Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)

1970-02-14 / nr. 7810

. rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7810 Simbătă, 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, urâţi-va! ------ St MASELE PLASTICE \\ ANTICAMERA EFICIENŢEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI De câţiva ani de zile întârzie re­zolvarea unei probleme de maxi­mă importanţă pentru industria constructoare de maşini în gene­ral şi pentru construcţia de auto­camioane în special. Este vorba de folosirea intensivă a maselor plas­tice ca înlocuitori ai metalului. Eficienţa acestei căi, posibilităţile remarcabile pe care le deschide în acţiunea de economisire a pre­ţioasei materii prime — metalul — sunt demonstrate de dinamica folosirii maselor plastice la fabri­caţia de autocamioane, încă de la proiectarea autoca­mioanelor „Carpaţi“ şi „Bucegi“, colectivul nostru s-a preocupat de utilizarea cit mai multor repere din mase plastice. Iniţial n-am reuşit să asimilăm decit 25 de re­pere de importanţă funcţională minoră. Dezvoltarea producţiei de autocamioane solicită mult mai mult. A început însă un lung şi neplăcut dialog cu întreprinderile producătoare de mase plastice, în care cerinţele noastre erau în­­tîmpinate de cele mai multe ori cu: „nu se poate", „nu avem ca­pacitate“ etc. Am fost nevoiţi ast­fel ca pe parcurs să utilizăm ma­se plastice fabricate de Coopera­tiva meşteşugărească „Agigea“ sau I.I.L. Gura Humorului, care­ n-au putut obţine, cu oricîtă bu­năvoinţă, calităţi acceptabile, ne­­maivorbind de realizările pe plan mondial. Urmarea unei asemenea situaţii nu este greu de imaginat. Din ana­lizele efectuate de noi, rezultă că față de nivelul mondial avem se­rioase­ rămâneri în urmă. Se pune întrebarea: de ce? Și, mai ales, care sunt căile optime pentru re­cuperarea restanțelor, pentru ex­tinderea pe scară largă a utiliză­rii maselor plastice. Este cunoscut faptul că auto­camionul, prin natura exploatării sale, este supus la solicitări me­canice şi termice mari şi de lungă durată, înlocuirea unui număr în­semnat de repere de importanţă mai mare, cu piese din mase plas­tice, face necesar ca acestea din urmă să posede o rezistenţă şi du­rabilitate foarte ridicată. E ne­voie, de asemenea, de o gamă mult mai variată de mase plastice cu calităţi diferenţiate în funcţie de piesele din metal pe care urmea­ză să le înlocuiască. Din păcate, la ora actuală producţia de mase plastice a industriei chimice şi uşoare cuprinde un sortiment re­­strîns de astfel de produse. Cali­tăţile multora dintre ele, cum sunt, de pildă, poliamidele, telonul, tip P (absorbţie mare de apă) şi al­tele, nu sunt adecvate exigenţelor construcţiei de autocamioane. Fap­tul se reflectă, de altfel, în sorti­mentul de mase­­plastice utilizat anul trecut la autocamioane. Din cele 108 tone de mase plastice folosite în 1969 de uzina noastră ca înlocuitori, aproape jumătate reprezintă policlorura de vinil (P.V.C.), 38 tone rășini fenolice (bachelită) și abia circa 18 la su­tă sunt mase plastice cu caracte­ristici superioare — o mare parte din ele fiind importată (!)