Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)

1970-02-25 / nr. 7819

Pag. 2 Matti rant unirii ] a dt ni ti li ■turn tini gin Mii It Ha la cluburile şi aşezămintele culturale din ju­deţ, se desfăşoară în continuare manifestări con­sacrate apropiatei aniversări a 25 de ani de la memorabilul act istoric din 6 martie 1945, instau­rarea guvernului democratic. Astfel, ls clubul Combinatului chimic din Fă­găraş a avut loc expunerea „6 martie 1945 — moment hotăritor în lupta pentru cucerirea pu­terii”, urmată de un concurs „Cine știe, răspun­de" despre evenimentele de acum un sfert de veac. „25 de ani de la instaurarea primul guvern democratic din România" a fost tema simpozio­nului care s-a ţinut la clubul uzinei „Tractorul". De asemenea, în numeroase şcoli, orele de di­rigense şi istorie din aceste zile au avut drept temă evocarea luptei maselor populare, con­duse de P.C.R., din februarie—martie 1945, care au dus la victoria de la 6 martie, cînd a fost in­staurat un guvern al F.N.D. Aniversarea la 22 a­­prilie a centenarului naşterii lui V. I. Lenin prilejuieşte numeroase manifestări în tot cu­prinsul judeţului nostru. O reuşită seară lite­rară închinată eveni­mentului a avut loc zi­lele trecute la Casa prieteniei din Braşov. Despre viaţa şi opera lui Lenin, oglindită în literatură, a vorbit prof. Dorina Pantruce, iar ac­tori ai Teatrului drama­tic au citit versuri de­dicate genialului învăţă­tor al clasei muncitoa­re de pretutindeni. D­ in întîmpinarea centenarului naşterii lui V. I. Lenin seară literară cu ace­eaşi temă a avut loc şi la filiala bibliotecii mu­nicipale de pe Calea Bucureştilor. La cluburile din Ora­şul Victoria, uzina „Trac­torul" şi Combinatul chimic Făgăraş au fost amenajate expoziţii de fotografii şi lucrări ilus­­trînd activitatea şi ope­ra lui Lenin, iar la clu­burile uzinelor „6 Martie" Zărneşti, „Colorom" Codlea şi „Tractorul", au avut loc simpozioane şi expuneri despre via­ţa şi lupta revoluţiona­ră a lui Lenin. Studiul problemelor economice -o necesitate vitală, nu o formalitate (Urmare din pag. 1) cea respectivă pentru creşterea eficienţei activităţii productive, pentru onorarea angajamentelor asumate în întrecerea între ju­deţe şi pe ramura respectivă pe plan local. Desigur, exemple se pot da multe. Aş evidenţia însă nivelul ridicat, caracterul­­ viu, interesant şi seriozitatea cu care sunt dezbă­tute o serie, de probleme econo­­mice-cheie în cadrul cercului pentru cadrele de conducere de la uzina „Rulmentul“, unde stu­diul economic este privit ca o necesitate vitală de către toţi fac­torii de conducere. Şi nu greşim dacă afirmăm ca nu întîmplător activitatea productivă din această uzină se desfăşoară cu rezultate mereu mai bune. La fel cum demn de relevat este experienţa cercu­rilor de studiere a problemelor economice ale întreprinderilor in­dustriale din secțiile montaj ge­neral şi mecanic şef de la uzina „Tractorul", unde dezbaterea do­cumentelor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 nu s-a rezu­mat la abordarea problemelor nu­mai sub aspectul suportului lor teoretic, ci în strînsă legătură cu sarcinile cantitative şi calitative ale secţiei şi uzinei. Aceasta şi explică de ce cursanţii cercului din secţia mecanic şef au fost a­­ceia care ulterior au venit cu pro­puneri ce au determinat ca sarci­nile secţiei în domeniul autouti­­larii pe anul în curs