Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)

1970-02-14 / nr. 7810

Pag. 2 in Intimpiliapfia „ZILEI CEFERIŞTILOR“ PE MAGISTRALELE DE FIER ALE ROMÂNIEI SOCIALISTE Alături de întregul nostru po­por, lucrătorii de la calea ferată au adus o contribuţie deosebită la marile realizări obţinute în con­strucţia socialistă. Prin grija par­tidului, transporturile feroviare au fost înzestrate an de an cu mijloa­ce tehnice moderne care, puse în valoare de hărnicia şi priceperea ceferiştilor, au situat acestea la înălţimea cerinţelor economiei na­ţionale. Numai în cursul anului 1960 calea ferată a fost dotată cu 159 locomotive Diesel şi electrice, 9700 vagoane de marfă (în echiva­lent pe 2 osii), 600 noi macaze cen­tralizate electrodinamic, 200 km li­nie cu bloc automat, s-a electrifi­cat tronsonul Craiova-Orşova. în cursul acestui an căilor ferate le vor fi repartizate încă 170 de locomotive Diesel şi electrice, 8700 vagoane de marfă şi 290 va­goane de călători. Este semnifica­tiv faptul că în anul 1970 investi­ţiile însumează jumătate din tota­lul fondurilor cheltuite în acelaşi scop pe întreg planul cincin­al 1961 - -1966. Se prevede extinderea e­­lectrificării, dublarea liniilor, creş­terea numărului de locomotive şi vagoane moderne, centralizarea e­­lectrodinamică a numeroase stafii etc. Toate acestea vor permite spo­rirea însemnată a capacităţii de transport care să poată face faţă cu succes cerinţelor economiei na­ţionale. In cadrul efortului general pe care ceferiştii din întreaga ţară îl depun pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan, ferovia­rii din unităţile Regionalei C.F.R. Braşov aduc o însemnată parte de contribuţie. în cursul anului tre­cut, pe raza regionalei s-a realizat un volum suplimentar de trans­port de 300 de milioane tone­ km convenţionale. Staţia Braşov-Triaj, de exemplu, a triat intr-un an a­­proape 2 milioane de osii, depă­şind cu 15 la sută sarcina de plan. Fiecare vagon care a trecut prin această „fabrică“ de compus tre­nuri a staţionat în medie cu trei sferturi de oră mai puţin, ceea ce înseamnă o mare capacitate de transport suplimentară pusă la dis­poziţia economiei naţionale. Asemenea realizări izvorîte din devotamentul şi, priceperea cu ca­re lucrează ceferiştii îşi au teme­lia aşezată pe o largă platformă a tehnicii moderne, în judeţul Braşov, 60 la sută din staţiile de cale ferată sunt înzestrate cu in­stalaţii de centralizare electrodi­­namică, iar pe regionala de cale ferată 90 la sută din trafic se e­­fectuează cu locomotive electrice şi Diesel-electrice. Hărnicia cu care au fost puse în valoare aces­te mijloace tehnice moderne a de­terminat creşterea de la an la an a potenţialului de transport pe ca­lea ferată. Astăzi pe regională în mai puţin de două luni se trans­portă acelaşi volum de mărfuri şi călători cu­ în şase luni, în urmă cu zece ani. Deosebit de spectaculoasă este dezvoltarea de viitor a căilor fe­rate de pe cuprinsul regionalei. Vor fi electrificate magistra­lele Braşov-Teiuş, Braşov-Sibiu, Braşov-Ciceu; blocul automat de linie şi centralizarea electrodina­­ntică vor cuprinde aproape în în­tregime regionala. De asemenea, în oraşul Braşov se va construi o policlinică cu o capacitate de a­­proape 200.000 de consultaţii pe an, un cămin cu 300 de locuri pen­tru elevii grupului şcolar de cali­ficare, o sală de sport la şcoala profesională C.F.R. şi altele. Regionala de căi ferate Braşov a fost aleasă pentru începerea ex­perimentării noului sistem de sa­larizare şi majorarea salariilor, în­că de la începutul anului trecut. Datorită acestui fapt, ceferiştii din unităţile regionalei au beneficiat în cursul unui an de un spor de