• Pe plan mondial se folosesc in­să cu mult succes în construcţia de maşini mase plastice cu para­metri tehnici superiori ca : polie­tilenă de joasă şi înaltă presiune, polipropilena, poliamide, policar­­bonati, poliformaldehide, polies­­teri armaţi cu sticlă, poliemazi, siliconi, derivate ale celulozei şi răşini termoreactive. Dintre aces­tea, industria noastră chimică nu produce policarbonaţi (foarte im­portanţi datorită marii rezistenţe la şoc şi transparenţei bune), poli­­esteri (în special­ cei armaţi cu sticlă şi extrem de adecvaţi pen­tru înlocuirea tablei de oţel­ şi siliconi. Cerinţele progresului teh­nic în această ramură a chimiei, ale modernizării producţiei de ma­şini şi în special de autocamioa­ne, ale economisirii metalului, im­pun cu acuitate ca M.I.Ch. să asimileze in fabricaţie cit mai grabnic aceste sortimente de mase plastice, să diversifice cit mai mult producţia unor sortimente cu caracteristici superioare. Un impediment major în utiliza­rea pe scară largă a maselor plas­tice este preţul lor de cost. Dacă în ce priveşte greutatea ele sunt de 5­—6 ori mai uşoare ca metalul, costul pe 1 kg. se ridică de pînă la 10 ori mai mult. Adevărul este ca fenomenul se datoreşte pro­ducţiei de serie mică a sortimente­lor solicitate în construcţia de maşini. Rezultă deci necesitatea ca ministerele de resort — M.I.Ch. şi M.I.U. — să ia măsuri pentru reducerea preţului de cost al a­­cestor sortimente, creîndu-se ast­fel mari posibilităţi pentru extin­derea utilizării lor. Un alt obstacol în calea folosirii pe scară largă a maselor plastice in construcţia de maşini este fap­tul că proiectanţii nu dispun de documentaţii suficiente asupra produselor şi caracteristicilor lor fizico-mecanice realizate în ţară. La uzina noastră, există, de pildă, prospecte şi se cunosc bine posi­bilităţile de aplicare ale maselor plastice fabricate de firme străine Ing. Viorel COANDA, constructor sef la Uzina de autocamioane (Continuare in pagina a 2-a) Un nou complex turistic in construcţie în pitoreasca staţiune tu­ristică internaţională Poiana Braşov, unde au fost date în exploatare în ultimii ani trei hoteluri, numeroase vile, două complexe de alimentaţie pu­blică şi un patinoar artificial, se află în construcţie un mo­dern complex turistic cu o ca­pacitate de 720 locuri. In acest­ an, aici, se vor mai da în folosinţă telefericul Poiana Braşov—Postăvarul, precum şi o nouă unitate în cadrul complexului „Şura Da­cilor". (Agerpres) Satul Măgura electrificat în satul Măgura, situat la poalele munţilor Piatra Craiu­lui, s-a aprins zilele trecute be­cul electric. înfruntînd condi­ţiile unui teren accidentat, constructorii de la întreprinde­rea „Electromontaj“ şi cei de la întreprinderea de reţele elec­trice au depus eforturi deose­bite la transportul materialelor, plantatul stâlpilor, aducînd cu­rentul electric pînă la cea mai îndepărtată casă. Se menţionează că un sprijin deosebit l-au dat, la aceste lu­crări şi cetăţenii satului, care au lucrat zile întregi alături de electricieni. Membrii echipajului „Apollo-12“ vor face o vizită la Bucureşti în cadrul turneului pe care îl întreprind în mai multe tari din America Latină, Europa, Asia şi Africa, astronauţii a­­mericani Charles Conrad, Ri­chard Gordon şi Allan Bean, membri ai echipajului ,,Apol­lo-12", împreună cu soţiile, vor face o vizită la Bucureşti în perioada 28 februarie — 2 martie a.c. I Pentru sporirea I capacităţii de transport La Făgăraş, Feldioara şi Sf. Gheorghe au început lucrări- i­le de sistematizare şi centra- l Uzare a staţiilor care asigură sporirea capacităţii lor de I transport şi de lucru, pre- I cum şi reducerea procese-­­ lor tehnologice de primire şi expediere a trenurilor. In cadrul planului de investiţii pe acest an se vor executa un număr sporit de lucrări de construcţii şi consolidări de linii şi poduri. Marea majori­tate a obiectivelor prevăzute vor fi date în exploatare înain­te de termen. FI va transporta pe distanța Brașov—Dîrste piesele panelor. r L f " I i In cuprins: ------------------ ^ Pe magistralele de fier ale \ României socialiste l (pag. a 2-a) | Ferma specializată — ca-­­­dru organizatoric oprim ' pentru dezvoltarea produc-­­ ției zootehnice i (pag. a 2-a) ’ \ Evenimentele din Orientul­­ I Apropiat (pag- a 4-a) | Semnal (pag. a 3-a) ^ Pe agenda de lucru a unităţilor agricole intensificarea pregătirilor pentru campania de primăvară Gata pentru recepţionare Determinantă , pentru succesul campaniei agricole din această pri­măvară va fi, printre altele, asi­gurarea funcţionării neîntrerupte şi cu întreaga capacitate a agrega­telor de lucru. