Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)

1970-02-25 / nr. 7819

i ­pum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7819 Miercuri, 25 februarie 1970 4 pagini 30 bani linia a XI-a tehnologică de la I.P.E.C. se toarnă betonul în ti­parele unor viitoare elemente de construcție. STUDIUL PROBLEME­LOR ECONOMICE - O NECESITATE VITALĂ, NU O FORMALITATE GHEORGHE CONŢU, secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R. Congresul al X-lea, plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 au pus în faţa organizaţiilor de par­tid, a colectivelor din industrie, sarcina de a ridica din toate punc­tele de vedere nivelul activităţii economice. Folosirea mai din plin a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, reducerea chel­tuielilor materiale de producţie, îmbunătăţirea activităţii şi ridica­rea eficienţei în domeniul inves­tiţiilor, continuarea pe un plan superior a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterea volumului şi eficienţei exportului, sînt tot atîtea probleme care da­torită complexităţii lor nu pot fi soluţionate competent bazîndu-ne numai pe fier şi rutină. Ele nece­sită temeinice cunoştinţe econo­mice, dobîndite pe baza unui stu­diu permanent şi perseverent. „Trebuie să acordăm mai multă atenţie cunoaşterii, de către ca­drele noastre, a problemelor eco­nomice — spunea tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu la plenara Comi­tetului Central din decembrie, a­­nul trecut. Aceasta este un lucru esenţial pentru buna desfăşurare a activităţii, pentru ridicarea ni­velului eficienţei economice“. Venind în întîmpinarea acestui deziderat, comitetul municipal de partid a orientat în mare măsură învăţămîntul de partid spre stu­dierea problemelor economice. Este suficient să arătăm că 69,5 la sută din totalul cursanţilor d­in actualul an de învăţămînt stu­diază în diferite forme cu profil economic — certurile pentru co­mitetele de direcţie şi alte cadre de conducere, secţiile economice ale Universităţii serale de mar­xism-leninism şi şcolilor de par­tid uzinale, cercurile pentru in­gineri şi maiştri, seminariile teo­retice, cercurile de studiere a pro­blemelor economice ale întreprin­derilor industriale. Aşadar, cadrul organizatoric a­­decvat — chiar dacă nu se ridică pe de-a întregul la nivelul cerin­ţelor actuale — este asigurat. Problema care se pune este ca pe de o parte tematica acestor forme de invăţămint să răspundă pro­blemelor economice actuale ma­jore, specifice fiecărei unităţi, iar pe de altă parte cursanţii să ma­nifeste interes şi străduinţă pen­tru studierea problemelor econo­mice. Bineînţeles, nivelul expune­rilor şi dezbaterilor, eficienţa lor depind în mare măsură şi de propagandişti, de măiestria lor de a face ca studiul să fie viu, legat de viaţă. Privind lucrurile sub acest ra­port, se poate spune că în multe organizaţii de partid s-au făcut progrese evidente. Aş releva, de pilda, modul judicios, întemeiat pe cunoaşterea realităţilor, în care au fost stabilite tematicile pentru studierea documentelor Congresu­lui al X-lea şi ale plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 la uzinele „Rulmentul“, „Metrom", „Tractorul“, Uzina de autocami­oane, I.P.C.M. şi alte întreprinderi din cadrul municipiului Braşov. Ele relevă receptivitatea faţă de tot ceea ce este nou în preocu­pările partidului pe plan economic, direcţiile de dezvoltare ale eco­nomiei în anul 1970 şi în­­viitorul cincinal, principalele probleme ce se cer soluţionate în întreprinde­ (Continuare in pagina a 2-a) m­m te hi­m Proletari din toate tarile, umțivil 200 m.c. prefabricate peste plan Graficul constructori­lor de la I.P.E.C. Bra­şov arată realizarea u­­nor însemnate cantităţi de prefabricate peste planul la zi. Acesta es­te rezultatul măsurilor întreprinse de colectivul de muncă pentru folosi­rea mai bună a capaci­tăţilor de