să fie ma­jorate cu 5 milioane lei. Cert este că acolo unde studierea proble­melor economice îmbracă un ca­racter creator, dinamic, iar orga­nizaţiile de partid au reuşit să determine pe cursanţi să înţeleagă că fără temeinice cunoştinţe de economie nu pot rezolva cu suc­ces sarcinile de producţie, rezul­tatele sunt din ce în ce mai bune, comuniştii, cadrele de conducere acţionează în cunoştinţă de cauză la adoptarea celor mai eficiente măsuri. Cu atît mai contrastantă apare situaţia din acele întreprinderi­­ cum sunt Fabrica de stofe, F.A.R.­­T.E.C., „Dezrobirea“, „Republica“, ,,Aurora“-bere, I.R.E.R. şi altele, unde parţial tematica, dar mai ales expunerile şi dezbaterile din cercurile cu profil economic, sunt străine de preocupările colective­lor respective de muncă, sau cînd încercarea de a se apropia de a­­ceste preocupări se limitează la menţionarea câtorva exemple şi referiri privind activitatea de pro­ducţie. Va trebui ca unor aseme­nea situaţii să le punem capăt cu hotărîre, ca şi acelora unde stu­diul problemelor economice plu­teşte numai în sfera pur teoretică, îmbrăcând un caracter steril. În­­văţămîntul de partid, în speţă cel cu profil economic, nu poate fi privit ca o formalitate, ci ca un mijloc care duce la lărgirea ori­zontului de cunoştinţe al cursan­ţilor, la sporirea capacităţii lor de înţelegere a importanţei pe care o au diferitele hotărîri de partid şi de stat şi, implicit, la antrena­rea lor mai activă în soluţionarea problemelor majore ale producţiei. Din păcate, asistăm şi la un alt fenomen faţă de care, trebuie să recunoaştem, comitetul municipal şi organizaţiile de partid, respec­tive, nu au luat o atitudine hotă­­rîtă, combativă. Dacă marea ma­joritate a comuniştilor, a cadrelor de conducere din întreprinderile noastre au înţeles că, continua îmbogăţire a cunoştinţelor eco­nomice este în etapa actuală o ne­cesitate vitală, mai sunt membri ai comitetelor de direcţie şi chiar secretari ai organizaţiilor de par­tid care ignoră această — nu nu­mai cerinţă— ci şi principala înda­torire statutară a unui comunist, privind-o în mod formal. Chiar cu riscul de a plictisi poate pe citi­tori cu înşiruirea unei liste de nume, consider că este necesar să arăt că unele cadre investite cu munci de răspundere, cum sunt loan Barbu, inginerul şef de la I.C.I. M.B., Dumitru Dragnea, inginer şef la întreprinderea 10 instalaţii, Radoi­o Raici, inginer şef inves­tiţii, Nicolae Mosora, inginer, Tiberiu Vădănici, metalurg şef, loan Walner, inginer şef me­canizări, Emil Ionescu, şeful secţiei debitări, Vasile Negrescu, şeful laboratorului — toţi de la uzina „Tractorul“, Eugen Benkő, şef de unitate la fabrica „Dezro­birea“ — şi lista ar putea conti­nua — nu au participat în actua­lul an de învăţămînt la nici o ac­tivitate sau la una singură a cer­cului de studiere a problemelor economice din care fac parte. Grav este că în unele din aceste întreprinderi, mai ales î­n con­strucţii, nici secretarii unor orga­nizaţii de bază n-au rămas mai prejos. Şi atunci, se pune între­barea : oare întîmplător, la o in­vestigaţie făcută recent de comi­tetul municipal de partid, o bună parte din cadrele de conducere a unor întreprinderi nu cunoşteau şi nu înţelegeau problemele esen­ţiale puse de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969? Nu este în intenţia noastră de a subaprecia capacitatea cadrelor