrebuinţarea cocsului brichete în fabricarea anozilor asigură acestora caracteristici superioare în ceea ce priveşte conductibilitatea electrică şi rezistenţa. Anozii astfel produşi pot înlocui în mare parte pe cei din import sau pe cei fabricaţi din cocs de petrol calcinat. Specialiştii de la întreprinderea mecanică din Roman au conceput un sistem automatizat pentru efectuarea operaţiunilor de turnare a pieselor metalice. Aparatajul cu care se execută dozarea carcaselor de turnare, încărcarea şi cîntărirea metalului, utilizează curenţi de înaltă frecvenţă. El înlocuieşte, în totalitate, operaţiunile efectuate pînă acum manual. Prin automatizarea operaţiunilor cresc viteza de lucru şi productivitatea muncii, iar calitatea pieselor turnate cunoaşte o substanţială îmbunătăţire, datorită întăririi stratului metalic superior, supus acţiunii de frecare mecanică. PANORAMIC MEDICAL UN NOU ANTIBIOTIC In Israel a fost sintetizat nou produs antibiotic — Golisanul — cu acţiune asupra amidelor şi altor corozoare intestinale, avînd calităţi superioare altor preparate utilizate în acest scop. UTILIZAREA MEMBRELOR ARTIFICIALE La un spital din Londra s-a realizat un microaparat radio care, introdus în muşchii porţiunii de membru rămasă neamputată, permite folosirea protezei aplicate pentru efectuarea mişcărilor. TINERETUL ŞI SURDITATEA Cercetări recente arată că tinerii prezintă o scădere netă a auzului în comparaţie cu generaţiile vîrstnice. Motivul: ambianţa sonoră excesivă a localurilor de distracţie, cabarete, săli de dans etc. Aici se realizează o intensitate sonoră de peste 120 de decibeli, mai mare decit zgomotul unui tren. 80 la sută din persoanele care frecventează aceste localuri prezintă tendinţă la surditate. TUTUNUL ŞI MORTALITATEA INFANTILA Cercetările efectuate de un grup de savanţi de la Universitatea din Sheffield ,au arătat că imediat după naştere, una din cauzele deceselor copiilor o constituie obiceiul mamelor de a fuma. Din totalitatea copiilor morţi în această perioadă , la mie s-ar datora intoxicaţiei cu oxid de carbon provenit din ţigara mamei. OMUL VA PUTEA RESPIRA SUB APA . Doi medici britanici au anunţat că au inventat o membrană de cauciuc care ar putea permite omului să respire ca un peşte sub apă. Profesorul Dennis Melrose a declarat că membrana are calitatea de a forma o barieră absolută în calea obiectelor solide şi a organismelor vii, permiţînd în acelaşi timp trecerea selectivă a gazelor şi vaporilor. Membrana ar putea găsi importante aplicaţii la realizarea inimilor şi plămînior artificiali, precum şi la recuperarea gazelor valoroase din deşeurile industriale. COAGULAREA SINGELUI ŞI ALTITUDINEA Cercetătorii Institutului de hematologie din Viena au ajuns la concluzia că durata de închegare a sîngelui la aceeaşi persoană variază după altitudinea la care se află. Astfel, s-a constatat că în laboratoarele institutului, situate la etajele superioare, timpul de coagulare este mai scăzut decit cel determinat în subsoluri, de pildă. Dr. WAISS ANATOL Evoluţia concepţiilor despre confort şi ambianţă casnică, perfecţionarea tehnicilor de prelucrare determină noi direcţii în proiectarea mobilei contemporane. Avînd la îndemînă noi materiale şi tehnologii perfecţionate de fabricare, creatorii de mobilă au posibilitatea utilizării unor tipuri variate, forme îndrăzneţe, tratate în suprafeţe continui, confecţionate prin mulare sau turnare. In ultima vreme structurile spaţiale bazate pe un nou sistem constructiv, în care sarcinile se dispersează uniform în toată structura construcţiilor, au revoluţionat arhitectura, permiţînd să se realizeze rezistenţe remarcabile, cu toată greutatea redusă a elementelor portante. O nouă arhitectură mai degajată, mai