Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)
1970-02-25 / nr. 7819
Pag. 2 Matti rant unirii ] a dt ni ti li ■turn tini gin Mii It Ha la cluburile şi aşezămintele culturale din judeţ, se desfăşoară în continuare manifestări consacrate apropiatei aniversări a 25 de ani de la memorabilul act istoric din 6 martie 1945, instaurarea guvernului democratic. Astfel, ls clubul Combinatului chimic din Făgăraş a avut loc expunerea „6 martie 1945 — moment hotăritor în lupta pentru cucerirea puterii”, urmată de un concurs „Cine știe, răspunde" despre evenimentele de acum un sfert de veac. „25 de ani de la instaurarea primul guvern democratic din România" a fost tema simpozionului care s-a ţinut la clubul uzinei „Tractorul". De asemenea, în numeroase şcoli, orele de dirigense şi istorie din aceste zile au avut drept temă evocarea luptei maselor populare, conduse de P.C.R., din februarie—martie 1945, care au dus la victoria de la 6 martie, cînd a fost instaurat un guvern al F.N.D. Aniversarea la 22 aprilie a centenarului naşterii lui V. I. Lenin prilejuieşte numeroase manifestări în tot cuprinsul judeţului nostru. O reuşită seară literară închinată evenimentului a avut loc zilele trecute la Casa prieteniei din Braşov. Despre viaţa şi opera lui Lenin, oglindită în literatură, a vorbit prof. Dorina Pantruce, iar actori ai Teatrului dramatic au citit versuri dedicate genialului învăţător al clasei muncitoare de pretutindeni. D in întîmpinarea centenarului naşterii lui V. I. Lenin seară literară cu aceeaşi temă a avut loc şi la filiala bibliotecii municipale de pe Calea Bucureştilor. La cluburile din Oraşul Victoria, uzina „Tractorul" şi Combinatul chimic Făgăraş au fost amenajate expoziţii de fotografii şi lucrări ilustrînd activitatea şi opera lui Lenin, iar la cluburile uzinelor „6 Martie" Zărneşti, „Colorom" Codlea şi „Tractorul", au avut loc simpozioane şi expuneri despre viaţa şi lupta revoluţionară a lui Lenin. Studiul problemelor economice -o necesitate vitală, nu o formalitate (Urmare din pag. 1) cea respectivă pentru creşterea eficienţei activităţii productive, pentru onorarea angajamentelor asumate în întrecerea între judeţe şi pe ramura respectivă pe plan local. Desigur, exemple se pot da multe. Aş evidenţia însă nivelul ridicat, caracterul viu, interesant şi seriozitatea cu care sunt dezbătute o serie, de probleme economice-cheie în cadrul cercului pentru cadrele de conducere de la uzina „Rulmentul“, unde studiul economic este privit ca o necesitate vitală de către toţi factorii de conducere. Şi nu greşim dacă afirmăm ca nu întîmplător activitatea productivă din această uzină se desfăşoară cu rezultate mereu mai bune. La fel cum demn de relevat este experienţa cercurilor de studiere a problemelor economice ale întreprinderilor industriale din secțiile montaj general şi mecanic şef de la uzina „Tractorul", unde dezbaterea documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 nu s-a rezumat la abordarea problemelor numai sub aspectul suportului lor teoretic, ci în strînsă legătură cu sarcinile cantitative şi calitative ale secţiei şi uzinei. Aceasta şi explică de ce cursanţii cercului din secţia mecanic şef au fost aceia care ulterior au venit cu propuneri ce au determinat ca sarcinile secţiei în domeniul autoutilarii pe anul în curs să fie majorate cu 5 milioane lei. Cert este că acolo unde studierea problemelor economice îmbracă un caracter creator, dinamic, iar organizaţiile de partid au reuşit să determine pe cursanţi să înţeleagă că fără temeinice cunoştinţe de economie nu pot rezolva cu succes sarcinile de producţie, rezultatele sunt din ce în ce mai bune, comuniştii, cadrele de conducere acţionează în cunoştinţă de cauză la adoptarea celor mai eficiente măsuri. Cu atît mai contrastantă apare situaţia din acele întreprinderi cum sunt Fabrica de stofe, F.A.R.T.E.C., „Dezrobirea“, „Republica“, ,,Aurora“-bere, I.R.E.R. şi