de conducere amintite şi a altora. Dar viaţa a demonstrat nu o dată că fără un studiu permanent al problemelor esenţiale ale dezvol­tării sociale şi economice, se a­­junge la o muncă lipsită de per­spectivă, la rezolvarea cu tot mai mare greutate a problemelor. Iată de ce, pe bună dreptate, secreta­rul general al partidului sublinia la plenara din decembrie : „Să nu considerăm că numai pentru fap­tul că suntem­ comunişti, mai vechi sau mai noi, sîntem capabili să soluţionăm orice problemă. Dacă nu învăţăm, nu vom fi în stare să ne îndeplinim sarcinile“. Perfecţionările aduse organiză­rii şi conducerii economiei naţio­nale, măsurile preconizate pentru viitor cer cadrelor de conducere, tuturor comuniştilor, cunoştinţe economice temeinice, competenţă în soluţionarea optimă a proble­melor pe care le ridică dezvolta­rea economiei noastre în etapa actuală. Acestui deziderat major îi răspund măsurile luate recent de biroul comitetului municipal de partid, privind organizarea perio­dică pe ramuri de activitate a u­­nor dezbateri cu membrii comite­telor de direcție, conduse de se­cretarii comitetului municipal, ca­re vor avea drept scop cunoaște­rea problemelor noi intervenite în conducerea vieţii economice, pre­gătirea diferenţiată în funcţie de forme şi teme a lectorilor şi pro­pagandiştilor cercurilor şi cursu­rilor cu profil economic, exercita­rea unui control mai sistematic asupra nivelului la care se desfă­şoară învăţămîntul de partid, pen­tru ca acesta să devină tot mai mult un instrument viabil­ în ridi­carea eficienţei activităţii econo­mice. DRU­M NOU Concurs pe meserii în şcolile profesionale A început prima etapă a concursului pe meserii în şcolii© profesionale, organizat de ministerele şi organele centrale ca­re au în subordine ast­fel de şcoli, în colabo­rare cu Ministerul învă­­ţămîntului şi c.C. al U.T.C. La actuala ediţie iau parte elevi care se pre­gătesc în 87 de meserii, cele mai multe aparţi­­nînd industriei con­strucţiilor de maşini, industriei alimentare, miniere, construcţiilor industriale, industriei metalurgice şi comerţu­lui interior. In fiecare din etapele concursului , care vor cuprinde fa­zele pe clase paralele, pe şcoli şi pe judeţe sunt obligatorii două probe: prima constă în executarea unei lucrări practice pentru care sunt necesare noţiuni­ cuprinse în programa de instruire a elevilor din anul respectiv, iar a doua, în verificarea prin examinare orală a cu­noştinţelor teoretice ale candidaţilor. La sfîrşitul concursului, câştigătorii vor fi premiaţi de fo­rurile organizatoare. Hana Zagorova (Cehoslovacia) A studiat arta dramatică la Acade­mia de arte frumoase Janacek din Brno. La sfîrșitul anilor de studii (1968) a început să cînte în public. Melodiile ei înregistrate la Ostra­va au fost preluate de casa Supra­­phon, devenind discuri foarte apre­ciate în Cehoslovacia. Una dintre compoziţii fl Juliié errante" a deve­nit şlagăr internaţional. Tot la Televiziunea din Ostrava a realizat show-ul intitulat „O seară cu Hanka". Iar la cea din Praga un film muzical cu Josef Laufer „Madame et 7 valeurs". Prima deplasare peste hotare a fă­cut-o în noiembrie 1969, cînd a par­ticipat alături de Karel Gott într-o serie de concerte date la Berlin. Tot alături de Karel Gott a cîntat şi pen­tru Televiziunea Cehoslovacă. La Braşov va cînta „Neuitate" de George Grigoriu şi „Juilie errante" de V. Postuk­a şi H. Zagorova. 