salariu de 25 milioane lei. Ca o expresie a grijii permanente a partidului şi guvernului pentru creşterea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc, Consiliul de Mi­niştri a hotărît generalizarea ex­perimentării noului sistem de sa­larizare şi majorare a salariilor în întreaga ramură a transporturilor feroviare, auto, navale şi aeriene, care a intrat în vigoare la începu­tul anului 1970. Potrivit prevede­rilor sale, salariile lucrătorilor din ramura transporturi se majorează în medie cu 9 la sută, împreună cu majorarea salariilor mici şi co­rectarea salariilor personalului de la siguranţa circulaţiei, de aceste sporuri beneficiază peste 160.000 de ceferişti, ale căror venituri a­­nuale vor fi mai mari cu peste 400 de milioane lei. Dotarea tehnică, priceperea, hărnicia şi entuziasmul oameni­lor, profundul lor ataşament faţă de politica partidului asigură con­diţii prielnice pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor sporite ale anului 1970. Impresionanta creş­tere a economiei impune pentru anul în curs, faţă de realizările a­­nului 1969, o sporire simţitoare a volumului de transport pe calea ferată. în faţa ceferiştilor stau sarcini care cer conjugarea eforturilor tu­turor, perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii în toate compartimentele, înlăturarea hotă­­rîtă a cauzelor care pot provoca neajunsuri în exploatare. în toate unităţile de cale ferată există un puternic entuziasm al activităţii creatoare. El s-a concre­tizat recent prin angajamentul luat pe regională de a realiza pes­te sarcinile anuale ale planului de transport 75 milioane tone­ km con­venţionale, 1,5 milioane lei eco­nomii şi 1,7 milioane lei beneficii suplimentare. Acest angajament constituie încă o dovadă că cefe­riştii sunt hotărîţi să desfăşoare permanent o activitate de un înalt nivel calitativ pentru obţinerea u­­nui transport rapid, ieftin, sigur, în scopul propăşirii României so­cialiste. V. RĂDULESCU Agenda U.T.C. După confruntări la diferite nivele — de la fazele interşcolare la cele judeţene — cea de-a doua ediţie a concursului pentru elevi dotat cu trofeul „Săniuţa de ar­gint“ (organizat de C.C. al U.T.C.), a ajuns în faza finală. Sâmbătă, la orele 15,30 şi dumi­nică, la orele 9, pe vechiul drum al Poienii, special amenajat în a­­cest scop, 84 de finalişti —­ bă­ieţi şi fete — reprezentînd 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti, vor lua startul în ultima probă de co­­borîre, la capătu­l cărora îi aşteap­tă ... trofeele, atribuite, după tra­diţie, celor mai buni dintre cei buni. Festivitatea de închidere a edi­ţiei şi înmînarea premiilor — acor­date de C.C. al U.T.C., Federaţia română de schi-bob, C.N.E.F.S. şi I.C.R.M. Braşov — vor avea loc tot duminică, în jurul orelor 11:30, in faţa hotelului „Sport“ din Poia­na Braşov. 4) Pe agenda zilei de duminică, 15 februarie, mai este înscrisă o „finală“ , etapa judeţeană a con­cursului de muzică uşoară „Primul ghiocel“, la care participă 21 de concurenţi, selecţionaţi în fazele orăşeneşti anterioare. „Confrunta­rea“ va avea loc cu începere de la orele 17, în sala clubului uzinei „Tractorul“ - Sinaia, această veritabilă „perlă a Carpaţilor", primeşte, în acest sezon hibernal, vizita a mii şi mii de turişti. Acestora li se vor adăuga, duminică, peste 700 de elevi din şcolile generale, liceele, şcolile profesionale şi tehnice ale municipiului Braşov, care vor vi­zita — cu prilejul unei excursii organizate de comitetele judeţean şi municipal ale U.T.C. — Caste­­lul-muzeu Peleş şi vor face o drumeţie la cota 1400. Un grup de tineri de la Combi­natul chimic din Făgăraş ne în­treabă : vedetele vor veni cu or­chestre proprii ? Fiecare vedetă are o orchestră, cu care apare pe scene, la Radio­­televiziune sau efectuează înregis­trări pe discuri. De multe ori for­maţia este foarte stabilă (exemplu A­malia Rodriguez — 20 de ani; Rika Zarai — 10 ani; Cliff Richard — 8 ani etc.), şi pleacă peste tot cu vedetele. Alteori vedeta lasă formaţia pentru concerte într-un oraş şi pleacă pentru cîteva zile pentru turnări, contracte, odihnă etc., revenind l­a dat­a concertului. La Braşov, de pildă, Luminiţa Dobrescu va cânta alături de for­maţia „Sincron“ ; sunt anunţate şi alte formaţii, care vin cu vede­tele. Un program inexpresiv, o execuţie inegală Un program simfonic neinspirat întoc­mit, oricît de bine ar fi executat în fi­nal, nu poate constitui un element de atracţie pentru publicul auditor, ceea ce duce la reţinerea acestuia de la mani­festarea muzicala. Aşa s-a întîmplat şi la ultimul concert simfonic, din 12 februarie, cînd, deşi o parte din program a fost bine executată, totuși, în sală s-au numă­rat multe scaune goale. Sub bagheta dirijorului Alexandru Mun­­teanu am putut asculta „Simfonietta a IV-a“ de M. Andricu, arci din operele „Tosca", ,, Nunta lui Figaro", „Traviata" şi „M-me Butterfly" în interpretarea so­listei Lucia Stănescu, şi „Simfonia t­a" de L. v. Beethoven. Un astfel de pro­gram, chiar dacă lucrările individuale sunt valoroase, nu poate constitui un în­treg, care să-ţi spună prea mult. Artista emerită Lucia Stănescu este bine cunoscută publicului nostru din di­versele apariţii în concerte sau pe sce­nă. A fost şi este apreciată ca o artis­tă de valoare, cu o voce frumoasă, bine timbrată, o dicţiune clară şi a cărei re­întâlnire, într-un concert, îţi produce sa­tisfacţie. Aceste sentimente le-am încercat şi în cadrul concertului amintit, când ce­lebra arie a sopranei din opera „Tosco" de G. Puccini a fost interpretată la o înaltă ţinută artistică, evidenţiind nu nu­mai calităţile vocale deosebite ale inter­pretei, ci şi bogatul conţinut de senti­mente cuprins în arie. Trăiri intense au fost redate şi în aria Violetei din finalul operei „Traviata", de G. Verdi. Dacă în „Tosca" am avut prilejul să veri­ficăm calităţile dramatice ale interpretei prin sonorităţi ample, timbrate, în „Tra­viata", prin filaje fine, încărcate de ex­presie, am asistat la sfîrşitul dramatic al eroinei, evidenţiindu-se înalta şcoală de canto a interpretei. In celelalte arii, Lucia Stănescu a fost bună, deşi în rolul lui Cio­clo­san am fi aşteptat un plus de lirism, iar în prima arie mai multă vioiciune şi supleţe. Lucrările executate numai de orchestră: „Simfonietta a IV-a" de M. Andricu şi „Simfonia I-a" de Beethoven, au fost exe­cutate doar corect. Orchestra s-a stră­duit să aibă cît mai multă acurateţe, dar dirijorul a înţeles destul de puţin din ceea ce au vrut să exprime compozito­rii în cele două lucrări. Ambele lucrări sunt pline de mişcare, de vioiciune, de buna dispoziţie, însă în execuţie au fost destul de plate şi inexpresive. I. CHIRILA LA CLUBUL PRESEI BRAŞOVENE Înîlnire cu fotbaliştii de la steagul roşu Ieri după-amiază, la clubul presei, a avut loc o întîlnire a ziariştilor cu jucătorii echi­pei de fotbal Steagul roşu, conducerile secţiei şi clubului. Cu acest prilej s-au subli­niat preocupările conducerii clubului şi ale antrenorilor pen­tru ridicarea pe mai departe a potenţialului fizic şi tehnic, în scopul unei comportări cît mai bune în returul campionatului, care, aşa cum s-a subliniat, va fi deosebit de disputat. Atît conducerea tehnică cît şi jucătorii, au reliefat faptul că sunt hotărîţi să depună eforturi susţinute pentru per­fecţionarea tehnică, principala armă capabilă a le aduce victorii aşa cum