Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)
1970-02-14 / nr. 7810
Pag. 2 in Intimpiliapfia „ZILEI CEFERIŞTILOR“ PE MAGISTRALELE DE FIER ALE ROMÂNIEI SOCIALISTE Alături de întregul nostru popor, lucrătorii de la calea ferată au adus o contribuţie deosebită la marile realizări obţinute în construcţia socialistă. Prin grija partidului, transporturile feroviare au fost înzestrate an de an cu mijloace tehnice moderne care, puse în valoare de hărnicia şi priceperea ceferiştilor, au situat acestea la înălţimea cerinţelor economiei naţionale. Numai în cursul anului 1960 calea ferată a fost dotată cu 159 locomotive Diesel şi electrice, 9700 vagoane de marfă (în echivalent pe 2 osii), 600 noi macaze centralizate electrodinamic, 200 km linie cu bloc automat, s-a electrificat tronsonul Craiova-Orşova. în cursul acestui an căilor ferate le vor fi repartizate încă 170 de locomotive Diesel şi electrice, 8700 vagoane de marfă şi 290 vagoane de călători. Este semnificativ faptul că în anul 1970 investiţiile însumează jumătate din totalul fondurilor cheltuite în acelaşi scop pe întreg planul cincinal 1961 - -1966. Se prevede extinderea electrificării, dublarea liniilor, creşterea numărului de locomotive şi vagoane moderne, centralizarea electrodinamică a numeroase stafii etc. Toate acestea vor permite sporirea însemnată a capacităţii de transport care să poată face faţă cu succes cerinţelor economiei naţionale. In cadrul efortului general pe care ceferiştii din întreaga ţară îl depun pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, feroviarii din unităţile Regionalei C.F.R. Braşov aduc o însemnată parte de contribuţie. în cursul anului trecut, pe raza regionalei s-a realizat un volum suplimentar de transport de 300 de milioane tone km convenţionale. Staţia Braşov-Triaj, de exemplu, a triat intr-un an aproape 2 milioane de osii, depăşind cu 15 la sută sarcina de plan. Fiecare vagon care a trecut prin această „fabrică“ de compus trenuri a staţionat în medie cu trei sferturi de oră mai puţin, ceea ce înseamnă o mare capacitate de transport suplimentară pusă la dispoziţia economiei naţionale. Asemenea realizări izvorîte din devotamentul şi, priceperea cu care lucrează ceferiştii îşi au temelia aşezată pe o largă platformă a tehnicii moderne, în judeţul Braşov, 60 la sută din staţiile de cale ferată sunt înzestrate cu instalaţii de centralizare electrodinamică, iar pe regionala de cale ferată 90 la sută din trafic se efectuează cu locomotive electrice şi Diesel-electrice. Hărnicia cu care au fost puse în valoare aceste mijloace tehnice moderne a determinat creşterea de la an la an a potenţialului de transport pe calea ferată. Astăzi pe regională în mai puţin de două luni se transportă acelaşi volum de mărfuri şi călători cu în şase luni, în urmă cu zece ani. Deosebit de spectaculoasă este dezvoltarea de viitor a căilor ferate de pe cuprinsul regionalei. Vor fi electrificate magistralele Braşov-Teiuş, Braşov-Sibiu, Braşov-Ciceu; blocul automat de linie şi centralizarea electrodinantică vor cuprinde aproape în întregime regionala. De asemenea, în oraşul Braşov se va construi o policlinică cu o capacitate de aproape 200.000 de consultaţii pe an, un cămin cu 300 de locuri pentru elevii grupului şcolar de calificare, o sală de sport la şcoala profesională C.F.R. şi altele. Regionala de căi ferate Braşov a fost aleasă pentru începerea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor, încă de la începutul anului trecut. Datorită acestui fapt, ceferiştii din unităţile regionalei au beneficiat în cursul unui an de un spor de salariu de 