altele, unde parţial tematica, dar mai ales expunerile şi dezbaterile din cercurile cu profil economic, sunt străine de preocupările colectivelor respective de muncă, sau cînd încercarea de a se apropia de aceste preocupări se limitează la menţionarea câtorva exemple şi referiri privind activitatea de producţie. Va trebui ca unor asemenea situaţii să le punem capăt cu hotărîre, ca şi acelora unde studiul problemelor economice pluteşte numai în sfera pur teoretică, îmbrăcând un caracter steril. Învăţămîntul de partid, în speţă cel cu profil economic, nu poate fi privit ca o formalitate, ci ca un mijloc care duce la lărgirea orizontului de cunoştinţe al cursanţilor, la sporirea capacităţii lor de înţelegere a importanţei pe care o au diferitele hotărîri de partid şi de stat şi, implicit, la antrenarea lor mai activă în soluţionarea problemelor majore ale producţiei. Din păcate, asistăm şi la un alt fenomen faţă de care, trebuie să recunoaştem, comitetul municipal şi organizaţiile de partid, respective, nu au luat o atitudine hotărîtă, combativă. Dacă marea majoritate a comuniştilor, a cadrelor de conducere din întreprinderile noastre au înţeles că, continua îmbogăţire a cunoştinţelor economice este în etapa actuală o necesitate vitală, mai sunt membri ai comitetelor de direcţie şi chiar secretari ai organizaţiilor de partid care ignoră această — nu numai cerinţă— ci şi principala îndatorire statutară a unui comunist, privind-o în mod formal. Chiar cu riscul de a plictisi poate pe cititori cu înşiruirea unei liste de nume, consider că este necesar să arăt că unele cadre investite cu munci de răspundere, cum sunt loan Barbu, inginerul şef de la I.C.I. M.B., Dumitru Dragnea, inginer şef la întreprinderea 10 instalaţii, Radoio Raici, inginer şef investiţii, Nicolae Mosora, inginer, Tiberiu Vădănici, metalurg şef, loan Walner, inginer şef mecanizări, Emil Ionescu, şeful secţiei debitări, Vasile Negrescu, şeful laboratorului — toţi de la uzina „Tractorul“, Eugen Benkő, şef de unitate la fabrica „Dezrobirea“ — şi lista ar putea continua — nu au participat în actualul an de învăţămînt la nici o activitate sau la una singură a cercului de studiere a problemelor economice din care fac parte. Grav este că în unele din aceste întreprinderi, mai ales în construcţii, nici secretarii unor organizaţii de bază n-au rămas mai prejos. Şi atunci, se pune întrebarea : oare întîmplător, la o investigaţie făcută recent de comitetul municipal de partid, o bună parte din cadrele de conducere a unor întreprinderi nu cunoşteau şi nu înţelegeau problemele esenţiale puse de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969? Nu este în intenţia noastră de a subaprecia capacitatea cadrelor de conducere amintite şi a altora. Dar viaţa a demonstrat nu o dată că fără un studiu permanent al problemelor esenţiale ale dezvoltării sociale şi economice, se ajunge la o muncă lipsită de perspectivă, la rezolvarea cu tot mai mare greutate a problemelor. Iată de ce, pe bună dreptate, secretarul general al partidului sublinia la plenara din decembrie : „Să nu considerăm că numai pentru faptul că suntem comunişti, mai vechi sau mai noi, sîntem capabili să soluţionăm orice problemă. Dacă nu învăţăm, nu vom fi în stare să ne îndeplinim sarcinile“. Perfecţionările aduse organizării şi conducerii economiei naţionale, măsurile preconizate pentru viitor cer cadrelor de conducere, tuturor comuniştilor, cunoştinţe economice temeinice, competenţă în soluţionarea optimă a problemelor pe care le ridică dezvoltarea economiei noastre în etapa actuală. Acestui deziderat major îi răspund măsurile luate recent de biroul comitetului municipal de partid, privind organizarea periodică pe ramuri de activitate a unor dezbateri cu membrii comitetelor de direcție, conduse de secretarii comitetului municipal, care vor avea drept scop