o doresc ze­cile de mii de suporteri, în încheierea întîlnirii, care a contribuit la edificarea şi o tot mai bună cunoaştere a principalelor obiective care stau în faţa echipei în vede­rea reluării campionatului, so­liştii laureaţi ai concursului „Primul ghiocel", acompaniaţi de formaţia „Memphis", a Comi­tetelor judeţean şi municipal ale U.T.C., au prezentat un bu­chet de melodii de muzică uşoară şi populară, fiind înde­lung ovaţionaţi. DRUM NOU Răspundem cititorilor Tov. Doina Lambu din Braşov ne întreabă dacă ştim cînd sosesc concurenţii şi vedetele la Braşov. Vedetele vin la Braşov conform unui grafic cu circa 18—24 de ore înainte de concert. Fac o repetiţie în sală, o filmare, iar seara dau concertul. Noaptea sau a doua zi pleacă. Concurenţii trebuie să fie la Braşov — conform regulamentului —, cu trei zile înainte de deschi­derea Festivalului. Ei participă la tragerea la sorţi, care va avea loc în ziua de 2 martie şi de unde se va transmite un reportaj filmat. Tovarăşa Margit Szabó din Să­­cele ne întreabă de unde ştiu con­curenţii ce orchestraţie să aducă sau să trimită ? După ce concurentul este pro­pus de Radioteleviziunea la care colaborează, i se trimit: Regula­mentul, Caietele cu melodii de muzică uşoară, structura orches­trei de jaz simfonic pentru acom­paniament şi o scrisoare în care i se indică alte amănunte legate de concurs. Solistul studiază întregul mate­rial şi cu ajutorul unui „aranjeur“ îşi organizează partitura piesei proprii (străine la alegere), pe ca­re o trimite la Secretariatul gene­ral al festivalului. Hans Klauss din Braşov ne în­treabă ce se intimplă dacă „dispa­re" un cerb ? Organizatorii au fost prevăză­tori... au şi rezerve... aşa că nu e cazul să ne gîndim. Aşteptăm în continuare scrisori­le dv. Petre CODREA Masele plastice în anticamera eficienţei construcţiilor de maşini (Urmare din pag. 1) ca Montecatini — Italia, Bayer — R. F. a Germaniei, CIBA — Elve­ţia şi altele, dar foarte puţine în privinţa ultimelor realizări din e­­conomia naţională. în acest sens considerăm ca extrem de necesară elaborarea urgentă a unui catalog complet şi actual al produselor fa­bricate în ţară, cel editat de ICECH­M în anul 1963 fiind de mult depăşit. Impasul în care se situează pro­ducţia unor mase plastice calitativ superioare se datoreşte, după pă­rerea noastră, şi unei evidente inerţii şi comodităţi a specialişti­lor din întreprinderile producătoa­re. Nu este admisibil, credem, c­a la orice solicitare a noastră sau a altor uzine, conducerea acestor întreprinderi să ceară sistematic ba mostre de piese similare din străinătate (!?),­­ba să executăm proiectele de matriţă (!). Din ne­fericire această „optică" este a­­doptată cu uşurinţă chiar de fo­rurile tutelare din M.I.Ch. şi M.I.U. care acum, în pragul asi­milării noilor tipuri de autocami­oane, ne cer să le precizăm pînă şi reţeta de fabricaţie. Or, este limpede că aceste lucruri pot fi făcute mult mai bine, mai reuşit şi cu mai puţine cheltuieli de că­tre cadrele din întreprinderile producătoare de mase plastice, specializate în chimia macromole­­culară şi în tehnologia maselor plastice. Nu este de neglijat faptul că tocmai asemenea aspecte în rela­ţiile de colaborare dintre industria constructoare de maşini, pe de o parte, şi industria chimică şi uşoa­ră, pe de alta, a dus ani de zile, la tergiversarea rezolvării proble­melor tehnice şi tehnologice ale producţiei de mase plastice. Exi­genţele progresului tehnic şi spo­ririi în ritm susţinut a producţiei impun însă cu stringenţă un salt calitativ, radical în producţia unor înlocuitori de metal de mare ran­dament. Un stimulent eficace in acest sens ar fi ca forurile în