25 milioane lei. Ca o expresie a grijii permanente a partidului şi guvernului pentru creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, Consiliul de Miniştri a hotărît generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor în întreaga ramură a transporturilor feroviare, auto, navale şi aeriene, care a intrat în vigoare la începutul anului 1970. Potrivit prevederilor sale, salariile lucrătorilor din ramura transporturi se majorează în medie cu 9 la sută, împreună cu majorarea salariilor mici şi corectarea salariilor personalului de la siguranţa circulaţiei, de aceste sporuri beneficiază peste 160.000 de ceferişti, ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu peste 400 de milioane lei. Dotarea tehnică, priceperea, hărnicia şi entuziasmul oamenilor, profundul lor ataşament faţă de politica partidului asigură condiţii prielnice pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor sporite ale anului 1970. Impresionanta creştere a economiei impune pentru anul în curs, faţă de realizările anului 1969, o sporire simţitoare a volumului de transport pe calea ferată. în faţa ceferiştilor stau sarcini care cer conjugarea eforturilor tuturor, perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii în toate compartimentele, înlăturarea hotărîtă a cauzelor care pot provoca neajunsuri în exploatare. în toate unităţile de cale ferată există un puternic entuziasm al activităţii creatoare. El s-a concretizat recent prin angajamentul luat pe regională de a realiza peste sarcinile anuale ale planului de transport 75 milioane tone km convenţionale, 1,5 milioane lei economii şi 1,7 milioane lei beneficii suplimentare. Acest angajament constituie încă o dovadă că ceferiştii sunt hotărîţi să desfăşoare permanent o activitate de un înalt nivel calitativ pentru obţinerea unui transport rapid, ieftin, sigur, în scopul propăşirii României socialiste. V. RĂDULESCU Agenda U.T.C. După confruntări la diferite nivele — de la fazele interşcolare la cele judeţene — cea de-a doua ediţie a concursului pentru elevi dotat cu trofeul „Săniuţa de argint“ (organizat de C.C. al U.T.C.), a ajuns în faza finală. Sâmbătă, la orele 15,30 şi duminică, la orele 9, pe vechiul drum al Poienii, special amenajat în acest scop, 84 de finalişti — băieţi şi fete — reprezentînd 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti, vor lua startul în ultima probă de coborîre, la capătul cărora îi aşteaptă ... trofeele, atribuite, după tradiţie, celor mai buni dintre cei buni. Festivitatea de închidere a ediţiei şi înmînarea premiilor — acordate de C.C. al U.T.C., Federaţia română de schi-bob, C.N.E.F.S. şi I.C.R.M. Braşov — vor avea loc tot duminică, în jurul orelor 11:30, in faţa hotelului „Sport“ din Poiana Braşov. 4) Pe agenda zilei de duminică, 15 februarie, mai este înscrisă o „finală“ , etapa judeţeană a concursului de muzică uşoară „Primul ghiocel“, la care participă 21 de concurenţi, selecţionaţi în fazele orăşeneşti anterioare. „Confruntarea“ va avea loc cu începere de la orele 17, în sala clubului uzinei „Tractorul“ - Sinaia, această veritabilă „perlă a Carpaţilor", primeşte, în acest sezon hibernal, vizita a mii şi mii de turişti. Acestora li se vor adăuga, duminică, peste 700 de elevi din şcolile generale, liceele, şcolile profesionale şi tehnice ale municipiului Braşov, care vor vizita — cu prilejul unei excursii organizate de comitetele judeţean şi municipal ale U.T.C. — Castelul-muzeu Peleş şi vor face o drumeţie la cota 1400. Un grup de tineri de la Combinatul chimic din Făgăraş ne întreabă : vedetele vor veni cu orchestre proprii ? Fiecare