cunoașterea problemelor noi intervenite în conducerea vieţii economice, pregătirea diferenţiată în funcţie de forme şi teme a lectorilor şi propagandiştilor cercurilor şi cursurilor cu profil economic, exercitarea unui control mai sistematic asupra nivelului la care se desfăşoară învăţămîntul de partid, pentru ca acesta să devină tot mai mult un instrument viabil în ridicarea eficienţei activităţii economice. DRUM NOU Concurs pe meserii în şcolile profesionale A început prima etapă a concursului pe meserii în şcolii© profesionale, organizat de ministerele şi organele centrale care au în subordine astfel de şcoli, în colaborare cu Ministerul învăţămîntului şi c.C. al U.T.C. La actuala ediţie iau parte elevi care se pregătesc în 87 de meserii, cele mai multe aparţinînd industriei construcţiilor de maşini, industriei alimentare, miniere, construcţiilor industriale, industriei metalurgice şi comerţului interior. In fiecare din etapele concursului , care vor cuprinde fazele pe clase paralele, pe şcoli şi pe judeţe sunt obligatorii două probe: prima constă în executarea unei lucrări practice pentru care sunt necesare noţiuni cuprinse în programa de instruire a elevilor din anul respectiv, iar a doua, în verificarea prin examinare orală a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor. La sfîrşitul concursului, câştigătorii vor fi premiaţi de forurile organizatoare. Hana Zagorova (Cehoslovacia) A studiat arta dramatică la Academia de arte frumoase Janacek din Brno. La sfîrșitul anilor de studii (1968) a început să cînte în public. Melodiile ei înregistrate la Ostrava au fost preluate de casa Supraphon, devenind discuri foarte apreciate în Cehoslovacia. Una dintre compoziţii fl Juliié errante" a devenit şlagăr internaţional. Tot la Televiziunea din Ostrava a realizat show-ul intitulat „O seară cu Hanka". Iar la cea din Praga un film muzical cu Josef Laufer „Madame et 7 valeurs". Prima deplasare peste hotare a făcut-o în noiembrie 1969, cînd a participat alături de Karel Gott într-o serie de concerte date la Berlin. Tot alături de Karel Gott a cîntat şi pentru Televiziunea Cehoslovacă. La Braşov va cînta „Neuitate" de George Grigoriu şi „Juilie errante" de V. Postuka şi H. Zagorova. 1 Nr. 7819 tacuri signe li dibui tor Icailinac Prezentarea de concerte în deplasare — pe scena cluburilor şi caselor de cultură din judeţ — constituie o frumoasă tradiţie a filarmonicii „George Dima" din oraşul nostru. Reluînd această salutară activitate în scopul de a lărgi cercul iubitorilor muzicii simfonice, ieri, a avut loc un concert de muzică vieneză susţinut pe scena clubului Uzinei de autocamioane. Dirijor Ilarion Ionescu-Galaţi. Solistă, soprana Elena Şerban-Szigeti, de la Teatrul muzical, în program : uvertura şi arii din „Nunta lui Figaro", de Mozart, „Simfonia a VIII-a, de Schubert, Uvertura la opera „Liliacul”, polca Pizzicato, „Dunărea albastră" şi „Vals imperial" de J. Strauss. Cei peste 250 de spectatori au aplaudat cu multă căldură frumoasa evoluţie a orchestrei filarmonicii braşovene. La concursul nostru cu premii „Ce ştiţi despre ediţia a doua a Festivalului internaţional al cîntecului „Cerbul de aur“ au participat 1468 cititori admişi în concurs care au trimis redacţiei 35.232 răspunsuri. Nu au fost luate în consideraţie scrisorile neînsoţite de toate cupoanele de participare. Din cei 1468 concurenţi, 804 au dat toate răspunsurile exacte. Incepînd de mîine, vom publica lista cu numele lor, iar tragerea la sorţi a premiilor va avea loc luni, 2 martie, orele 16, la Clubul presei. Joe Dolani (Irlanda) Făcînd parte dintr-o familie cu 7 copii, Joe Dolan a fost tipograf la ziarul „Irish Midland" din oraşul său natal Muligai cînd şi-a început cariera de cîntăreţ. El şi-a format propria lui orchestră The Drifters iar vocea, personalitatea şi elanul său, au făcut să se situeze în fruntea muzicii ușoare irlandeze. A