1 Nr. 7819 tacuri sign­e li dibui tor Ic­ailinac Prezentarea de concerte în deplasare — pe scena cluburilor şi caselor de cultură din ju­deţ — constituie o frumoasă tradiţie a filarmo­nicii „George Dima" din oraşul nostru. Reluînd această salutară activitate în scopul de a lărgi cercul iubitorilor muzicii simfonice, ieri, a avut loc un concert de muzică vieneză susţinut pe scena clubului Uzinei de autocamioane. Diri­jor Ilarion Ionescu-Galaţi. Solistă, soprana Elena Şerban-Szigeti, de la Teatrul muzical, în pro­gram : uvertura şi arii din „Nunta lui Figaro", de Mozart, „Simfonia a VIII-a, de Schubert, U­­vertura la opera „Liliacul”, polca Pizzicato, „Dunărea albastră" şi „Vals imperial" de J. Strauss. Cei peste 250 de spectatori au aplau­dat cu multă căldură frumoasa evoluţie a or­chestrei filarmonicii braşovene. La concursul nostru cu premii „Ce ştiţi despre ediţia a doua a Festivalului internaţional al cîntecului „Cerbul de aur“ au participat 1468 cititori admişi în concurs care au trimis re­dacţiei 35.232 răspunsuri. Nu au fost luate în consideraţie scrisorile neînsoţite de toate cupoanele de participare. Din cei 1468 concurenţi, 804 au dat toate răspunsurile exacte. Incepînd de mîine, vom pu­­blica lista cu numele lor, iar tragerea la sorţi a premiilor va avea loc luni, 2 martie, orele 16, la Clubul presei. Joe Dolani (Irlanda) Făcînd parte dintr-o familie cu 7 copii, Joe Dolan a fost tipograf la ziarul „Irish Midland" din oraşul său natal Mul­igai cînd şi-a început ca­riera de cîntăreţ. El şi-a format pro­pria lui orchestră The Drifters iar vo­cea, personalitatea şi elanul său, au făcut să se situeze în fruntea mu­zicii ușoare irlandeze. A început să fie tot mai solicitat în Europa, Afri­ca, Australia, unde discurile lui au un mare succes. Ultimul LP „You 're Such a Good - Looking Woman" (Ești o femeie atît de frumoasă) este pe cale de a deveni cel mai la modă șlagăr și al treilea cîntec de succes scris de cu­plul Joe Hammond şi Lee Hazlewood. „Teresa“ în topul iugoslav al revis­tei Stop este pe primul loc de 2 luni. Va cînta la Braşov: „Pentru nimic în lume" de Mişu Iancu şi „Fă-mi o insulă" de Hammond şi L. Hazle­wood. Robbie Rae (Tara Galilor) Robbie Rae din Ţara Galilor s-a născut in urmă cu 18 ani la Resol­ver», Glemangan - districtul lui Tom Jones. La vîrsta de 12 ani a început să cînte cu Welph Choir (Wales) şi a cîştigat unul din premiile Festivalului naţional Eisteddied. De la această vîrstă a apărut pe micul ecran, a înregistrat la radio şi la prestigioase case de discuri din Anglia. Este un cîntăreţ care îşi pregăteşte cu mare atenţie fiecare apariţie, fiind acompaniat de un mic grup de prie­teni cu care a scos deja 8 discuri. Cîntă în egală măsură balade din Ţara Galilor, muzică pop şi beat. Robbie Rae a realizat recent (ia­nuarie 1970) cel de-al 11-lea show la BBC, unde a apărut alături de Tom Jones şi Engelbert Humperdink. Robbie Rae şi-a ales melodiile : „Să nu uităm trandafirii" de Florin Bogardo şi „Un moment de regret*1 de Clare Tarry. Un oraş frumos în toate anotimpurile. Acesta e Braşovul. Peisajul montan îi conferă totuşi atribute specifice în sezo­nul alb. Dacă altor centre urbane căde­rea zăpezii le dă o uşoară notă de unifor­mitate şi monotonie, oraşul de la poalele Tîmpei găseşte şi sub pînza de noa re­surse pentru a-şi etala fără ostentaţie