vedetă are o orchestră, cu care apare pe scene, la Radioteleviziune sau efectuează înregistrări pe discuri. De multe ori formaţia este foarte stabilă (exemplu Amalia Rodriguez — 20 de ani; Rika Zarai — 10 ani; Cliff Richard — 8 ani etc.), şi pleacă peste tot cu vedetele. Alteori vedeta lasă formaţia pentru concerte într-un oraş şi pleacă pentru cîteva zile pentru turnări, contracte, odihnă etc., revenind la data concertului. La Braşov, de pildă, Luminiţa Dobrescu va cânta alături de formaţia „Sincron“ ; sunt anunţate şi alte formaţii, care vin cu vedetele. Un program inexpresiv, o execuţie inegală Un program simfonic neinspirat întocmit, oricît de bine ar fi executat în final, nu poate constitui un element de atracţie pentru publicul auditor, ceea ce duce la reţinerea acestuia de la manifestarea muzicala. Aşa s-a întîmplat şi la ultimul concert simfonic, din 12 februarie, cînd, deşi o parte din program a fost bine executată, totuși, în sală s-au numărat multe scaune goale. Sub bagheta dirijorului Alexandru Munteanu am putut asculta „Simfonietta a IV-a“ de M. Andricu, arci din operele „Tosca", ,, Nunta lui Figaro", „Traviata" şi „M-me Butterfly" în interpretarea solistei Lucia Stănescu, şi „Simfonia ta" de L. v. Beethoven. Un astfel de program, chiar dacă lucrările individuale sunt valoroase, nu poate constitui un întreg, care să-ţi spună prea mult. Artista emerită Lucia Stănescu este bine cunoscută publicului nostru din diversele apariţii în concerte sau pe scenă. A fost şi este apreciată ca o artistă de valoare, cu o voce frumoasă, bine timbrată, o dicţiune clară şi a cărei reîntâlnire, într-un concert, îţi produce satisfacţie. Aceste sentimente le-am încercat şi în cadrul concertului amintit, când celebra arie a sopranei din opera „Tosco" de G. Puccini a fost interpretată la o înaltă ţinută artistică, evidenţiind nu numai calităţile vocale deosebite ale interpretei, ci şi bogatul conţinut de sentimente cuprins în arie. Trăiri intense au fost redate şi în aria Violetei din finalul operei „Traviata", de G. Verdi. Dacă în „Tosca" am avut prilejul să verificăm calităţile dramatice ale interpretei prin sonorităţi ample, timbrate, în „Traviata", prin filaje fine, încărcate de expresie, am asistat la sfîrşitul dramatic al eroinei, evidenţiindu-se înalta şcoală de canto a interpretei. In celelalte arii, Lucia Stănescu a fost bună, deşi în rolul lui Cioclosan am fi aşteptat un plus de lirism, iar în prima arie mai multă vioiciune şi supleţe. Lucrările executate numai de orchestră: „Simfonietta a IV-a" de M. Andricu şi „Simfonia I-a" de Beethoven, au fost executate doar corect. Orchestra s-a străduit să aibă cît mai multă acurateţe, dar dirijorul a înţeles destul de puţin din ceea ce au vrut să exprime compozitorii în cele două lucrări. Ambele lucrări sunt pline de mişcare, de vioiciune, de buna dispoziţie, însă în execuţie au fost destul de plate şi inexpresive. I. CHIRILA LA CLUBUL PRESEI BRAŞOVENE Înîlnire cu fotbaliştii de la steagul roşu Ieri după-amiază, la clubul presei, a avut loc o întîlnire a ziariştilor cu jucătorii echipei de fotbal Steagul roşu, conducerile secţiei şi clubului. Cu acest prilej s-au subliniat preocupările conducerii clubului şi ale antrenorilor pentru ridicarea pe mai departe a potenţialului fizic şi tehnic, în scopul unei comportări cît mai bune în returul campionatului, care, aşa cum s-a subliniat, va fi deosebit de disputat. Atît conducerea tehnică cît şi jucătorii, au reliefat faptul că sunt hotărîţi să depună eforturi susţinute pentru perfecţionarea tehnică, principala armă capabilă a le aduce