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce le revin în a­­cest sens, unităţile agricole de stat din judeţul nostru au luat măsu­rile necesare ca revizuirea şi repa­rarea tractoarelor şi maşinilor a­­gricole să se termine cel tîrziu la 20 februarie. în acest scop, în sec­toarele­ mecanice ale I.A.S. Rupea,­ Prejmer şi Feldioara s-a generali­zat tehnologia perfecţionată de reparare pe flux continuu şi pos­turi specializate, iar Trustul zonal al I.A.S. a delegat pe lângă­ baza de aprovizionare un specialist ca­re asigură ritmic livrarea pieselor de schimb la unităţi. Ritmicitatea şi calitatea reparaţiilor sânt asi­gurate de controalele pe care spe­cialiştii trustului şi Departamentu­lui I.A.S. le efectuează în teren. Buna organizare nu a întârziat să-şi arate roadele. în prezent sunt gata reparate — aşteptînd comi­siile de recepţie , maşinile de stropit, prăfuit şi împrăştiat îngră­şăminte chimice, cultivatoarele, grapele cu discuri, semănătorile de porumb şi cereale păioase şi autovehiculele. Pe terminate sunt şi reparaţiile la tractoare, remorci şi maşinile de plantat cartofi, în fruntea acţiunii se situează mecanizatorii de la I.A.S. Codlea, Feldioara, Homorod şi Prejmer. Planul de fertili­zare să nu rămî­­nă numai... plan ! Fertilizarea solului, una din cele mai importante acţiuni ce tre­buie întreprinse pentru realizarea cu succes a sarcinilor mari ce stau în anul acesta în fața coope­rativelor agricole, se desfășoară pe zi ce trece cu intensitate spo­rită. La Hălchiu, Feldioara, Cris­tian, Codlea, Măeruș, Hoghiz, ca să dăm doar cîteva exemple, au fost transportate pînă acum, pe tarlalele ce vor fi semănate în primăvară, mii de tone de îngră­şăminte naturale, planul acestei lu­crări fiind realizat in proporţie de 50—60 la sută. O menţiune spe­cială se cuvine făcută pentru C.A.P. Şercaia, unde s-au cărat in cîmp peste 8.400 tone de îngrăşă­minte organice, din cele 10.000 tone prevăzute. In toate cooperativele agricole din judeţ au fost transportate peste 164.000 tone gunoi de grajd. Apropierea cu paşi repezi a momentului declanşării campaniei impune intensificarea la maximum a acestei acţiuni. Ne referim în mod deosebit la unităţile din zo­nele Făgăraş şi Rupea, unde rea­lizările sunt de numai circa 25 la sută. Am dori să reamintim pre­şedinţilor, specialiştilor din a­­ceste unităţi că planurile de fer­tilizare nu sunt simple piese de dosar, ci instrumente active de impulsionare şi dirijare a acţiu­nii. Urmărirea zilnică a îndeplini­rii prevederilor acestor planuri, luarea unor măsuri energice pen­tru înlăturarea oricărui neajuns vor contribui la realizarea lor, la crearea de condiţii optime pentru obţinerea unor recolte bogate. subansam­blele componente ale autocarii­­Foto : GH. COJOCARU Drum bun ! Fotó: GH. BANUTA Noile denumiri ale unor şcoli Printr-un decret, al Consiliului de Stat s-a atribuit unor licee de cultură generală, pedagogice, de artă şi şcoli generale numele unor personalităţi de seamă din viaţa social-politică şi culturală a poporului nostru. Această mă­sură se înscrie pe linia