gama de frumuseţi cu care incintă ochiul localnicului sau al turistului. Aşadar, Braşovul iarna. — Să fim cinstiţi, spunea cineva de la Consiliu! popular municipal, faţă de alte oraşe stăm bine... Nimic împotrivă. Dar să nu ne compa­răm cu alţii (nici nu-i chiar aşa de sigur că ar fi mereu în, avantajul nostru) ci cu noi înşine, cu ceea ce am putea fi dacă ... Pentru a avea o privire cît mai cuprin­zătoare a peisajului hibernal braşovean am străbătut atît străzi centrale, cît şi cele de cartier. Două aspecte ne-au reţi­nut aproape peste tot atenţia : unul care ţine de estetica străzii, altul de practica­­bilit­atea ei. Aşa, de exemplu, la un pas de centrul oraşului, trotuarul din dreapta al străzii Gh. Bariţiu gemea la ora 10,00 sub hîrtii şi hîrtiuţe de toate provenien­ţele. Cîţiva locuitori de pe această stra­dă explicau situaţia prin existenţa staţiei de troleibuz... Fără îndoială, mulţi cetă­ţeni aruncă biletele pe jos. Dar noi, cei care locuim sau muncim aici, cei ce răs­pundem de întreţinerea ei, ce facem ? Ne mulţumim să constatăm? în realitate, trotuarul nu era măturat de zile, iar din­tre cei ce şi-au deşertat buzunarele în plină stradă, cu siguranţă că nici unul nu a fost amendat sau măcar atenţionat. La fel pe Şirul Dima, în faţa Policlinicii nr. 1 şi a Şcolii generale nr. 3, peticele de hîrtie erau antrenate de vînt în toate direcţiile. Acelaşi aspect, discordant cu cerinţele urbanismului modern, l-am în­­tîlnit în Piaţa Unirii. Curios că, potrivit articolului­­3 din Hotărîrea nr. 7 a Con­siliului municipal „depozitarea pe străzi, trotuare şi locuri publice de material de construcţie, moloz, lăzi, butoaie sau alte ambalaje, fără aprobarea specială a Co­mitetului executiv al Consiliului popu­lar municipal“ constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă. La ce bun această prevedere, cînd Unitatea legu­­me-fructe nr. 4 din Piaţa Unirii — vi­zavi de Muzeul primei şcoli româneşti din Şchei — a transformat „nestinghe­rită“ trotuarul într-o dizgraţioasă maga­zie : cărucioare, lăzi, butoaie cu mură­turi, toate acoperite de zăpadă. Situaţia este identică la magazinul legume-fructe nr. 126 din str. Hărmanului. în ambele locuri am primit „garanţii“ ferme din partea responsabililor că butoaiele... cu dezordine (le-am spune noi) nu vor dis­pare deoarece nu există magazii. Dar la drept vorbind nu de magazii e vorba ci de comoditatea conducerii I.L.F., care tolerează atari stări de lucruri. Pentru că nu e permis ca la un chioşc de cîţiva me­tri pătraţi (cît are cel de pe Hărmanului) să fie stocate 20 (două­zeci!) de butoaie, care supun degradării şi­ marfa şi amba­lajul. Cu carul se întâmpină dezordinea şi pe unele artere ale cartierului Steagul roşu. Pe Saturn, de pildă, alternanţa mo­vilă — şanţ, zăpadă — pămînt creează un joc de alb-negru dezolant şi obositor. Se lucrează ? Ba tocmai că nu se lucrează, tăbliţa cu... „şantier în lucru" fiind o straşnică „acoperire". Şanţul pentru ca­blul electric e cînd astupat, cînd descope­rit. în tot cazul, pămîntul e împrăştiat de jur-împrejur, amestecat pe alocuri cu că­rămizi şi moloz peste care s-a aşternut zăpada. La cea mai mică creştere a tem­peraturii, nămolul e gata pentru a fi luat pe tălpi şi transportat în magazine şi blocuri sau împroşcat de autovehicule pe trecători. Nu reproşăm nimic întîmplării că şanţul trece tocmai pe fosta linie a coşurilor de gunoi, dar de ce sînt lăsate acum coşurile cu postament cu tot să se degradeze, trîntite şi îndoite, semiastu­­pate cu zăpadă şi pămînt? Nici în cartierul Tractorul n-am găsit alte raţiuni pentru a explica dezordinea întîlnită. Ce explicaţii, ce scuze poate găsi conducerea U.J.C.M.