lirică, mai apropiată de plastica sculpturii se dezvoltă în ultima vreme, în paralel cu formele impersonale ale stilului pe care unii îl numesc „internaţional". In mobilă se remarcă aceeaşi tendinţă. Walter Gropius, ceam prima jumătate a secolului nostru, apoi arhitectul finlandez Alvar Aalto şi alţii, au propus mobilă cu elemente portante din lemn stratificat şi mulat. Arhitectul elveţian Hans Bellmann a conceput fotoliul în formă de covată, avînd braţele, şezutul şi spătarul alcătuite dintr-o singură piesă, turnată sau mulată. Mobilele pentru şedere de tip „covată“, „carcasă", „scoică" sau „coajă de ou“ sînt răspîndite astăzi pretutindeni. Fabricaţia se rezumă la confecţionarea unui singur element. Ansamblul se confundă cu elementul, renunţîndu-se la multitudinea componentelor şi la numeroasele lor îmbinări. S-a prezentat la tîrguri internaţionale mobilier „pneumatic“, transparent, care se umflă cu pompa ca o minge. Prin formele sale pure, prin fluenţa liniilor şi a suprafeţelor curbate după forma corpului omenesc, mobila şi în special mobila pentru şedere şi odihnă se apropie, ca şi arhitectura contemporană, de operele de sculptură abstractă, integrîndu-se interiorului, în contraste armonioase cu planeitatea pereţilor şi a volumelor rectangulare ale mobilei corp. în afara acestor tendinţe şi în paralel cu ele se remarcă preocupări de a realiza — pornind de la studii ştiinţifice — o îmbinare mai temeinică a criteriilor utilitare cu cele estetice ale mobilei. Cercetări recente (Studiile doctorului suedez Akerblom asupra mobilei pentru şedere, studiile antropometrice ale lui Granjean din Elveţia, cercetările profesorului Neufert în Germania, ale lui O. Player din Austria şi, la noi în ţară, studiile elaborate la I.P.C.T. Bucureşti, conduse de arh. V. Radu şi cele efectuate la Facultatea de industrializare a lemnului Braşov) se străduiesc să găsească cele mai potrivite forme şi dimensiuni pentru mobilă şi componentele sale, raportate la cerinţele fiziologice ale omului şi la dimensiunile încăperilor care urmează a se mobila. Pentru mobila corp destinată păstrării obiectelor se preconizează, mai ales, piese alcătuite din componente tip, care se pot asambla între ele într-o mare varietate de soluţii. Dimensionarea acestui tip de mobilă se face în baza unui modul, iar ansamblele alcătuite din componente tip se înscriu intr-o reţea modulară. Modulul, mărime convenţională stabilită în temeiul unor criterii funcţionale, constructive şi estetice, presupune o unificare dimensională a componentelor, calitate preţioasă în producţia industrială a mobilei. Pornind de la valoarea unui modul se obţin, prin multiplicare cu numere întregi, dimensiunile principale ale pieselor de mobilă. Ansamblele modulate se realizează prin repetarea şi combinarea elementelor constructive într-o mare varietate de soluţii. Componentele pot fi corpuri (dulăpioare, sertare etc.), care se alătură sau se suprapun asemenea jocurilor cu cuburi ale copiilor. Corpurile tip se pot suspenda pe montanţi, alternînd cu poliţe şi rafturi. Un alt sistem, bazat tot pe tipizarea componentelor, a fost experimentat şi realizat pentru prima oară în ţară la Facultatea de industrializare a lemnului Braşov. Se porneşte de la confecţionarea unor elemente de structură, cu dimensiuni modulare. Se produc panouri portante, uşi, pereţi laterali, tavane, sertare, cadre, picioare etc., finisate în funcţie de locul pe care-l va ocupa în ansamblul mobilei. Mobila se poate construi din componentele sale, după necesităţile şi gusturile fiecărui beneficiar, şi poate fi modificată sau completată în timp prin procurarea unor noi panouri. Nu se va mai cumpăra deci un dulap sau o garnitură, ci un pachet de panouri din care cumpărătorul