păstrării, valorificării şi dezvoltării tradi­ţiilor şcolii româneşti, a intensifi­cării acţiunilor patriotice în rân­durile elevilor. A fost atribuită Liceului nr. 1 din Făgăraş denumirea „Radu Negru“, iar Şcolii generale nr. 4 din Braşov „Ioan Honterus". (Agerpres) Terminarea drumului Voila — Sîmbâta de Sus S-au terminat lucrările de mo­dernizare a drumului Voila— Sîmbăta de Sus, a cărui lungime este de 30 km. S-au creat astfel condiţii pentru îmbunătăţirea traficului rutier de călători şi mărfuri între localităţile din a­ceastă parte a judeţului Braşov. Noul drum facilitează totodată dezvoltarea turismului în masi­vele Urlea, Podragu, Bîlea, Ne­­goiu şi Moldoveanu din Carpaţii Meridionali. (Agerpres) Cocteil oferit de ambasada R.D.G.! Ieri, în saloanele restauran­tului „Carpaţi“, Günther Schrei­­ter, consilierul comercial al Ambasadei Republicii Demo­crate Germane la Bucureşti, a oferit un cocteil cu prilejul pregătirilor pentru deschiderea ediţiei de primăvară a Târgu­lui internaţional de la Leipzig. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai unor instituţii şi în­treprinderi, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Cu acest pri­lej tovarăşii Günther Schreiter, consilierul comercial al Amba­sadei R.D.G., şi ing. Wilhelm Lutsch, vicepreşedinte al con­siliului popular judeţean, au rostit alocuţiuni, după care cei prezenţi au vizionat un film do­cumentar privind realizările din R.D.G. întâlnirea s-a des­făşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. începem corespondenţa de as­tăzi cu un fapt binecunoscut şi despre care cei de la strungărie vorbesc doar cu jumătate de glas: în anul trecut secţia a deţinut titlul de „campioană“ pe uzină la calitatea necorespunzătoare a pro­duselor, consemnînd cifra de 326 tone rebuturi, valorind peste 2,3 milioane lei. Situaţia nu pare să se îmbunătăţească nici în acest an. în luna ianuarie, de pildă, au că­zut în „ambuscada" rebutului­ pro­duse însumînd peste 25 tone metal. în zilele cînd ne-am aflat în secţie am investigat cauzele care au dus la această stare de fapt, atît de costisitoare pentru econo­mia naţională. Aşadar, în deplină cunoştinţă de cauză putem afir­ma că principalul motiv al calităţii slabe a inelelor de rulmenţi îl con­stituie nerespectarea tehnologiei de aşchiere, a cotelor prescrise în planurile de operaţie. Am prezentat şefului secţiei, ing. Victor Dragoman, concluzia de mai sus, care a acceptat-o ca fiind­ întemeiată. Şeful strungăriei a ţinut totuşi să sublinieze că faţă de anii precedenţi, volumul repu­­turilor a scăzut considerabil. N-avem de gînd să minimalizăm eforturile depuse în acest sens şi nici să afirmăm că în activitatea organizatorilor producţiei au lip­sit total preocupările pentru îm­bunătăţirea calităţii produselor. Nu despre aceasta este vorba, ci de faptul că realmente conducerea secţiei „se incintă“ cu procentele, neglijînd ceea ce se ascunde în spatele lor, adică zecile de mii de rulmenţi care nu s-au produs, în­semnatele cantităţi de metal pier­dute, munca fără nici o finalitate etc., etc. Nu putem fi de acord cu o asemenea optică, mai ales atîta timp cit la strungărie există în mod evident multiple posibilităţi pentru atingerea cotei zero la re­buturi. Din analiza faptelor care deter­mină nerespectarea tehnologiei de aşchiere rezultă că la originea fenomenului se află lipsa de cali­ficare a unor muncitori, precum şi marea lor fluctuaţie. Nimeni nu contestă că o mare parte din re­­buturi se datoreşte neglijenţei strungarilor în execuţia exempla­ră a pieselor. Există chiar un fel de „campioni locali“, în zilele de 