producţie şi a timpului de lucru. Pâ­­nă ieri, aici au fost ob­ţinute peste prevederi­le planului la zi mai mult de 200 m.c. ele­mente prefabricate, din care se pot executa cel puţin 10 apartamente. Exportul într-o evoluție­­ dinamică Preocupat de îndepli­nirea exemplară a sar­cinilor la export, colec­tivul Fabricii de radia­toare și cabluri din Bra­șov a livrat peste pre­vederile planului pro­duse în valoare de cca. 2 milioane lei. Numai la produsul conductori de aluminiu, de pildă, au fost livrate 56 tone suplimentar. Răsplata hărniciei Bilanţul realizărilor e­­conomico-financiare pe 1970 s-a încheiat. In a­­ceste zile, cei care şi-au adus contribuţia la suc­cesele dobîndite sunt răsplătiţi cu stimulente morale şi materiale. La cooperativa „Meşteşu­garul" din Codlea, de pildă, s-au împărţit gra­tificaţii în valoare de 185.000 lei. Valoarea ridicată a acestui sti­mulent se datoreşte vo­lumului ridicat al bene­ficiilor obţinute peste plan, reducerii substan­ţiale a cheltuielilor la 1000 de lei producţie marfă. \ In pagina a 2-a \ Manifestări consacra- ) ' te împlinirii a 25 de ^ ani de la instaurarea­­ primului guvern de­­­mocratic din România | • In întîmpinarea cen­­­ tenarului nașterii lui \ V. I. Lenin s\ • Cronica străzii... \ \____| Consfătuirea cercurilor tehnico-ştiinţifice Timp d€ doua zile, la Braşov s-au desfăşurat lucrările consfătuirii cercurilor tehnico-ştiinţifice din judeţ, la care au participat conducerile cercurilor respective, delegaţi ai organizaţiilor U.T.C. din întreprinderile unde urmează să ia fiinţă astfel de cercuri. Au luat parte, de asemenea, acad. prof. dr. docent Emil Negulescu, ing. Dorin Stanciu şi asist. univ. ing. Lucian Scorobeţiu, sărbătoriţi, recent, în cadrul manifestărilor ,,Lauri­a 70". Pe agenda de lucru a consfătuirii au figurat discutarea şi apro­barea regulamentului de organizare şi funcţionare a cercurilor tehnico­­ştiinţifice, precum şi a direcţiilor activităţii de viitor (tematica de cer­cetare şi studiu), cuprinderea unui mare număr de tineri specialişti, orientarea întregii munci a membrilor cercurilor spre rezolvarea celor mai importante probleme legate de introducerea progresului tehnic în u­­nitaţile de producţie. In încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul ing. Ion State, membru al bi­roului comitetului judeţean U.T.C. Constituirea grădini­ţelor în mediul sătesc ■ se înscrie în amplul proces de urbanizare declanşat, nu ca o imi­taţie goală de conţinut, ci impusă obiectiv de noul profil material şi spiritual al satului con­temporan. Munca agri­colă se defineşte din ce în ce mai mult ca o profesie aparte ce re­clamă cunoştinţe de specialitate complexe şi multă dăruire. Ca a­­tare, timpul săteanului a ieşit din albia lui do­­moală, precipitîndu-se. In acest context ru­ral, marcat vizibil de caracteristicile vieţii urbane, grădiniţa să­­tească vine să elibereze muncitorul agricol de o serie de obligaţii ale creşterii şi educării co­piilor, creîndu-i posibi­litatea dăruirii profesio­nale. Aşadar, în prima instanţă, grădiniţele să­teşti trebuie să răspun­dă unui scop practic precis : acela de a deţi­­ne o parte din zi (pe cît posibil echivalentă cu ziua de lucru) preşcola­rii din mediul rural, cre­­indu-le toate condiţiile dezvoltării fizice şi spi­rituale. Este de subliniat pentru început că modul de organizare şi progra­mul după care îşi desfă­şoară activitatea pun de la început unele grădini­ţe în imposibilitatea de a răspunde acestei pri­me şi elementare cerin­ţe. Ca instituţii de învă­ţămînt preşcolar, grădi­niţele sunt subordonate şi îndrumate de Inspec­toratul şcolar judeţean. Din punct de vedere material însă (cu excep­ţia materialului didactic şi a rechizitelor) ele sunt susţinute de consi­liile populare comunale şi de C.A.P.