-ului pentru as­pectul ... neurban creat în faţa noii aripi a complexului de pe strada Olteţ nr. 13? Peste tot sunt împrăştiate cărămizi, mo­loz, pămînt, sticlă spartă, mături, greble etc. „Aprofundînd“ cercetările, printre elementele aruncate în dezordine pe stra­dă, am descoperit 10 calorifere şi aproxi­mativ un camion de mozaic risipit pînă la intrarea în Atelierul de coafură nr. 25... Există însă şi stări de lucruri cu o aşa vechime şi atît de des criticate, încît... se pare că această critică a intrat în me­niul zilnic. E vorba de modul cum cură­ţăm zăpada de pe trotuare şi partea caro­sabilă a străzii. A intrat parcă în obiş­nuinţă ca unii cetăţeni sau instituţii, întreprinderi şi organizaţii comerciale să nu-şi cureţe zăpada de pe porţiunile de trotuar afectate. Aşa se face că la o zi, două, sau mai multe, după ninsoare zăpada continuă să fie frămîntată în tălpi. Sunt aşadar cetăţeni, conducători de întreprinderi etc., care-şi închipuie încă faptul că păstrarea curăţeniei este­ o treabă exclusivă a edililor. Aceasta în pofida „Chemării“ lansate de Consiliul municipal către toţi cetăţenii Braşovului încă în decembrie '69, şi a articolului 4 din amintita hotărîre, care prevede clar obligativitatea tuturor locatarilor, insti­tuţiilor etc. de a curăţa zilnic trotuarele pînă la ora 7,00 dimineaţa. La serviciul de gospodărie comunală din cadrul Con­siliului municipal am găsit cîteva pro­­cese-verbale de contravenţie. Mult prea puţine însă în raport cu numărul tro­tuarelor acoperite de gheaţă şi mîzgă. Se întîmplă astfel nu o dată ca marginile părţii carosabile a străzii curăţată cu utilaje speciale, să fie din nou aglome­­­rate cu zăpada înlăturată cu întârziere de pe trotuare. Alte utilaje, alţi oameni, alt timp pierdut... Ce-i drept, toate a­­cestea nu motivează lipsa intervenţiei prompte, operative a utilajelor şi per­sonalului special al întreprinderii comu­nale, dirijate de comandamentul deszăpe­zirii. — Pe lîngă necazurile produse de unii cetăţeni, ne spune ing. Ion Barbu, ad­junct de şef de serviciu la amintita gos­podărie comunală, munca noastră este mult îngreuiată în timpul grilei de indis­ciplina ce se manifestă în circulaţia şi parcarea autovehiculelor pe străzi. Pină şi pe str. Republicii pătrundem anevoie, cu utilajele noastre, căci de un timp aici circulă tot felul de autovehicule la orice oră. Chiar zilele trecute, adăugăm noi, o autodubă pătrunsă buzna printre trecă­tori a lovit în faţa magazinului alimen­tar Bîrsa doi bătrîni, trîntindu-i la pă­mînt ... Adăugind la aceasta indisciplina unui tot mai mare număr de cetăţeni care traversează parcul şi spaţiile „verzi“ pe unde îi taie capul (chiar peste jenantele fire de sîrmă ghimpată ce au început să împînzească străzile), tovarăşul Dumitru Mosora, secretarul Consiliului popular municipal, îşi manifesta nemulţumirea faţă de modul în care sînt îndeplinite sarcinile ce revin din hotărîrile Consi­liului popular municipal şi deciziile Co­mitetului său executiv. — Există indivizi recalcitranţi, în faţa cărora intervenţia controlorilor noştri de teren