drept să stabilească întreprinderi­lor producătoare de mase plastice ca indicator al activităţii econo­mice, cantitatea de mase plastice destinată înlocuirii metalului, tot aşa cum întreprinderilor construc­toare de maşini li se stabilesc, an de an, sarcini de reducere a con­sumului de metal. In acest fel, producţia maselor plastice cu ca­racteristici superioare va putea fi diversificată şi ridicată la nivelul exigenţelor dezvoltării­ industriei noastre constructoare de maşini, la nivelul cerinţelor progresului tehnic mondial, aşa cum s­-a sub­liniat şi în documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decem­­brie 1969. * Nr. 78­0 In epoca noastră, caracte­rizată printr-o puternică şi rapidă dezvoltare a tuturor domeniilor de investigaţie a spiritului uman, dominată de o adevărată explozie informa­ţională, epoca unei supe­rioare specializări dar şi a unor accentuate interferenţe a zonelor cercetării se impune un reviriment şi în planul ac­tivităţii culturale de masă. Deşi într-un stadiu încă inci­pient, este vădită necesitatea pătrunderii, în cîmpul larg al activităţii culturale, a „ante­nelor" de care dispune socio­logia. Aceasta cu scopul co­lectării acelor informaţii, ab­solut necesare evoluţiei or­ganizate, îndrumate ştiinţific, a activităţii culturale de ma­să. In sfera unor asemenea pre­ocupări, orientate în direcţia iniţierii şi organizării unor acţiuni culturale de o cali­tate superioară, corespunză­toare nivelului dezvoltării con­temporane, care sa răspundă necesităţilor şi cerinţelor spi­rituale ale omului modern, se înscrie programul de ac­tivitate, elaborat recent de Comitetul judeţean pentru cul­tură şi artă. Ne-am adresat tovarăşului Constantin Catrina, vicepreşe­dinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, invi­­tîndu-l să explice cititorilor noştri, în linii mari, în ce con­stă acest program de acţiune. „ Programul recent conce­put se situează pe linia unor preocupări, aş spune, devenite tradiţionale şi are drept scop modernizarea activităţii cul­turale de masă, în sensul ra­cordării la cerinţele şi nece­sităţile spirituale ale publicu­lui. „Unităţi şi centre de cer­cetare experimentale pentru educaţia adulţilor", aşa se numeşte această cercetare că­reia vrem să-i conferim un accentuat caracter practic, îşi are sorgintea în constatările noastre, în urma unor sondaje de opinie, efectuate în 1968 la Făgăraş şi Rupea. Aceste sondaje şi acest program vast de acţiune - durata realiză­rii este 1970-1972 — urmăresc posibilităţile diversificării ac­tivităţii culturale de masă în funcţie de profilul spiritual al microgrupului sau macro­­grupului social şi antrenarea unui număr cît mai mare de intelectuali, de oameni pa­sionaţi de un domeniu sau altul al activităţii culturale. - Care sunt principalele uni­tăţi de cercetare pe care vi le-aţi fixat ? - Vor exista următoarele unităţi : universitatea popu­lară sătească din Harman, conservatorul popular sătesc şi clubul intelectualilor, la Ghimbav. Acestor mari unităţi li se adaugă următoarele sec­ţii: secţie turistică la Pre­deal, secţie monografică la Jibert, secţie muzeistică în comuna Comăna de Jos. Şi afară de acestea am stabilit puncte de cercetare sociolo­gică: la Feldioara - pentru problemele tineretului; la Min­­dra - in domeniul activităţii cu cartea ştiinţifică; la Zăr­­neşti - în problemele activi­tăţii cu cartea; la Vulcan - pentru problemele activităţii căminelor culturale, iar la Rupea - un punct de cerce­tare complex. — Cum va fi coordonată în­treaga activitate ? — Îndrumarea şi coordonarea activităţii unităţilor, secţiilor şi punctelor de cercetare se vor efectua de către Comite­tul nostru judeţean