-uri. Bine­înţeles că nu tripla de­pendenţă în sine impie­tează buna desfăşurare a muncii. Greutăţile se ivesc doar cînd facto­­rii de răspundere îşi declină pe rînd răspun­derile. Şi iată cum. Pentru a exista, grădi­niţa are mai întîi nevoie de un spaţiu în care să-şi desfăşoare activi­tatea. Dar problema nu este peste tot rezolvată. In Săsciori (Recea), de pildă, 25 de copii sunt înghesuiţi într-o cămă­ruţă mică într-o casă veche. La Vad (Şerca­ia), cele două cămăruţe destinate grădiniţei se reduc adesea la una singură, cealaltă fiind cedată (cu ce drept ?) de conducerea C.A.P.­­ului cîte unui salariat al său. Tot atei instala­ţia sanitară pentru uzul copiilor este amenajată într-o ... fostă cocină... La Caţa, de asemenea, grădiniţa este ţinută în­­tr-un local cu totul ne­corespunzător. In pauză copiii aleargă prin „cla­să" după şoareci, fapt ce nu deranjează cîtuşi de puţin nici consiliul popular şi nici condu­cerea C.A.P.-ului din localitate, deşi situaţia se menţine astfel de peste 5 ani. Cît de sla­bă este preocuparea u­­nor C.A.P.-uri pentru grădiniţele care ocro­tesc tocmai copiii mem­brilor lor, o dovedeşte şi cazul grădiniţei din Homorod, care coexistă de mai mult timp în a­­ceeaşi curte cu utila­jele C.A.P.-ului. Aici, ca şi la Sîmbăta de Jos, unde grădiniţa se gă­seşte în aceeaşi curte cu potcovăria sătească, se­curitatea vieţii copiilor nu este cîtuşi de puţin asigurată, accidentele putîndu-se produce în fiece clipă. Şi parcă e un făcut , cînd C.A.P.-ul manifestă interes, se găseşte consiliul popu­lar care îi anulează e­­forturile. Aşa, de exem­plu, la Măeruş, C.A.P.­­ul vrea să construiască un local pentru grădi­niţă, dar consiliul refu­ză să-i acorde spaţiul necesar. Problema spaţiului nu este însă singura care îngreuiază activitatea grădiniţelor săteşti. O­­dată ce există, impor­tant este ca programul lor să acopere timpul cînd părinţii copiilor loan COMAN (Continuare in pag. a 3-a) GRĂDINIŢA SĂTEASCĂ - UN „COPIL CU DOUĂ MAME 1 ŞEDINŢA COMISIEI M. A. Hr. PENTRU AGRICULTURA SI SILVICULTURA în ziua de 24 februarie, la Pa­latul Marii Adunări Naţionale a avut loc o şedinţă a Comisiei pentru agricultură şi silvicultură, în cadrul căreia, din însărcinarea Consiliului de Stat, a fost ascul­tat şi dezbătut raportul prezentat de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, cu pri­vire la modul în care s-au rea­lizat sarcinile indicate de partid privind extinderea amenajărilor pentru irigaţii în actualul cinci­nal şi folosirea eficientă a inves­tiţiilor în acest domeniu. La lucrările comisiei au parti­cipat preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, conducători şi repre­zentanţi ai conducerii unor mi­nistere şi organe centrale ale ad­ministraţiei de stat, ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie, ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, di­rectori ai unor întreprinderi agri­cole de stat şi staţiuni experi­mentale, preşedinţi ai unor coo­perative agricole de producţie şi specialişti din aparatul de stat. In cadrul dezbaterii a luat cu­­vîntul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., iar în încheierea lucrări­lor a vorbit Dumitru Coliu, pre­şedintele Comisiei. Deputaţii şi invitaţii care au luat cuvîntul au făcut aprecieri pozitive asupra rezultatelor obţi­nute, observaţii critice şi propu­neri menite să contribuie la îm­bunătăţirea continuă a activităţii desfăşurate pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de extindere a amenajărilor pentru irigaţii, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre privind aplicarea siste­mului contractual în­ activitatea de cercetare ştiinţifică. Hotărîrea statuează cadrul le­gal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării ştiinţifice şi prevede măsuri menite să asi­gure o reglementare unitară a obligaţiilor şi drepturilor care re­vin unităţilor executante şi celor beneficiare. In hotărîre se arată că Acade­mia Republicii Socialiste Româ­nia