Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)

1969-11-08 / nr. 7729

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7729 Simbătă, 8 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI OBIECTIVUL PRINCIPAL AL MUNCII DE PARTID LA SATE: Suplimentarea livrărilor de produse agricole la fondul central Dind dovadă de o înaltă con­ştiinţă patriotică, cooperatorii din tot mai multe unităţi nu numai că îşi achită cu cinste obligaţiile asumate prin contracte, dar supli­mentează substanţial livrările că­tre stat. între acestea se află şi cooperativa agricolă din Făgăraş, care pînă acum a vîndut statului peste prevederile contractuale 20 tone de grîu, 14 tone de orzoaică, 23 tone de diferite legume,, din ca­re 5 tone de ceapă uscată, peste 200 111­ lapte, 3 tone de carne de bovine, 150 kg. de lină şi alte produse.­­ De curînd, adunarea generală a membrilor cooperatori, reevaluînd posibilităţile de care dispune uni­tatea, a hotărît să mai vîndă sta­tului încă 10 tone de grîu şi 200 kg. de lină, existînd perspectiva să se depăşească cu mult şi li­vrările la legume, lapte şi carne. Totodată, ţăranii cooperatori au ho­­tărît ca unitatea să livreze la achi­ziţii, în contul fiecărui ţăran coo­perator, 10 la sută din cantităţile de cartofi ce li se cuvin pentru zi­­le de­ muncă prestate. Judecată în sine, măsura adop­tată este bună, are o bază demo­cratică, constituie expresia asen­timentului cooperatorilor. Anali­zată însă în contextul necesităţi­lor actuale, rezolvarea ni se pare simplistă, ignorîndu-se posibilită­ţile reale din fiecare gospodărie personală. Măsura aceasta însă nu trebuie­ să substituie munca poli­tică care trebuie desfăşurată, în continuare în rîndul ţăranilor coo­peratori, astfel ca fiecare să con­tribuie la achiziţii, corespunzător cu cantitatea de produse de care dispune. Stabilind un procent u­­nic şi a rămîne numai la acesta, înseamnă o rezolvare unilaterală a problemei, ceea ce nu duce la livrarea unor cantităţi de produ­se pe măsura posibilităţilor reale ale fiecărui cooperator. Consecinţele inconsecvenţei pentru crearea unei opinii de masă, care să impună spori­rea contribuţiei fiecărei unităţi, a fiecărui cooperator la comple­tarea fondului central, pe măsura disponibilităţilor, s-au făcut simţi­te şi la Şoarş. Cooperativa agri­colă de aici, spre exemplu, a li­vrat doar a zecea parte din canti­tatea de grîu contractată cu sta­tui, deşi nivelul producţiei medii realizate la hectar arată că posi­bilităţile sunt mai mari. Lucrurile stau la fel şi cu alte produse. Aşa după cum am fost informat de Ion Bugneriu, primarul comu­nei, şi Matei Bran, secretarul co­mitetului comunal de partid, coo­peratorii d­in satele Băicuţ, Sen­ş­­tat, Felmer, Şoarş şi Rotbav au vîndut la achiziţii peste 6 tone de cartofi, existînd premise ca acea­stă cantitate să crească. Analizîn­d însă situaţia contractelor la por­cine, se constată că, pe întreaga comună, planul nu s-a realizat cu aproape 150 de capete, din care peste 110 în satul Felmer. Cei doi interlocutori apreciau că sarcinile anuale la livrările de porci graşi se vor realiza numai în satele Soarş, Seliştat şi Bărcut. Cu alte cuvinte, conducătorii comunei, îm­­păcîndu-se cu această idee, soco­tesc încă de pe acum conturile încheiate. Numai că, a pune ast­fel problema, înseamnă că dau do­vadă de insuficientă răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, că merg în coada eveni­mentelor în loc să întreprindă măsuri politice adecvate, pentru realizarea obiectivelor reieșite din chemarea lansată de partid. Perioada ce urmează este hotă­­rîtoare pentru succesul acţiunii de îndeplinire integrală a contrac­telor şi suplimentare a fondului central cu cantităţi cît mai mari