victorii aşa cum o doresc zecile de mii de suporteri, în încheierea întîlnirii, care a contribuit la edificarea şi o tot mai bună cunoaştere a principalelor obiective care stau în faţa echipei în vederea reluării campionatului, soliştii laureaţi ai concursului „Primul ghiocel", acompaniaţi de formaţia „Memphis", a Comitetelor judeţean şi municipal ale U.T.C., au prezentat un buchet de melodii de muzică uşoară şi populară, fiind îndelung ovaţionaţi. DRUM NOU Răspundem cititorilor Tov. Doina Lambu din Braşov ne întreabă dacă ştim cînd sosesc concurenţii şi vedetele la Braşov. Vedetele vin la Braşov conform unui grafic cu circa 18—24 de ore înainte de concert. Fac o repetiţie în sală, o filmare, iar seara dau concertul. Noaptea sau a doua zi pleacă. Concurenţii trebuie să fie la Braşov — conform regulamentului —, cu trei zile înainte de deschiderea Festivalului. Ei participă la tragerea la sorţi, care va avea loc în ziua de 2 martie şi de unde se va transmite un reportaj filmat. Tovarăşa Margit Szabó din Săcele ne întreabă de unde ştiu concurenţii ce orchestraţie să aducă sau să trimită ? După ce concurentul este propus de Radioteleviziunea la care colaborează, i se trimit: Regulamentul, Caietele cu melodii de muzică uşoară, structura orchestrei de jaz simfonic pentru acompaniament şi o scrisoare în care i se indică alte amănunte legate de concurs. Solistul studiază întregul material şi cu ajutorul unui „aranjeur“ îşi organizează partitura piesei proprii (străine la alegere), pe care o trimite la Secretariatul general al festivalului. Hans Klauss din Braşov ne întreabă ce se intimplă dacă „dispare" un cerb ? Organizatorii au fost prevăzători... au şi rezerve... aşa că nu e cazul să ne gîndim. Aşteptăm în continuare scrisorile dv. Petre CODREA Masele plastice în anticamera eficienţei construcţiilor de maşini (Urmare din pag. 1) ca Montecatini — Italia, Bayer — R. F. a Germaniei, CIBA — Elveţia şi altele, dar foarte puţine în privinţa ultimelor realizări din economia naţională. în acest sens considerăm ca extrem de necesară elaborarea urgentă a unui catalog complet şi actual al produselor fabricate în ţară, cel editat de ICECHM în anul 1963 fiind de mult depăşit. Impasul în care se situează producţia unor mase plastice calitativ superioare se datoreşte, după părerea noastră, şi unei evidente inerţii şi comodităţi a specialiştilor din întreprinderile producătoare. Nu este admisibil, credem, ca la orice solicitare a noastră sau a altor uzine, conducerea acestor întreprinderi să ceară sistematic ba mostre de piese similare din străinătate (!?),ba să executăm proiectele de matriţă (!). Din nefericire această „optică" este adoptată cu uşurinţă chiar de forurile tutelare din M.I.Ch. şi M.I.U. care acum, în pragul asimilării noilor tipuri de autocamioane, ne cer să le precizăm pînă şi reţeta de fabricaţie. Or, este limpede că aceste lucruri pot fi făcute mult mai bine, mai reuşit şi cu mai puţine cheltuieli de către cadrele din întreprinderile producătoare de mase plastice, specializate în chimia macromoleculară şi în tehnologia maselor plastice. Nu este de neglijat faptul că tocmai asemenea aspecte în relaţiile de colaborare dintre industria constructoare de maşini, pe de o parte, şi industria chimică şi uşoară, pe de alta, a dus ani de zile, la tergiversarea rezolvării problemelor tehnice şi tehnologice ale producţiei de mase plastice. Exigenţele progresului tehnic şi sporirii în ritm susţinut a producţiei impun însă cu stringenţă un salt calitativ, radical în producţia unor înlocuitori de metal de mare randament. Un stimulent eficace in