în cadrul laboratorului de cercetare so­ciologică în problemele cul­turii de masă, ce va funcţio­na in Braşov. Aş dori să a­­daug că, paralel cu unităţile, secţiile şi punctele de cerce­tare sociologică, amintite mai sus, am preconizat ca unele aşezăminte culturale să desfă­şoare în această perioadă o activitate ,model”, în virtu­tea unei experienţe trecute în cercetarea sociologică. Este vorba despre Casa de cultură din Făgăraş, în cadrul căreia va funcţiona o secţie de cer­cetare a etnografiei şi fol­clorului din Ţara Oltului, de Biblioteca orăşenească din Făgăraş şi de Casa de cul­tură din Rupea, unde vor exista o secţie de cercetare etnografică şi folclorică pentru zona Tîrnavelor, precum şi o sec­ţie de îndrumare metodică a activităţii aşezămintelor cul­turale săteşti. — Spuneaţi ca în desfăşu­rarea acestei activităţi sînteţi sprijiniţi de personalităţi pres­tigioase din domeniul sociolo­giei.­­ Desigur. Şi cea mai eloc­ventă dovadă o constituie ma­sa rotundă ce a avut loc ieri, la Casa prieteniei, un­de, pentru perfectarea ulti­melor amănunte, au partici­pat Atanasie Pîrvu, redacto­rul şef al revistei „îndrumăto­rul cultural", Haralambie Cu­lea, cercetător principal la Institutul de filozofie al Aca­demiei R.S.R., Dumitru Bălăieţ, directorul Direcţiei biblioteci­lor din C.S.C.A., şi activişti culturali din judeţul Braşov. Interviu consemnat de V. SIMIONESCU Cercetarea sociologică în perimetrul activităţii culturale de masă Ferma specializată - cadru organizatoric optim pentru dezvoltarea producţiei zootehnice — însemnări de la adunarea generală a cooperatorilor din Harman — In curînd, cooperativa agricolă din Hărman va împlini două dece­nii de existentă. Anii care s-au scurs s-au dovedit rodnici pentru dezvoltarea şi consolidarea sa e­­conomică şi organizatorică, nive­lul atins situînd-o în rîndul uni­tăţilor fruntaşe din judeţ. Apro­piata aniversare capătă noi sem­nificaţii în condiţiile la care s-a trecut hotărît la traduce­rea în viaţă a măsurilor adop­tate în decembrie 1969 de plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole, cu pri­vire la perfecţionarea organizării, normării şi retribuirii muncii în sectorul cooperatist al agricul­turii. Sub imperativul atmosferei mo­bilizatoare creată de cele două evenimente şi în spiritul celei mai înalte exigenţe, cooperatorii din Hărman au analizat recent, în a­­dunare generală, activitatea şi re­zultatele economice din anul tre­cut, au dezbătut şi aprobat planul de producţie şi financiar pe anul 1970. Din darea de seamă prezentată de preşedintele Ion Gîrceag şi din cuvîntul participanţilor la dezba­teri a reieşit că rezultatele econo­mice şi financiare obţinute anul trecut au fost superioare celor din anul anterior, deşi consecinţele deficienţelor tehnico-organizatori­­ce care s-au manifestat au arătat că rezervele de creştere a pro­d­ucţiei puteau fi valorificate mai bine şi cu eficienţă economică mai ridicată. în mare parte, cuvîntul partici­panţilor la dezbateri a fost consa­crat analizării minuţioase, cu dis­­cernămînt a activităţii şi rezulta­telor din sectorul zootehnic, care are o pondere mare în economia unităţii. S-a scos în evidenţă mai ales faptul că la ferma de ovine principalii indicatori de producţie — lină şi lapte — stabiliţi pe ani­mal furajat, nu numai că s-au în­deplinit, ci s-au şi depăşit. Cu su­flet s-a muncit şi în ferma de tau­rine, pentru a se obţine rezultate cit mai bune. Din păcate, însă, succesele înregistrate în acest sec­tor sunt ştirbite de nerealizarea producţiei medii de lapte, planifi­cată pe vacă furajată. în legătură cu aceasta, briga­dierul zootehnic Nicolae Tohă­­neanu a spus : Anul trecut, noi