de produse agricole. Iată de ce, organizaţiile de partid, toţi comu­niştii din C.A.P., trebuie să com­bată cu tărie orice încălcare a prevederilor contractuale sau ten­dinţele de acest fel. Dar pentru a face pe alţii să înţeleagă că res­pectarea riguroasă a contractelor, livrarea suplimentară la stat este un act de justeţe socială şi de mîndrie patriotică, este necesar ca exemplul lor personal să con­stituie argumentul cel mai con­­­vingător. C. ILIESCU Elevii în uzină Meseria se învaţă pe viu. Este o axiomă confirmată de o practică îndelungată, de întreaga evoluţie a în­­văţămîntului profesional. Iată de ce conducerea Grupului şcolar al uzinei „Hidromecanica“ din Bra­şov pune un accent deose­bit pe îmbinarea cunoştin­ţelor teoretice cu cele prac­tice în procesul de forma­re a viitorilor meseriaşi. Ca o confirmare a acestor pre­ocupări, fotografia noastră a surprins un grup de elevi ai secţiei T.C.M. în plină practică, într-una din sec­ţiile uzinei. t a MUHL lin­­ii Utilizarea cu eficienţă maximă a timpului, a mij­loacelor de transport, a forţei de muncă, constituie în această perioadă ele­mentul primordial pentru încheierea grabnică a lu­crărilor agricole, a livrării produselor datorate sta­tului. La baza de recepţie din Rupea, însă, aceste impe­rative ale momentului sunt flagrant neglijate. Din cau­za slabei organizări a mun­cii, a lipsei mijloacelor me­canice, aici se pierde ex­trem de mult timp cu des­cărcatul porumbului pe ca­re cooperativele agricole din zona Rupea îl transpor­tă pentru onorarea obliga­ţiilor faţă de stat. Ieri, de exemplu, de o parte şi de alta a pătulelor în care tre­buiau depozitaţi ştiuleţii, erau trase zeci de căruţe şi un mare număr de autoca­mioane şi remorci. Cîţiva cooperatori descărcau po­rumbul cu... furcile şi co­şurile, în timp ce o bandă transportoare de mare ca­pacitate stătea nefolosită. Ion Ţirea, şeful bazei, ne spunea că acest utilaj a fost adus de aproape o săp­­tămînă, dar nu poate fi u­­tilizat din cauză că-i lip­sesc... două butoane. Pen­tru montarea lor este ne­voie de o macara, pe care nu are de unde s-o procu­re. Şi, iată aşa, în timp ce şeful bazei aşteaptă să-i pice de undeva (nu vă gîn­­diţi la para din proverb) o macara, aici, numeroase mijloace de transport pierd zilnic ore întregi. Situaţia amintită, slaba organizare a muncii la a­­ceastă bază impun con­ducerii I.V.C. Braşov lua­rea unor măsuri drastice împotriva celor vinovaţi, ca şi repartizarea de urgen­ţă a una sau două benzi transportoare la baza de recepţie din Rupea. 1 MH I RI LA U.P.R.U.C. FĂGĂRAŞ: S-au elaborat primele şarje de oţel inoxidabil Ieri, pe adresa redacţiei noastre a sosit următoarea tele­gramă : ,,In ziua de 6 noiembrie a.c., cu 55 de zile înainte de termen, la U.P.R.U.C. Făgăraş s-au elaborat primele şarje de oţel inoxidabil, în noul cuptor cu inducţie“. Amănuntele le-am aflat, telefonic, de la directorul uzinei, ing. Ion Constantinescu .­­ Oţelul inoxidabil reprezintă principala materie primă pentru confecţionarea armăturilor inoxidabile şi a pieselor de schimb necesare industriei chimice. Vechea noastră turnăto­rie era departe de a asigura necesarul. O serie de piese de schimb se aduceau din import. Situaţia desigur că nu era a­­vantajoasă. Iată de ce ne-am angajat să dăm în funcţiune înainte de termen noua turnătorie. — Care este­­ capacitatea cuptorului ? — Creuzetul cuptorului cu inducţie are capacitatea de o tonă. Cu ajutorul lui se pot obţine 1.500 tone oţel inoxida­bil pe an. Prin intrarea în funcţiune înainte de termen a nou­lui obiectiv vom putea realiza deci, încă în acest an, circa 250 tone oţel lichid inoxidabil. Modificări în programarea vacantei si examenelor t­f studentesti £ De la Ministerul învățămîntului aflăm că actualul an univer­­£ sitar­­va avea următoarea structură : jtj Cursurile semestrului I vor dura pînă la 31 ianuarie 1970, su­b o vacanţă de iarnă între 21 decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970. £ Intre 1—17 februarie se va desfăşura sesiunea de examene, înî iar perioada dintre 18—24 februarie va fi afectată pentru odihnă. 