şi academiile de ştiinţe cu unităţi de cercetare în subordine, precum şi unele unităţi de cerce­­t­are din cadrul organelor cen­trale funcţionează în regim eco­nomic. Pentru finanţarea unor cheltuieli care depăşesc veniturile realizate din contractele de cer­cetare, acestea pot primi dotaţii de la bugetul de stat, îndeosebi pen­tru teme de cercetare care pre­zintă importanţă pentru dezvolta­rea economică şi socială a ţării. Urmărind o împletire judici­oasă a cerinţelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a unităţi­lor, cu cointeresarea personalului acestora , la soluţionarea cît mai operativă şi cu rezul­tate scontate a obligaţiilor asumate prin contract, hotărîrea stabileşte sistemul de împărţire a prevăzute prin Legea de adoptare a planului de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe perioada 1966 —1970. Concluziile și propunerile co­misiei ce au reieșit din dezbateri urmează să fie înaintate Consiliu­lui de Stat, beneficiilor realizate din contrac­tele de cercetare. Astfel, benefi­ciile se repartizează și se folo­sesc pentru vărsăminte la buge­tul statului, pentru fondul de re­zervă şi de dezvoltare a bazei materiale proprii a unităţii, pen­tru acordarea de gratificaţii şi premii personalului din activi­tatea de cercetare şi pentru alte destinaţii. In scopul aplicării prevederilor Legii privind organizarea activi­tăţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România, ho­­tărîrea prevede că ministerele și celelalte organe centrale trebuie să întreprindă măsuri pentru va­lorificarea în practică a rezulta­telor obținute în termen de cel mult trei luni de la receptionarea lucrărilor de cercetare, în cazu­rile în care valorificarea rezulta­telor cercetării necesită executa­rea de investiţii sau alte lucrări pregătitoare, beneficiarul este o­­bligat ca împreună cu organul ie­rarhic superior să ia măsuri co­respunzătoare pentru începerea acestor lucrări. în cazul în care se constată că cercetarea ştiinţi­fică nu a dat rezultatele prevă­zute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube eco­nomiei naţionale, se va institui o comisie de analiză care va sta­bili mărimea pagubelor, persoa­nele vinovate şi modalităţile de recuperare a daunelor. De aseme­nea, pentru neexecutarea obliga­ţiilor stabilite prin contract se vor plăti penalităţi. Consiliului Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice, împreună cu mi­nisterele şi celelalte organe cen­trale, îi revine sarcina să asigure controlul şi îndrumarea încheierii contractelor de cercetare, precum şi urmărirea respectării prevede­rilor contractuale şi eficienţa e­­conomică obţinută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor contri­bui la folosirea mai raţională şi eficientă a potenţialului uman şi material din institutele de cerce­tări, la apropierea cercetării şti­inţifice de nevoile producţiei şi ale dezvoltării economiei şi cul­turii, la reducerea duratei de apli­care în producţie a rezultatelor obţinute. (Agerpres) Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind încheierea de contracte în activitatea de cercetare ştiinţifică La Şinca Veche s-au transportat doar 800 tone îngrășăminte. Cooperatorii de aici au năravul melcului? La C.A.P. Şercaia. Mai întîi am avut impresia că­­cifra este eronată. Dar nu ! Cele 8040 tone sunt o ci­fră reală, şi reprezintă cantitatea de îngrăşăminte organice trans­portate aici pînă la data de 22 fe­bruarie. Acest lucru ni l-a confir­mat şi inginerul şef al cooperati­vei agricole, tovarăşul Vamosy Ludovic. „în anii precedenţi — ne-a declarat dînsul — şi la noi treaba mergea cam anevoios. Pri­măvara ne prindea numai cu o mi­că parte din îngrăşăminte trans­portate la cîmp, fapt care ducea la întîrzierea lucrărilor de însămîn­­țări. Pentru a evita astfel de nea­junsuri, în toamna anului trecut, s-a luat o măsură salutară. Prin luna