îşi va construi singur piesa pe care o doreşte. în concluzie, tendinţele către care se îndreaptă mobila contemporană se pot caracteriza printr-o mai mare elasticitate a soluţiilor, prin fantezie, prin încercări de a regăsi în interiorul modern poezia de care a fost lipsit în ultima vreme. Tipizarea nu stăvileşte aceste tendinţe, ci dimpotrivă, le iese în întîmpinare. TENDINŢE ACTUALE ÎN PROIECTAREA MOBILEI Conf. univ. arh. FLORIN IONESCU şi ing. VAL. NASTASE, şef de lucrări la Institutul politehnic din Brașov «I« mamaism PE SOCLU CU L-SM-19Q0 Scaun dintr-o singură piesă. VARIETĂŢI Cine a inventat pieograful Mu mulţi sunt aceia care ştiu că unul din primele aparate de luat vederi şi de proiecţie cinematografică, aşanumitul „pleograf", a fost construit de inventatorul polonez Kazimej Pruszinski. Cu ajutorul ,,pleografului“, inventatorul a realizat după 1894 cîteva filme de scurt-metraj despre Varșovia. In anii 1902—1903, aceste filme au fost proiectate și în străinătate. în 1910, Pruszinski a realizat și o cameră de luat vederi portativă, iar în anul 1912 a construit un aparat de luat vederi pentru amatori, descoperite atît în Sahara Orientală, la frontiera cu Sudanul, cît şi în regiunea Hoggar, la distanţă de 2.000 km, una de alta. Totul pare miraculos, dacă nu ţinem seama de faptul că sub o mare parte din acest imens deşert, se întinde o reţea de apă adîncă. O colecţie impresionantă de desene, picturi şi sculpturi rupestre au fost găsite în grotele de la Tassili- Ajjer, aproape de oaza Djaneţ. Aici, protejate de stînci şi conservate de uscăciunea climei, s-au găsit 15.000 de picturi, cea mai vastă galerie de artă preistorică, dovadă a existenţei civilizaţiei pe acest teri- ? toriu. O perioadă pas- torală care probabil a durat 1.500—2.000 de ? ani, timp în care Sarhara era străbătută de i turme de elefanţi, girafe, rinoceri, antilope, i, turme domesticite de i capre, oi şi vaci, con- f duse de păstori no- mazi, a fost urmată de f o perioadă de secetă care s-a accentuat puţin timp înaintea erei noastre, transformînd Sahara în deşertul cunoscut azi. Acum, după 2.000 de ani, tehnica modernă permite readucerea apei la suprafaţă, puţind ■— du- pă opinia unor specia- fişti — să transforme unele porţiuni ale de- şertului în regiuni In- i fioritoare. Cel mai mare tanc petrolier din lume Cel mai mare tanc petrolier din lume se construieşte la şantierele navale japoneze, pentru compania „Tokyo Tanker". Nava va avea o lungime de 345,5 metri şi o lăţime de 54,5 metri. înălţimea petrolierului va fi de 35 metri. Dotată cu o turbină de 40.000 C.P., nava va dezvolta o viteză de 15 noduri. Sahara de altă dată... Sahara, cel mai mare deșert din lume, de 5.500.000 km.p., acoperă aproape 1/3 din continentul african. Nisipul se întind© numai pe 3/5 din suprafața Saharei, în rest sunt masive muntoase acoperite de o vegetaţie săracă, hrană mizeră pentru cămile. Ici, colo, cite o oază, veritabilă insulă de verdeaţă, răsare oriunde apare puţină apă. Nisipul conţine toate elementele necesare vieţii şi este suficientă o anumită cantitate de apă ca vegetaţia să devină luxuriantă. Existenţa apei pe actualul deşert, acum cîteva mii de ani, în timpul ultimei perioade glaciare, cînd Sahara a avut o climă umedă şi o vegetaţie bogată, e atestată de gravurile şi picturile Şosea, construită pe cite un singur pilon ce va lega oraşul München cu satul olimpic. DRUM NOU Cuvinte încrucișate LA CIRC ORIZONTAL: 1. Actor de circ; 2. Echilibristică sub cupola circului; 3. Sărit... în picioare! — Un clovn care stîrnește rîsul; 4. Anno orbis conditae — Limbă de pămînt; 5. Bun pentru salturi acrobatice — Rîu asiatic; 6. In menajeria circului — Gomnic vestit; 7. Fricos — Numai; 8. Spectacole cu clovnerii, acrobaţii, dresuri de animale etc. — Serveşte! ? 