început să fie tot mai solicitat în Europa, Africa, Australia, unde discurile lui au un mare succes. Ultimul LP „You 're Such a Good - Looking Woman" (Ești o femeie atît de frumoasă) este pe cale de a deveni cel mai la modă șlagăr și al treilea cîntec de succes scris de cuplul Joe Hammond şi Lee Hazlewood. „Teresa“ în topul iugoslav al revistei Stop este pe primul loc de 2 luni. Va cînta la Braşov: „Pentru nimic în lume" de Mişu Iancu şi „Fă-mi o insulă" de Hammond şi L. Hazlewood. Robbie Rae (Tara Galilor) Robbie Rae din Ţara Galilor s-a născut in urmă cu 18 ani la Resolver», Glemangan - districtul lui Tom Jones. La vîrsta de 12 ani a început să cînte cu Welph Choir (Wales) şi a cîştigat unul din premiile Festivalului naţional Eisteddied. De la această vîrstă a apărut pe micul ecran, a înregistrat la radio şi la prestigioase case de discuri din Anglia. Este un cîntăreţ care îşi pregăteşte cu mare atenţie fiecare apariţie, fiind acompaniat de un mic grup de prieteni cu care a scos deja 8 discuri. Cîntă în egală măsură balade din Ţara Galilor, muzică pop şi beat. Robbie Rae a realizat recent (ianuarie 1970) cel de-al 11-lea show la BBC, unde a apărut alături de Tom Jones şi Engelbert Humperdink. Robbie Rae şi-a ales melodiile : „Să nu uităm trandafirii" de Florin Bogardo şi „Un moment de regret*1 de Clare Tarry. Un oraş frumos în toate anotimpurile. Acesta e Braşovul. Peisajul montan îi conferă totuşi atribute specifice în sezonul alb. Dacă altor centre urbane căderea zăpezii le dă o uşoară notă de uniformitate şi monotonie, oraşul de la poalele Tîmpei găseşte şi sub pînza de noa resurse pentru a-şi etala fără ostentaţie gama de frumuseţi cu care incintă ochiul localnicului sau al turistului. Aşadar, Braşovul iarna. — Să fim cinstiţi, spunea cineva de la Consiliu! popular municipal, faţă de alte oraşe stăm bine... Nimic împotrivă. Dar să nu ne comparăm cu alţii (nici nu-i chiar aşa de sigur că ar fi mereu în, avantajul nostru) ci cu noi înşine, cu ceea ce am putea fi dacă ... Pentru a avea o privire cît mai cuprinzătoare a peisajului hibernal braşovean am străbătut atît străzi centrale, cît şi cele de cartier. Două aspecte ne-au reţinut aproape peste tot atenţia : unul care ţine de estetica străzii, altul de practicabilitatea ei. Aşa, de exemplu, la un pas de centrul oraşului, trotuarul din dreapta al străzii Gh. Bariţiu gemea la ora 10,00 sub hîrtii şi hîrtiuţe de toate provenienţele. Cîţiva locuitori de pe această stradă explicau situaţia prin existenţa staţiei de troleibuz... Fără îndoială, mulţi cetăţeni aruncă biletele pe jos. Dar noi, cei care locuim sau muncim aici, cei ce răspundem de întreţinerea ei, ce facem ? Ne mulţumim să constatăm? în realitate, trotuarul nu era măturat de zile, iar dintre cei ce şi-au deşertat buzunarele în plină stradă, cu siguranţă că nici unul nu a fost amendat sau măcar atenţionat. La fel pe Şirul Dima, în faţa Policlinicii nr. 1 şi a Şcolii generale nr. 3, peticele de hîrtie erau antrenate de vînt în toate direcţiile. Acelaşi aspect, discordant cu cerinţele urbanismului modern, l-am întîlnit în Piaţa Unirii. Curios că, potrivit articolului3 din Hotărîrea nr. 7 a Consiliului municipal „depozitarea pe străzi, trotuare şi locuri publice de material de construcţie, moloz, lăzi, butoaie sau alte ambalaje, fără aprobarea specială a Comitetului executiv al Consiliului popular municipal“ constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă. La ce bun această prevedere, cînd Unitatea legume-fructe nr. 4 din Piaţa Unirii — vizavi de Muzeul primei şcoli româneşti din Şchei — a transformat „nestingherită“ trotuarul într-o dizgraţioasă magazie : cărucioare, lăzi, butoaie cu murături, toate acoperite de zăpadă. Situaţia este identică la magazinul legume-fructe nr. 126 din str. Hărmanului. în ambele locuri am primit „garanţii“ ferme din partea responsabililor că butoaiele... cu