1 1. Studenţii care doresc pot susţine între 1 şi 24 februarie şi un ÎJÎ examen parţial, pe baza opţiunilor depuse pînă la data de 15 ia­ba­­nuarie. Cursurile semestrului II vor începe la 25 februarie şi se vor tli încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va organiza­­ între 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 şi 21 septembrie. „Salonul de toamnă“ încă de la vernisaj, „Sa­lonul de toamnă", deschis la sala „Arta", s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Expoziţia reuneşte 10 lucrări de gra­fică, pictură, sculptură, ce­ramică, aparţinînd plasticie­­nilor din judeţele Braşov şi Covasna. „Salonul de toam­nă" este deschis zilnic în­tre orele 11—14 şi 16—19. Reproducem din expoziţie „Nocturnă florentină “ de Friederich Bomches. ■ 1 ———————— Fără nici o altă introducere, în­serăm o aşa-zisă diagramă a evo­luţiei, din ultimele luni, a credi­telor restante la întreprinderea şantiere construcţii şi montaje Braşov. La finele lunii iunie — 211.000 lei.. 30 iulie — 19 milioa­ne lei... 19 septembrie — 23 mi­lioane... Nu mai insistăm şi asu­pra altor oscilaţii, ,,cota“ acestor credite se menţine şi la ora ac­tuală în jurul a 24 milioane lei. Ei bine, această stare de fapt antrenează un lanţ de efecte ne­gative asupra economiei între­prinderii, dar nu numai a ei. Cre­ditele restante au atras după ele dobînzi penalizatoare, care pînă în prezent se ridică la aproape 800.000 lei. Să lămurim mai în detaliu de ce se tolerează o astfel de situa­ţie în activitatea unei întreprin­deri cu zeci de cadre, cu specia­lişti de primă mărime. De fapt, la I.S.C.M., postura de restanţiere la creditele acordate de stat nu este inedită., Fenomenul s-a manifestat şi în semestrul I şi în anul trecut şi în anul celă­lalt... Pe perioade mai lungi sau mai scurte întreprinderea a intrat, cum s-ar zice, în conflict cu sta­tul, deoarece a primit bani cu îm­prumut, dar nu i-a mai rambursat la scadenţă. Şi de t­ot atâta vre­me preţul de cost duce în spate povara dobînzilor penalizatoare. Un amplu dialog asupra cauze­lor acestui fenomen a avut loc de altfel şi în primăvara acestui an (între organele bancare şi factorii de răspundere de la această între­prindere). Aşa că nu este lipsit de interes să ne întoarcem pentru început şi la discuţia de atunci cu conducerea întreprinderii. L-am avut în primăvară ca principal in­terlocutor pe tov. Mihai Grigoraş, inginerul şef care coordonează ac­tivitatea serviciilor plan-materia­­le şi de aprovizionare. A justificat că starea de lucruri din acest an provine de la stocurile supranor­mative, care au crescut datorită, chipurile, unui „păcătos de formu­lar“. Adică forul tutelar a trimis la I.S.C.M. o adresă care nu era explicită şi, în consecinţă, de la Braşov la Bucureşti a plecat un formular întocmit în aşa fel că în necesarul de aprovizionat pe '69 s-au inclus şi nişte stocuri iniţia­le, ceea ce a dus la aproviziona­rea unor cantităţi duble. Evident, aceste explicaţii nu urmăreau de­cit obişnuita justificare : „s-a gre­şit, noi nu suntem­ vinovaţi"... Admitem şi noi că forul tutelar a greşit intr-adevăr. Dar in mo­mentul cînd în întreprindere au început să vină materiale cu duiu­mul nimeni n-avea voie să stea cu braţele încrucişate, ci să sesi­zeze, să facă demersuri, într-un cuvînt să prevină transformarea şantierelor în depozite de