acest sens ar fi ca forurile în drept să stabilească întreprinderilor producătoare de mase plastice ca indicator al activităţii economice, cantitatea de mase plastice destinată înlocuirii metalului, tot aşa cum întreprinderilor constructoare de maşini li se stabilesc, an de an, sarcini de reducere a consumului de metal. In acest fel, producţia maselor plastice cu caracteristici superioare va putea fi diversificată şi ridicată la nivelul exigenţelor dezvoltării industriei noastre constructoare de maşini, la nivelul cerinţelor progresului tehnic mondial, aşa cum s-a subliniat şi în documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969. * Nr. 780 In epoca noastră, caracterizată printr-o puternică şi rapidă dezvoltare a tuturor domeniilor de investigaţie a spiritului uman, dominată de o adevărată explozie informaţională, epoca unei superioare specializări dar şi a unor accentuate interferenţe a zonelor cercetării se impune un reviriment şi în planul activităţii culturale de masă. Deşi într-un stadiu încă incipient, este vădită necesitatea pătrunderii, în cîmpul larg al activităţii culturale, a „antenelor" de care dispune sociologia. Aceasta cu scopul colectării acelor informaţii, absolut necesare evoluţiei organizate, îndrumate ştiinţific, a activităţii culturale de masă. In sfera unor asemenea preocupări, orientate în direcţia iniţierii şi organizării unor acţiuni culturale de o calitate superioară, corespunzătoare nivelului dezvoltării contemporane, care sa răspundă necesităţilor şi cerinţelor spirituale ale omului modern, se înscrie programul de activitate, elaborat recent de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Ne-am adresat tovarăşului Constantin Catrina, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, invitîndu-l să explice cititorilor noştri, în linii mari, în ce constă acest program de acţiune. „ Programul recent conceput se situează pe linia unor preocupări, aş spune, devenite tradiţionale şi are drept scop modernizarea activităţii culturale de masă, în sensul racordării la cerinţele şi necesităţile spirituale ale publicului. „Unităţi şi centre de cercetare experimentale pentru educaţia adulţilor", aşa se numeşte această cercetare căreia vrem să-i conferim un accentuat caracter practic, îşi are sorgintea în constatările noastre, în urma unor sondaje de opinie, efectuate în 1968 la Făgăraş şi Rupea. Aceste sondaje şi acest program vast de acţiune - durata realizării este 1970-1972 — urmăresc posibilităţile diversificării activităţii culturale de masă în funcţie de profilul spiritual al microgrupului sau macrogrupului social şi antrenarea unui număr cît mai mare de intelectuali, de oameni pasionaţi de un domeniu sau altul al activităţii culturale. - Care sunt principalele unităţi de cercetare pe care vi le-aţi fixat ? - Vor exista următoarele unităţi : universitatea populară sătească din Harman, conservatorul popular sătesc şi clubul intelectualilor, la Ghimbav. Acestor mari unităţi li se adaugă următoarele secţii: secţie turistică la Predeal, secţie monografică la Jibert, secţie muzeistică în comuna Comăna de Jos. Şi afară de acestea am stabilit puncte de cercetare sociologică: la Feldioara - pentru problemele tineretului; la Mindra - in domeniul activităţii cu cartea ştiinţifică; la Zărneşti - în problemele activităţii cu cartea; la Vulcan - pentru problemele activităţii căminelor culturale, iar la Rupea - un punct de cercetare complex. — Cum va fi coordonată întreaga activitate ? — Îndrumarea şi coordonarea activităţii unităţilor, secţiilor şi punctelor de cercetare se vor efectua de către Comitetul