dezordine (le-am spune noi) nu vor dispare deoarece nu există magazii. Dar la drept vorbind nu de magazii e vorba ci de comoditatea conducerii I.L.F., care tolerează atari stări de lucruri. Pentru că nu e permis ca la un chioşc de cîţiva metri pătraţi (cît are cel de pe Hărmanului) să fie stocate 20 (douăzeci!) de butoaie, care supun degradării şi marfa şi ambalajul. Cu carul se întâmpină dezordinea şi pe unele artere ale cartierului Steagul roşu. Pe Saturn, de pildă, alternanţa movilă — şanţ, zăpadă — pămînt creează un joc de alb-negru dezolant şi obositor. Se lucrează ? Ba tocmai că nu se lucrează, tăbliţa cu... „şantier în lucru" fiind o straşnică „acoperire". Şanţul pentru cablul electric e cînd astupat, cînd descoperit. în tot cazul, pămîntul e împrăştiat de jur-împrejur, amestecat pe alocuri cu cărămizi şi moloz peste care s-a aşternut zăpada. La cea mai mică creştere a temperaturii, nămolul e gata pentru a fi luat pe tălpi şi transportat în magazine şi blocuri sau împroşcat de autovehicule pe trecători. Nu reproşăm nimic întîmplării că şanţul trece tocmai pe fosta linie a coşurilor de gunoi, dar de ce sînt lăsate acum coşurile cu postament cu tot să se degradeze, trîntite şi îndoite, semiastupate cu zăpadă şi pămînt? Nici în cartierul Tractorul n-am găsit alte raţiuni pentru a explica dezordinea întîlnită. Ce explicaţii, ce scuze poate găsi conducerea U.J.C.M.-ului pentru aspectul ... neurban creat în faţa noii aripi a complexului de pe strada Olteţ nr. 13? Peste tot sunt împrăştiate cărămizi, moloz, pămînt, sticlă spartă, mături, greble etc. „Aprofundînd“ cercetările, printre elementele aruncate în dezordine pe stradă, am descoperit 10 calorifere şi aproximativ un camion de mozaic risipit pînă la intrarea în Atelierul de coafură nr. 25... Există însă şi stări de lucruri cu o aşa vechime şi atît de des criticate, încît... se pare că această critică a intrat în meniul zilnic. E vorba de modul cum curăţăm zăpada de pe trotuare şi partea carosabilă a străzii. A intrat parcă în obişnuinţă ca unii cetăţeni sau instituţii, întreprinderi şi organizaţii comerciale să nu-şi cureţe zăpada de pe porţiunile de trotuar afectate. Aşa se face că la o zi, două, sau mai multe, după ninsoare zăpada continuă să fie frămîntată în tălpi. Sunt aşadar cetăţeni, conducători de întreprinderi etc., care-şi închipuie încă faptul că păstrarea curăţeniei este o treabă exclusivă a edililor. Aceasta în pofida „Chemării“ lansate de Consiliul municipal către toţi cetăţenii Braşovului încă în decembrie '69, şi a articolului 4 din amintita hotărîre, care prevede clar obligativitatea tuturor locatarilor, instituţiilor etc. de a curăţa zilnic trotuarele pînă la ora 7,00 dimineaţa. La serviciul de gospodărie comunală din cadrul Consiliului municipal am găsit cîteva procese-verbale de contravenţie. Mult prea puţine însă în raport cu numărul trotuarelor acoperite de gheaţă şi mîzgă. Se întîmplă astfel nu o dată ca marginile părţii carosabile a străzii curăţată cu utilaje speciale, să fie din nou aglomerate cu zăpada înlăturată cu întârziere de pe trotuare. Alte utilaje, alţi oameni, alt timp pierdut... Ce-i drept, toate acestea nu motivează lipsa intervenţiei prompte, operative a utilajelor şi personalului special al întreprinderii comunale, dirijate de comandamentul deszăpezirii. — Pe lîngă necazurile produse de unii cetăţeni, ne spune ing. Ion Barbu, adjunct de şef de serviciu la amintita gospodărie comunală, munca noastră este mult îngreuiată în timpul grilei de indisciplina ce se manifestă în circulaţia şi parcarea autovehiculelor pe străzi. Pină şi pe str. Republicii pătrundem anevoie, cu utilajele noastre, căci de un timp aici circulă tot felul de autovehicule la orice oră. Chiar zilele trecute, adăugăm noi, o autodubă pătrunsă buzna printre trecători a lovit în faţa magazinului alimentar Bîrsa doi bătrîni, trîntindu-i la