am obţinut 2.400 litri lapte pe vacă furajată, adică cu circa 40 litri mai puţin decit s-a prevăzut. Rezultatul, o spun din capul locu­lui, nu ne mulţumeşte, deoarece, cu un plus de efort, îndreptat în­deosebi spre evitarea risipei de nutreţuri şi respectarea strictă a normelor de furajare raţională, am fi putut să ne îndeplinim uşor sar­cina de plan, dacă nu chiar să o depăşim. In ultimă instanţă, însă, consider esenţial de reţinut că este întru totul posibil să îmbu­nătăţim substanţial productivitatea vacilor de lapte, dacă ne vom ocu­pa cu mai multă răspundere şi fer­mitate de refacerea potenţialului de producţie al pajiştilor naturale, aflate într-o accentuată stare de degradare, precum şi de împros­pătarea şi ridicarea calităţii efec­tivului matcă, pe calea perfecţio­nării selecţiei şi reproducţiei. In aceeaşi ordine de idei, coo­peratorii Haralambie Moldovean, Emilian Tohăneanu,­ Gh. Răvar, Gh. Tohăneanu şi Dumitru Toma — şeful secţiei I.M.A. — s-au refe­rit, printre altele, la deficienţele survenite în timpul recoltării tri­­folienelor, abaterile de la discipli­na muncii şi consecinţele lor, in­suficienţa păşunilor, insistînd asu­pra necesităţii de a se lua măsuri operative pentru înlăturarea lor. Alţi vorbitori au ţinut să subli­nieze că indicatorii economici, stabiliţi prin plan pentru sectorul zootehnic, au fost bine fundamen­taţi, baza tehnico materială exis­tentă la ora actuală oferind ga­ranţia îndeplinirii lor. Din luările de cuvînt s-a mai desprins, de a­semenea, ideea că atributele fermei specializate cu gestiune economi­că internă rezolvă ideal şi pro­blema dezvoltării sectorului zoo­tehnic într-un timp mai scurt. înfiinţarea în cadrul unităţii noastre a fermei zootehnice cu gestiune economică internă, a spus cooperatorul Nicolae Mareş, co­respunde cel mai bine necesităţii de a se trece cu hotărîre la orga­nizarea pe baze ştiinţifice a pro­ducţiei animaliere. Atribuirea în aceeaşi mină a efectivelor de ani­male şi a nutreţurilor va contri­bui la întărirea răspunderii pen­tru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de plan, pentru ridicarea continuă a eficienţei economice a activităţii. Completări preţioase la această temă au adus coopera­torii Mihai Munteanu, Floarea Teu­tu, Ştefan Moldoveanu, Nicolae Bogdan şi alţii. în esenţă, ei au arătat că în noua conjunctură, ba­za furajeră va fi mai bine gospo­dărită, întreaga activitate mai eficient condusă şi controlată, asi­­gurîndu-se cadrul optim pentru creşterea şi exploatarea raţională a bazei tehnice şi materiale, pro­movarea cu consecvenţă a noului , şi aplicarea celor mai judicioase măsuri pentru creşterea şi amelio­rarea şeptelului în condiţii de e­­conomicitate crescîndă, în care crearea unui ritm normal de înlo­cuire a efectivului matcă, cu pră­­sila proprie, are un rol prepon­derent. La C.A.P. Hărman, valoarea u­­nei norme convenţionale a fost stabilită la 30 lei. Realizarea aces­tui obiectiv va depinde în pri­mul rând de modul cum se va realiza planul de venituri şi cheltuieli, nu numai în zooteh­nie, ci pe ansamblul întregii activităţi. Fără îndoială că felul urmărit va fi pe deplin atins, ga­ranţie în acest sens stînd consen­sul unanim al membrilor coopera­tori, exprimat cu pregnanţă în a­­dunarea generală, de a nu precu­peţi nici un efort pentru îndepli­nir­ea şi depăşirea sarcinilor de plan ce le revin în 1970 şi a an­gajamentelor asumate în răspun­sul la chemarea adresată de C.A.P. Sînpetru tuturor cooperativelor agricole din Țara Birsei. C. ILIESCU Punct final pe fluxul tehnologic, la stalia de selectat şi şlefuit să­­mînţă de sfeclă de zahăr de pe lingă I.C.C.S. Braşov. Foto : GH. COJOCARU

Next