nostru judeţean în cadrul laboratorului de cercetare sociologică în problemele culturii de masă, ce va funcţiona in Braşov. Aş dori să adaug că, paralel cu unităţile, secţiile şi punctele de cercetare sociologică, amintite mai sus, am preconizat ca unele aşezăminte culturale să desfăşoare în această perioadă o activitate ,model”, în virtutea unei experienţe trecute în cercetarea sociologică. Este vorba despre Casa de cultură din Făgăraş, în cadrul căreia va funcţiona o secţie de cercetare a etnografiei şi folclorului din Ţara Oltului, de Biblioteca orăşenească din Făgăraş şi de Casa de cultură din Rupea, unde vor exista o secţie de cercetare etnografică şi folclorică pentru zona Tîrnavelor, precum şi o secţie de îndrumare metodică a activităţii aşezămintelor culturale săteşti. — Spuneaţi ca în desfăşurarea acestei activităţi sînteţi sprijiniţi de personalităţi prestigioase din domeniul sociologiei. Desigur. Şi cea mai elocventă dovadă o constituie masa rotundă ce a avut loc ieri, la Casa prieteniei, unde, pentru perfectarea ultimelor amănunte, au participat Atanasie Pîrvu, redactorul şef al revistei „îndrumătorul cultural", Haralambie Culea, cercetător principal la Institutul de filozofie al Academiei R.S.R., Dumitru Bălăieţ, directorul Direcţiei bibliotecilor din C.S.C.A., şi activişti culturali din judeţul Braşov. Interviu consemnat de V. SIMIONESCU Cercetarea sociologică în perimetrul activităţii culturale de masă Ferma specializată - cadru organizatoric optim pentru dezvoltarea producţiei zootehnice — însemnări de la adunarea generală a cooperatorilor din Harman — In curînd, cooperativa agricolă din Hărman va împlini două decenii de existentă. Anii care s-au scurs s-au dovedit rodnici pentru dezvoltarea şi consolidarea sa economică şi organizatorică, nivelul atins situînd-o în rîndul unităţilor fruntaşe din judeţ. Apropiata aniversare capătă noi semnificaţii în condiţiile la care s-a trecut hotărît la traducerea în viaţă a măsurilor adoptate în decembrie 1969 de plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole, cu privire la perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii în sectorul cooperatist al agriculturii. Sub imperativul atmosferei mobilizatoare creată de cele două evenimente şi în spiritul celei mai înalte exigenţe, cooperatorii din Hărman au analizat recent, în adunare generală, activitatea şi rezultatele economice din anul trecut, au dezbătut şi aprobat planul de producţie şi financiar pe anul 1970. Din darea de seamă prezentată de preşedintele Ion Gîrceag şi din cuvîntul participanţilor la dezbateri a reieşit că rezultatele economice şi financiare obţinute anul trecut au fost superioare celor din anul anterior, deşi consecinţele deficienţelor tehnico-organizatorice care s-au manifestat au arătat că rezervele de creştere a producţiei puteau fi valorificate mai bine şi cu eficienţă economică mai ridicată. în mare parte, cuvîntul participanţilor la dezbateri a fost consacrat analizării minuţioase, cu discernămînt a activităţii şi rezultatelor din sectorul zootehnic, care are o pondere mare în economia unităţii. S-a scos în evidenţă mai ales faptul că la ferma de ovine principalii indicatori de producţie — lină şi lapte — stabiliţi pe animal furajat, nu numai că s-au îndeplinit, ci s-au şi depăşit. Cu suflet s-a muncit şi în ferma de taurine, pentru a se obţine rezultate cit mai bune. Din păcate, însă, succesele înregistrate în acest sector sunt ştirbite de nerealizarea producţiei medii de lapte, planificată pe vacă furajată. în legătură cu aceasta, brigadierul zootehnic Nicolae Tohăneanu a