9. Fasole exotică — Sare casa, spune zicala; 10. „Paiaţe“ de Leoncavallo — Amfiteatrul anticului „panem et circenses“ (piine şi circ). VERTICAL: 1. Clovni — Micşora la mijloc!; 2. Artist la circ — Imită sunetul produs într-o cădere; 3. Număr înghesuit — Spectaculoasă probă în arenă cu ponei, zebre etc.; 4. Actor... cu capul ascuns! — Nelipsit de lungă plasă! ; 5. Tradiţie; 6. Capul Madagascarului ! — Fluviu în Australia; 7. Expresie la jocul „de-a v-aţi ascunselea" — Dregător (ed.); 8. A deveni liliputan — Notă muzicală; 9. Vestită podgorie românească; 10. Autorul operetei „Prinţesa circului" — Face să joace păpuşa pe sîrmă. Dicţionar : DNA, DRI. ŞTEFAN ERCULESCU Dezlegarea jocului „Ctitorii voievodale“ : 1. Voroneţ — Oc; 2. Agapia — Act; 3. Roşia — Alai; 4. Ar — Ugili — T; 5. Tismana — Co; 6. E — U — Ra — Rar; 7. Cozia — Iaşi; 8. Pal — Gară; 9. Manole — Ene; 10. Plătăreşti. UMOR ^ Marele poet Tristan Berinard a fost un mare amator * de cafea-cafea. Coborînd pe Coasta de Azur, intră intr-o cafenea și se aşază la masă. Recunoscîndu-l, chelnerul se prezintă la el și-l întreabă ce dorește. I — Te rog intreaibă-l pe bucatar dacă are cicoare și \ adu-o. i Chelnerul revine cu un pa- r chet de cicoare. \ — Nu-mi ajunge! Te rog ! mai adu-mi. ’ Chelnerul revine cu încă un pachet. I — Ești foarte amabil, dar te rog insistă pe lingă bucătar ca să mă mai servească. Chelnerul revine aducind pe fundul unei cești restul de cicoare găsită în bucătărie și spune : Maestre, bucătarul regretă, dar nu mai are decit ce vedeţi. — Bine, spune Tristan Bernard, atunci să-mi prepare o cafea ! Soţia unui scriitor avea mare succes la o serată. Toată lumea îi făcea complimente. — Este încântătoare soţia dv. — îi spune gazda scriitorului. Rochia ei este un adevărat poem. — Nu este nicidecum un poem, ci exact cinci schiţe şi nouă foiletoane. Mama — Aş vrea să acorzi puţină atenţie aritmeticii. Tommy — Mamă am să-i acord atît de puţină cît este posibil. Nr. 772. BÂRSEANU ANDREI (1858 —1922), născut în Dîrste-Braşov. Folclorist, pedagog şi publicist. A. Bârseanu a fost una dintre cele mai importante personalităţi ale culturii braşovene. A urmat gimnaziul la Braşov şi Facultatea de filozofie la Viena şi München. Intre 1881—1888 a funcţionat ca profesor la gimnaziul din Braşov, iar din 1888 la şcoala comercială din localitate, devenită mai tîrziu şcoala superioară de comerţ „Andrei Bârseanu“. A întocmit mai multe manuale şcolare, iar în colaborare cu I. Popea continuă editarea revistei pedagogice „Şcoala şi familia“ (anul II), împreună cu învăţatul ceh J. Urban- Jarnik a publicat cunoscuta culegere de folclor „Doine şi strigături din Ardeal", apă OAMENI DE SEAMĂ AI BRAŞOVULUI rută la Bucureşti, în 1885. Interesul şi dragostea pentru creaţia populară s-au vădit printr-o serie de lucrări, cum este culegerea de poezie populară „Cincizeci de colinde" (1890), „Din traista lui Moş Stoica“, „101 anecdote poporale“ (1891) ş.a. Este autorul importantei monografii „Istoria şcoalelor centrale române gr.-ort. din Braşov“ (1902), lucrare premiată de Academia Română. Preşedinte al Asociaţiei „Astra“, şi după numirea sa ca director regional al invăţămîntului secundar din Sibiu (1920), a desfăşurat o bogată activitate pe tărîmul propagării culturii naţionale. Pentru meritele sale ştiinţifice a fost ales membru al Academiei Române. BICKERICH VICTOR (1895 —1964) organist, dirijor, critic şi muzicolog. S-a născut la 23 februarie 1895 la Keszno (Polonia). A urmat Universitatea şi Academia de muzică bisericească şi pedagogică din Berlin. In anul 1922 a venit la Braşov, ca maestru de orgă la Biserica Neagră şi ca profesor de muzică la liceul Honterus. A desfăşurat