ma­teriale. La această replică acelaşi inter­locutor ne-a spus atunci că acţiu­nea este în curs, s-au făcut renun­ţări pentru materialele care priso­sesc, s-au început redistribuirile etc., dar că nu se poate face totul peste noapte, materialele de con­strucţii au volum şi masă, nu pot fi lichidate dintr-un condei. Am fost invitaţi politicos să aş­teptăm, să revenim mai spre toam­nă în întreprindere pentru a con­semna cum şi cît s-a muncit. Ca să scurtăm povestea, dezba­terea din primăvară a avut urmă­torul deznodămînt: Banca a pro­mis să dea bani pentru stocuri, iar tov. ing. şef Mihai Grigoraş să acţioneze în continuare pentru li­chidarea stocurilor supranormati­ve pe un termen ceva mai lung, respectiv pînă la 30 septembrie. Am descins în aceste zile din nou la I.S.C.M. Dar în loc de o situaţie redresată am găsit: un stoc total de materiale în valoare de 48 milioane, respectiv cu 2 mi­lioane mai mult decît întreaga sarcină de plan pe trimestrul IV a.c." și cu perspectiva ca întreprin­derea să ajingă la dobînzîle pena­lizatoare respectabila sumă de 2 milioane. Așadar, tot ceea ce se promisese în primăvară, toate an­gajamentele au fost vorbe în vînt. Am reluat dialogul cu factorii de răspundere din cadrul întreprin­derii. Tovarăşii din conducerea I.S.C.M. mai acuză şi acum „pă­cătosul de formular“. Realitatea este însă că acea „pă­cătoasă hîrtie“ a devenit calul de bătaie, alibiul prin care se acope­ră deficienţe care­ ţin de natura şi conţinutul muncii multor salariaţi de aici. Iar neajunsurile nu sunt puţine. Ce lipsuri se constată de fapt aici? Este vorba de „alimen­tarea" cu materiale a şantierelor pe circuite întortocheate, exagera­rea necesarelor, stabilirea acesto­ra în neconcordanţă cu documen­taţia de execuţie şi posibilităţile reale de consum (şantierul din Miercurea-Ciuc al întreprinderii a fost aprovizionat, de pildă, cu fier beton pentru pardoseli care nu va fi consumat nici în cinci anii, utilizarea neraţională a mijloace­lor rutiere. Cantităţile masive de materiale aduse în întreprindere, datorită acestor cauze, au antre­nat şi alte consecinţe negative. Numai în 8 luni din acest an, spre exemplu, la un volum de materia­le de 46 milioane lei, cheltuielile de aprovizionare-transport-manipu­­lare însumează peste 10 milioane lei. Prezentînd această listă de cau­ze — cu exemple pe viu — facto­rilor de răspundere din întreprin­dere şi în special inginerului şef, Mihai Grigoraş, acesta ne-a măr­turisit că „a făcut tot ce a depins de dînsul, dar mai mult nu s-a pu­tut“. Ce anume o fi făcut, din mo­ment ce stocurile au crescut în loc să scadă? Departe de noi de a face proces de intenţie unui singur om pentru această situaţie necorespunzătoa­re. Nu ! Aici există un lanţ al slăbiciunilor în care sunt angre­nate aproape toate compartimen­tele de activitate din întreprinde­re. Numai că toată lumea stă cal­mă, liniştită! Chiar şi conducerii întreprinderii, director ing. Nico­­lae Veza, se pare că îi prieşte a­­ceastă situaţie, din moment ce nu se iau măsuri energice pentru curmarea ei. Şi încă un „amănunt" care arată ce mult se zbate con­ducerea întreprinderii pentru li­chidarea acestei situaţii. Se pre­­zumă, de pildă, să se „debuteze“ şi în anul 1970 cu suprastocări de materiale în valoare de circa 10.000.000 lei. Cum însă preţul de cost al în­treprinderii, adică economia na­ţională, nu poate să suporte la in­finit aceste anomalii, este cazul ca la I.S.G.M. să se facă ordine în sfera aprovizionării cu mate­riale. intervenţia o aşteptăm, bine­înţeles, de la forul tutelar. N-ar fi rău, totodată, ca acesta să reflec­teze şi asupra caracterului nemobi­lizator al sarcinii de reducere a preţului de cost, pe care a fixat-o întreprinderii, pentru