pămînt ... Adăugind la aceasta indisciplina unui tot mai mare număr de cetăţeni care traversează parcul şi spaţiile „verzi“ pe unde îi taie capul (chiar peste jenantele fire de sîrmă ghimpată ce au început să împînzească străzile), tovarăşul Dumitru Mosora, secretarul Consiliului popular municipal, îşi manifesta nemulţumirea faţă de modul în care sînt îndeplinite sarcinile ce revin din hotărîrile Consiliului popular municipal şi deciziile Comitetului său executiv. — Există indivizi recalcitranţi, în faţa cărora intervenţia controlorilor noştri de teren rămîne ineficace. In aceste cazuri este neapărată nevoie de intervenţia hotărîtă a miliţienilor. Nic i mai puţin adevărat, că lipsesc preocupările conducerii instituţiilor, întreprinderilor de a-şi educa salariaţii în spiritul unei discipline cetăţeneşti active. Aceasta face ca opinia colectivă să nu se manifeste tocmai cînd e mai multă nevoie de ea. Este desigur mult adevăr în cele spuse de tovarăşul Mosora. Să nu uităm însă că chiar deciziile şi hotărîrile Comitetului executiv al Consiliului poular municipal, nefiind cu stricteţe aplicate, tolerează şi perpetuează această neplăcută stare de lucruri. Şi atunci cine mai este vinovat ? Ion CODRIN Săptămîna viitoare în obiectiv : Poiana Braşov. „PRIMUL GHIOCEL” După un debut frumos, Festivalul şi Concursul de muzică uşoară „Primul ghiocel" a continuat aseară pe scena Palatului culturii seria sa de surprize (plăcuţe), oferindu-ne cîteva momente de muzică bună. Iniţiativa care aparţine Casei judeţene a creaţiei populare, Consiliului judeţean al sindicatelor, Comitetelor municipal şi judeţean U.T.C. — este cum nu se poate mai binevenită, menită să pună în valoare — în acest Braşov al cîntecului — tinere talente, care, încurajate şi ajutate cu un ceas mai devreme, vor păşi poate, mîine, pe drumul unei viguroase afirmări. Ieri au evoluat 10 concurenţi, finalişti la faza pe judeţ a sindicatelor. Un buchet de tinereţe şi vitalitate care a plăcut tocmai prin sinceritatea exprimării, prin francheţea gestului. Tinerii solişti — Ion Florin (T.A.P. „Carpaţi"), Viorel Uhanov (uzina „6 Martie"Zărneşti), Kati Kovács (Fabrica de stofe), Alexandru Tinculescu (Combinatul chimic din Făgăraş), Maria Şerban (Fabrica de stofe), Ştefan Lăscuţ (Combinatul chimic din Făgăraş), Livia Pintea (uzina „Metrom" din Braşov), Ulpiu Rădulescu (Fabrica de stofe din Braşov), Marin Călin (uzina „Tractorul"), şi Gheorghe Ţeposu (uzina „Metrom") — au făcut totul pentru a se prezenta la un nivel cît mai bun. Această nedisimulată şi tinerească dăruire, dublată de emoţiile fireşti, a dat competiţiei acel freamăt interior de care avea nevoie pentru a convinge publicul. Orchestra care i-a acompaniat (formaţia de muzică uşoară a uzinei „Metrom"), condusă de Nelu Criveanu, a divirat, de fiecare dată, concurenţilor să-şi pună în valoare calităţile, neestom pîndu-i. Partea a doua a Concertului ne-a oferit prilejul unei Intîlniri cu îndrăgitul solist de muzică uşoară, Octavian Cadia, unul dintre laureaţii Festivalului de muzică uşoară de la Mamaia. a MICA PUBLICITATE PIERDERI Elevă, pierdut umbrelă pliantă. Găsitorului ofer recompensă. Telefon 8.24.44, după masă. 125 Pierdut autorizația M.J.AN.A. nr. 467398, a autobasculantei 31 Bv. 2033. Declar nulă. 123 V I N Z A R ! Vînd pianină Bechstein, cu placă de bronz. Comuna Vulcan nr. 768. SCHIMB DE LOCUINŢA 126 Ofer la Piteşti, apartament de două camere, în bloc, cu încălzire centrală. Doresc asemănător la Braşov, informaţii, str. Violetei nr 38 - Braşov. ANUNŢ FAMILIAL 127 OFERTE DE SERVICIU Caut femeie, internă, pentru îngrijirea a doi copii. Informaţii: Predeal, telefon Familia Caloinescu mulţumeşte tuturor colegilor şi prietenilor, care au luat parte şi au prezentat condoleanţe cu ocazia pierderii dureroase a scumpului lor Puiu Caloinescu. înhumarea a avut loc la 17 februarie 1970, în Săcele - Braşov. 121