7 şi 9 februarie s-au „remarcat“ strungarii Gheorghe Lazăr, Nagy István, Gheorghe Stan, Vasile Beş­leagă şi Vasile Bordei. Se pare, de asemenea, că sunt şi unii care­­ şi-au propus să deţină în perma­nenţă acest „titlu" ca Nicolae­­ Krassai, Constantin Dumitraşcu,­­ Horia Aldea, Constantin Petrescu, Ion Ion şi alţii. Nu trebuie negli- ■ tat însă faptul că la aceasta con- ■ tribuie şi unii dintre reglori, care-şi­­ uită de multe ori datoriile lor e­­senţiale: acelea de a asigura o I funcţionare ireproşabilă strunguri- ■ lor, precum şi de a verifica, la I intervale scurte, respectarea cote- I lor la piesele executate pe utila- I jele din răspunderea lor. Actuala stare de lucruri de la strungărie relevă însă că, dincolo I de aceste aspecte, conducerea sec­ _­­iei, precum şi comitetul de direc­ţie al uzinei au neglijat luarea u­­nor măsuri eficace pentru califi­carea muncitorilor şi stăvilirea­­ fluctuaţiei. Edificator în acest sens este următorul fapt: în planul de măsuri tehnico-organizatorice al­­ uzinei se trasează secţiei ca sar­cină permanentă, „extinderea ca-­­ lificării muncitorilor“. Ei bine, în­­ acest an se prevede să fie califi­­caţi la locul de muncă doar cu circa 30 de strunguri mai mult I decit în anul trecut (cînd au fost­­ calificaţi 67), iar cursurile de ri- * dicare a calificării să fie absolvite de 200 strungari, în timp ce în Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 3-a)| La uzina CORESPONDENTĂ DIN UZINĂ . n conducirii stepei lesi deschisi calea rebunurilor T Li Zăcea de trei zile în așternut, împăcată cu gîndul că i-a sosit sorocul. Sta cu privirea piro­nită la grinda în care Gheorghe al ei săpase în urmă cu patruzeci de ani numele amândurora — „Gheorghe și Ana lui Cotu..." —, încercînd să vadă dincolo de apele anilor... Dureri nu simțea, decit un fel de sfîrșeală a trupului... Pînă și vorbele cu mare anevoie le aducea ne buze -uute uueie, uriieuiujue... cin­e-o Ilf ... — Nepoată-ta, Sana — spuse bătrînul de pe laviţă. NEPOATELE Sana intră, își­­scoase batista din sin și prins l a boci cu lacrimi mari cu­ boabele de cucuruz . — Mătuşa mea şi draga mea... Au de ce vrei să te duci şi.\ să mă laşi... Că la cine oi veni, cînd tuşica mea n-o fi ? — Taci... tu... nu boci — făcu lelea Ana din pat — că de dus... tot mă duc... că mi s-o cam... gătat aţa... de pe ghem... Şi-apoi... ca să nu mă „u­t în i 1.» — Mulţumesc, tuşică dragă... Că chiar mă gîndeam, cui ai s-o lași ? — răspunse Sana, în­desind batista în sin. Pusese ochii pe ea soră­­mea, Ievuța. Că-i cu gîndul tot la pomeni, nu se mai satură pînă-i lumea... Ievuța tocmai se strecurase în odaie, ca o pisică și se tînguia cu nasul în năframă : — Fii iertată, mătușă dragă... că nu stăm noi într-o maşină cu care şi-a cusut bunicul în tine­reţe cioarecii. Mie-mi ia al meu o „Ileana”, de-aia cu motor... Icoana albastră ai dat-o cuiva ? — A ta să fie... — De cite ori la ea mă voi închina, pe mătu­şa Ana oi pomeni-o... C-a fost numai inimă și bunătate... Că n-am atîtea lacrimi să risipesc, cite merită mătuşa mea, şi dragaaa rheaaaa... Surorile s-au tras, una într-un colţ, cealaltă un alt colţ, aruncîndu-şi din ochi fulgere, s-crprindă casa nu alta. Fierbeau ca două oale cu leşie, incit nici n-au băgat de seamă că lingă pat se cinta altă bocitoare : Attila SOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) M­E­R­I­D­I­AN­E Calul troian, în cetatea stiintei » 1 • BOOMUL SPAŢIAL S-A DOVEDIT UN SIMPLU BALON DE GUMA • N.A.S.A. LICENŢIAZă 50.000 DE SALARIAŢI • „SCHISMA" SAVANŢILOR AMERICANI. ÎMPO­TRIVA CULTULUI PUTERII (Continuare în pagina a 4-a)

Next