că cert este că ea a fost stabilită cu largheţe. Cu o astfel de sarcină (deşi plăteşte milioane lei dobînzi penalizatoa­re, se încadrează în preţul de cost şi primeşte şi premii trimestriale) se şi explică de ce se acordă prea puţină importanţă probleme­lor de gospodărire* Rămîne să vedem deci dacă fo­rului tutelar „îi place" modul cum sînt utilizate valorile materiale cu care a dotat această întreprindere din subordinea sa. I. VASILIU, inspector la Sucursala judeţeană Braşov a Băncii de investiţii L. CIUTACU în instanţa eficienţei economice LEUL ACUZĂ! DUPĂ CE RISIPESC BANII STATULUI... ÎNCASEAZĂ PRIME f 122 autocamioane pe zi în cadrul pregătirilor pentru producţia anului viitor, colecti­vul Uzinei de autocamioane a reuşit să atingă un ritm înalt al fabricaţiei care echivalează cu cel prevăzut pentru 1970. Acum media realizărilor zilnice se ridică la 122 de autocamioa­ne faţă de 100 cît a fost pla­nificat pentru 1969. Ca urmare, pînă în prezent au fost fabri­cate peste plan 531 auto­camioane. F.H.C. Ghimbav cu planul pe 11 luni îndeplinit Ieri am primit un te­lefon de la F.H.C. Ghim­bav în care ni se comu­nica laconic : „Am reali­zat 200 tone de confec­ţii din carton ondulat". Această cifră ne vorbeş­te de la sine despre preocuparea acestui co­lectiv pentru a aduce o contribuţie de seamă la acţiunea „în vederea e­­conomisirii celor 100 mi­lioane lei valută". Şi a­­cest succes nu este sin­gular. întreprinderea a îndeplinit înainte de ter­men planul cumulat pe 11 luni la producţia glo­bală şi marfă, avînd con­diţii ca pînă la finele lunii să depăşească pre­vederile cu 11 milioane lei. AZI A APARUT NR. 46 , supliment al ziarului „Drum nou", cuprinzînd informaţii culturale, sportive şi de larg interes cetăţenesc SITUAŢIA „DRAMATICĂ” A HÂTRULUI DE AMATORI Despre teatrul de amatori s-a scris foarte mult şi totuşi subiec­tul nu este epuizat. Mai ales că evoluţia actuală a acestui gen al artei amatoare readuce în cîmpul atenţiei o nouă dezbatere pe a­­ceastă temă. Judeţul Braşov dispune de e­­chipe amatoare de teatru va­loroase, care, deşi numericeşte nu pot acoperi necesităţile şi posibi­lităţile locale, se înfăţişează to­tuşi cu un profil original, dove­­dindu-se capabile să îmbrăţişeze un repertoriu divers. Astfel, cele trei formaţii dramatice ale Pala­tului culturii din Braşov (în lim­bile română, maghiară şi ger­mană), sunt exponentele unei înalte calităţi interpretative, şi ale unei capacităţi de transfigurare scenică a multor lucrări valoroase din dramaturgia românească şi uni­versală. La acest aşezămînt de cultură piesele de teatru într-un act au o mare trecere. De fapt abordarea teatrului scurt a creat aici, în decursul anilor, un veri­tabil cadru de afirmare a talen­telor, incit cele trei colective sunt capabile acum să pună în scenă piese de mare prestigiu, cum sunt „Anton Pann“ sau „Danko Pista“. Despre ponderea acestui gen ar­tistic, în ansamblul activităţilor palatului, vorbesc şi cele peste 3O de spectacole prezentate in acest an, la sediu şi în deplasare, de cele trei colective dramatice. Cît despre valoarea producţiilor furnizate de ele, amintim că la bienala de teatru „I. K. Gara­­giale“, ediţia 1968, formaţia de limba română a cucerit locul II pe ţară, iar cea de limbă ger­mană, locul III. O altă­ formaţie dramatică cu o prodigioasă activitate este cea a clubului constructorilor de auto­camioane, distinsă la bienala de anul trecut cu locul I şi Medalia de aur. Ea dispune şi acum, după conferirea înaltelor distincţii, de un repertoriu bogat, componenţii ei manifestînd seriozitate, pasiune FLORIN MANEA (Continuare în pag. a 3-a) —N In numărul de mîine Meridiane O indiana învinge mașinile electronice! v___________ _

Next