spus : Anul trecut, noi am obţinut 2.400 litri lapte pe vacă furajată, adică cu circa 40 litri mai puţin decit s-a prevăzut. Rezultatul, o spun din capul locului, nu ne mulţumeşte, deoarece, cu un plus de efort, îndreptat îndeosebi spre evitarea risipei de nutreţuri şi respectarea strictă a normelor de furajare raţională, am fi putut să ne îndeplinim uşor sarcina de plan, dacă nu chiar să o depăşim. In ultimă instanţă, însă, consider esenţial de reţinut că este întru totul posibil să îmbunătăţim substanţial productivitatea vacilor de lapte, dacă ne vom ocupa cu mai multă răspundere şi fermitate de refacerea potenţialului de producţie al pajiştilor naturale, aflate într-o accentuată stare de degradare, precum şi de împrospătarea şi ridicarea calităţii efectivului matcă, pe calea perfecţionării selecţiei şi reproducţiei. In aceeaşi ordine de idei, cooperatorii Haralambie Moldovean, Emilian Tohăneanu, Gh. Răvar, Gh. Tohăneanu şi Dumitru Toma — şeful secţiei I.M.A. — s-au referit, printre altele, la deficienţele survenite în timpul recoltării trifolienelor, abaterile de la disciplina muncii şi consecinţele lor, insuficienţa păşunilor, insistînd asupra necesităţii de a se lua măsuri operative pentru înlăturarea lor. Alţi vorbitori au ţinut să sublinieze că indicatorii economici, stabiliţi prin plan pentru sectorul zootehnic, au fost bine fundamentaţi, baza tehnico materială existentă la ora actuală oferind garanţia îndeplinirii lor. Din luările de cuvînt s-a mai desprins, de asemenea, ideea că atributele fermei specializate cu gestiune economică internă rezolvă ideal şi problema dezvoltării sectorului zootehnic într-un timp mai scurt. înfiinţarea în cadrul unităţii noastre a fermei zootehnice cu gestiune economică internă, a spus cooperatorul Nicolae Mareş, corespunde cel mai bine necesităţii de a se trece cu hotărîre la organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei animaliere. Atribuirea în aceeaşi mină a efectivelor de animale şi a nutreţurilor va contribui la întărirea răspunderii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, pentru ridicarea continuă a eficienţei economice a activităţii. Completări preţioase la această temă au adus cooperatorii Mihai Munteanu, Floarea Teutu, Ştefan Moldoveanu, Nicolae Bogdan şi alţii. în esenţă, ei au arătat că în noua conjunctură, baza furajeră va fi mai bine gospodărită, întreaga activitate mai eficient condusă şi controlată, asigurîndu-se cadrul optim pentru creşterea şi exploatarea raţională a bazei tehnice şi materiale, promovarea cu consecvenţă a noului , şi aplicarea celor mai judicioase măsuri pentru creşterea şi ameliorarea şeptelului în condiţii de economicitate crescîndă, în care crearea unui ritm normal de înlocuire a efectivului matcă, cu prăsila proprie, are un rol preponderent. La C.A.P. Hărman, valoarea unei norme convenţionale a fost stabilită la 30 lei. Realizarea acestui obiectiv va depinde în primul rând de modul cum se va realiza planul de venituri şi cheltuieli, nu numai în zootehnie, ci pe ansamblul întregii activităţi. Fără îndoială că felul urmărit va fi pe deplin atins, garanţie în acest sens stînd consensul unanim al membrilor cooperatori, exprimat cu pregnanţă în adunarea generală, de a nu precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan ce le revin în 1970 şi a angajamentelor asumate în răspunsul la chemarea adresată de C.A.P. Sînpetru tuturor cooperativelor agricole din Țara Birsei. C. ILIESCU Punct final pe fluxul tehnologic, la stalia de selectat şi şlefuit sămînţă de sfeclă de zahăr de pe lingă I.C.C.S. Braşov. Foto : GH. COJOCARU