rămîne ineficace. In aceste cazuri este neapărată nevoie de intervenţia ho­­tărîtă a miliţienilor. Nic­ i mai puţin a­­devărat, că lipsesc preocupările conduce­rii instituţiilor, întreprinderilor de a-şi educa salariaţii în spiritul unei discipli­ne cetăţeneşti active. Aceasta face ca opinia colectivă să nu se manifeste toc­mai cînd e mai multă nevoie de ea. Este desigur mult adevăr în cele spuse de tovarăşul Mosora. Să nu uităm însă că chiar deciziile şi hotărîrile Comite­tului executiv al Consiliului poular mu­nicipal, nefiind cu stricteţe aplicate, to­lerează şi perpetuează această neplăcu­tă stare de lucruri. Şi atunci cine mai este vinovat ? Ion CODRIN Săptămîna viitoare în obiectiv : Poiana Braşov. „PRIMUL GHIOCEL” După un debut frumos, Fes­tivalul şi Concursul de muzică uşoară „Primul ghiocel" a continuat aseară pe scena Palatului culturii seria sa de surprize (plăcuţe), oferindu-ne cîteva momente de muzică bună. Iniţiativa­­ care apar­ţine Casei judeţene a creaţiei populare, Consiliului judeţean al sindicatelor, Comitetelor municipal şi judeţean U.T.C. — este cum nu se poate mai binevenită, menită să pună în valoare — în acest Braşov al cîntecului — tinere talente, care, încurajate şi ajutate cu un ceas mai devreme, vor păşi poate, mîine, pe drumul unei viguroase afirmări. Ieri au evoluat 10 concu­renţi, finalişti la faza pe judeţ a sindicatelor. Un buchet de tinereţe şi vitalitate care a plăcut tocmai prin sinceritatea exprimării, prin francheţea gestului. Tinerii solişti — Ion Florin (T.A.P. „Carpaţi"), Vio­rel Uhanov (uzina „6 Martie"­­Zărneşti), Kati Kovács (Fa­brica de stofe), Alexandru Tinculescu (Combinatul chi­mic din Făgăraş), Maria Şer­­ban (Fabrica de stofe), Ştefan Lăscuţ (Combinatul chimic din Făgăraş), Livia Pintea (uzina „Metrom" din Braşov), Ulpiu Rădulescu (Fabrica de stofe din Braşov), Marin Călin (u­­zina „Tractorul"), şi Gheorghe Ţeposu (uzina „Metrom") — au făcut totul pentru a se pre­zenta la un nivel cît mai bun. Această nedisimulată şi tine­rească dăruire, dublată de e­­moţiile fireşti, a dat competi­ţiei acel freamăt interior de care avea nevoie pentru a convinge publicul. Orchestra care i-a acompaniat (formaţia de muzică uşoară a uzinei „Metrom"), condusă de Nelu Criveanu, a divirat, de fiecare dată, concurenţilor să-şi pună în valoare calităţile, neestom­ pîndu-i. Partea a doua a Concertu­lui ne-a oferit prilejul unei In­­tîlniri cu îndrăgitul solist de muzică uşoară, Octavian Ca­­dia, unul dintre laureaţii Fes­tivalului de muzică uşoară de la Mamaia. a MICA PUBLICITATE PIERDERI Elevă, pierdut umbrelă pliantă. Găsito­rului ofer recompensă. Telefon 8.24.44, după masă. 125 Pierdut autorizația M.J.AN.A. nr. 467398, a autobasculantei 31 Bv. 2033. Declar nulă. 123 V I N Z A R ! Vînd pianină Bechstein, cu placă de bronz. Comuna Vulcan nr. 768. SCHIMB DE LOCUINŢA 126 Ofer la Piteşti, apartament de două camere, în bloc, cu încălzire centrală. Doresc asemănător la Braşov, informa­ţii, str. Violetei nr 38 - Braşov. ANUNŢ FAMILIAL 127 OFERTE DE SERVICIU Caut femeie, internă, pentru îngrijirea a doi copii. Informaţii: Predeal, telefon Familia Caloinescu mulţumeşte tuturor colegilor şi prietenilor, care au luat par­te şi au prezentat condoleanţe cu ocazia pierderii dureroase a scumpului lor Puiu Caloinescu. înhumarea a avut loc la 17 februarie 1970, în Săcele - Braşov. 121

Next