o bogată şi multilaterală activitate muzicală, din care o bună parte în cadrul Conservatorului „Astra“. A ţinut numeroase conferinţe publice şi a dat concerte din capodoperele lui Bach, Händel, Mozart, Haydn, Brahms ş a. în Braşov, Bucureşti, Sibiu, precum şi în unele oraşe din Polonia şi Germania, bucurîndu-se pretutindeni de aprecieri elogioase. In anul 1925 a prezentat la postul de radio Berlin selecţiuni din culegerile folclorice ale lui Tiberiu Brediceanu, iar in 1933 a înfiinţat corul „Bach“ de pe Ungă Biserica Neagră. El a descoperit şi transcris vechi tabulaturi de orgă din secolul XV şi XVI Din 1935 a condus filarmonica din Braşov, care în anii de după eliberare s-a integrat în Filarmonica de stat „George Dima“ DE LO 9 LD ÎS DOIEDIEDIE DUMINICĂ 8.45 Deschiderea emisiunii; 10.15 Ora satului; 11.20 Concert simfonic; 12 De strajă patriei; 12.30 închiderea emisiunii de dimineaţă; 13 Fotbal: Polonia—Bulgaria. Preliminariile Campionatului mondial. Transmisiune directă de la Varşovia; 15 Rugbi: România B— Franţa B. Transmisiune de la Stadionul Dinamo; 16.30 Meciul de fotbal România—Grecia cu 7 zile înainte de disputarea lui; 17 Realitatea ilustrată; 19 Telejurnalul de seară; 19.30 Rapsodia română; 19.50 Desene animate; 20 Film cu trei stele: „Societatea anonimă Crookes; 21.25 Telesport; 21.40 Profil pe 625 de linii: Serial muzical; 22.25 Telejurnalul de noapte; 22.40 A şaptea artă : Noutăţi cinematografice; 23 închiderea emisiunii. LUMI 18 Consultaţii tehnice; 18.20 Laboratorul audio-vizual din Recea Făgăraşului; 18.50 Doi interpreţi ai cîntecului popular : Marioara Tănase şi Radu Negul; 19 Telejurnalul de seară; 19.20 Agenda politică; 19.30 Ancheta economică a televiziunii; 20 Roman foileton : „La răscruce de vînturi“ (episodul I). Sfîrşitul copilăriei; 20.50 Mîndruliţă de la Iaşi; 21.15 Publicitate; 21.30 Reflector; 21.40 Intre metronom şi cronometru — emisiuneconcurs; 22.30 Telejurnalul de noapte; 22.45 Scena — emisiune de actualitate şi critică teatrală; 23.10 închiderea emisiunii. MARŢI 18 Lumea copiilor; 18.30 Alma Mater — emisiune pentru studenţi; 19 Telejurnalul de seară; 19.20 Pauză muzicală; 19.30 Ce ştim şi ce nu ştim despre om? ; 20 Film artistic: „Caut o nevastă"; 21.30 Reflector; 21.40 Teleglob; 22 Toamna muzicală clujeană; 22.35 Telejurnalul de noapte; 22.50 Antologie lirică; 23.10 închiderea emisiunii. MIERCURI 18 Urmaşilor mei — emisiune pentru tineretul şcolar; 18.30 Bun e vinul ghiurghiuliu; 19 Telejurnalul de seară; 19.20 Pauză muzicală; 19.30 Transfocator; 20 Telecinemateca: „Dr. Jekyll şi dl. Hyde; 21.50 Reflector; 22 Salonul literar al TV; 22.30 Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară ; Margareta Pîslaru; 22.55 Telejurnalul de noapte; 23.10 închiderea emisiunii. JOI 18 Mult e dulce şi frumoasă; 18.30 Misterul din peşteră (VI); 19 Telejurnalul de seară; 19.20 Pauză muzicală; 19.30 Prim plan ; Iuliu Pora; 20 Seară de teatru TV: „Maliţioasa mea fericire“ de Maliughin; 22 Reflector; 22.10 Avanpremieră; 22.35 Telejurnalul de noapte; 22.50 Cronica ideilor; 23.20 închiderea emisiunii. VINERI 17 Consultaţii pentru elevi; 18 Lumea copiilor; 18.30 Ogoare fără recoltă; 19 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru automobilişti; 19.30 Emisiune de ştiinţă : Culisele Houstonului; 20.15 Film artistic: „Aventurile lui Tom Sawyer1*; 21.45 Reflector; 21.55 Cadran; 22.25 Glorii ale scenei lirice româneşti; 22.55 Telejurnalul de noapte; 23.10 închiderea emisiunii. SÎMBĂTĂ 18 Bună seara fete, bună seara băieţi! ; 19 Telejurnalul de seară; 19.30 Reflector; 19.45 Tele-enciclopedia; 20.45 Film serial : „Răzbunătorii"; 21.35 Muzicorama TV; 22.20 Telejurnalul de noapte; 22.45 Crizantema de aur; 23.10 închiderea emisiunii.