noiembrie, consiliul de con­ducere, a analizat problema trans­porturilor și a stabilit ca îngrășă­­mintele organice să fie duse la cîmp în tot cursul iernii. In acest scop, au fost organizate două e­­chipe de încărcători-descărcători. Astfel, cele 2 tractoare rutiere cu remorci ale cooperativei au putut fi utilizate zilnic, la întreaga lor capacitate. N-au fost neglijate nici atelajele. Pînă la ieşirea cu plu­gul în cîmp, vom termina trans­portul celor 10.000 tone îngrăşă­minte naturale planificate“. Tot aici am mai aflat că paralel cu transportul îngrăşămintelor na­turale s-au administrat şi impor­tante cantităţi de superfosfat, azo­tat de amoniu şi alte îngrăşăminte chimice. Cooperativa agricolă din Şinca Veche este cam de aceeaşi mări­me ca vecina sa din Şercaia. Şi la Şinca se găsesc două tractoare ru­tiere cu remorci proprietatea coo­perativei, precum şi un­­număr a­­preciabil de atelaje. Cu toate a­­cestea, aici, din cele 9000 tone de îngrăşăminte planificate, pînă la data de 22 februarie s-au transpor­tat numai ... 800 tone. Avînd în ve­dere că din acestea, 460 tone au fost transportate cu remorcile sec­ţiei I.M.A. Făgăraş, ne putem da şi mai bine seama de modul defec­tuos în care sunt utilizate tractoa­rele rutiere și atelajele cooperati­vei. Dacă la Şercaia, cu ajutorul celor două tractoare rutiere s-au transportat în cursul iernii mii de tone de îngrășăminte, la Şinca, tot cu 2 tractoare rutiere, s-au trans­­portat numai ... 4 tone. Mergîndu-se mai departe cu a­­cest ritm, lucrarea respectivă nu se va încheia nici în 1972. Acest lucru, bineînţeles nu poate fi to­lerat. întîrzierea lucrărilor de fer­tilizare nu duce la sporirea produc­ţiei agricole ci la diminuarea ei. E surprinzător faptul că, cei din consiliul de conducere al coopera­tivei (preşedinte V. Bălan, ing. şef I. Mureşanu) n-a tras suficiente învăţăminte din primăvara anului trecut, cînd, tot datorită întîrzierii transportului de îngrăşăminte, coo­perativa a rămas mult în urmă cu semănatul. Primăvara bate la uşă. Consiliul de conducere, organiza­ţia de partid, specialiştii din uni­tate să ia cele mai eficiente mă­suri pentru urnirea din loc a tre­burilor, pentru îndeplinirea în ter­men a sarcinilor de plan. Nu putem încheia aceste rînduri fără a aminti că situaţii asemănă­toare cu aceea de la Şinca se mai găsesc şi la Drăguş, Calbor, Fel­mer, Lisa, Viştea de Sus, Voivo­­deni şi alte cîteva cooperative a­­gricole din zona Făgăraş. Rămîne­­rea în urmă la transportul îngră­şămintelor se datoreşte atît insu­ficientei utilizări a mijloacelor e­­xistente, cît şi unei mentalităţi ne­sănătoase ce se mai manifestă la unii cooperatori. ,,Să vină mai în­tîi primăvara, spun aceştia, apoi vom transporta şi gunoiul!“ Or, este ştiut că, odată cu venirea pri­măverii, vin şi un noian întreg de lucrări agricole care trebuie exe­cutate în perioade cît mai scurte. A te ocupa atunci cu transportul îngrăşămintelor, înseamnă a întîr­­zia semănatul, lucru nedorit, care afectează producţia agricolă. I. BRAGHEŞ In fotografie : capul de turnare şi tunelul de răcire a ciocolatei din noua secţie a fabricii de produse zaharoase „Dezrobirea“ Braşov. st HANA ZAGOROVA, JOE DOLAN si ROBBIE RAE Pag. a 2-a Oamenii-păsări din Noua Guinee epoca de piatră in plina era cosmica „CULTUL CUTIEI DE CONSERVE" Acum nu se mai organizea­ză expediţii de explorare. Nu mai sînt nici exploratori. Cu ajutorul busolei şi, în mare parte, al prafului de puşcă sau al diverselor doctrine, pă­­mîntul a devenit, în sfîrşit, cu­noscut sau, mai degrabă, du­pă cum spun savanţii, acel e­­lipsoid triaxial, unde omul nu mai are nimic de descoperit în afara lui însuşi (oare pen­tru a întîrzia această jenantă explorare el se lansează spre spaţiile vide ale Universului?). Rămîne însă ca o adevăra­tă frumoasă din pădurea a­­dormită Noua Guinee. Tuturor amatorilor de aventuri li se accelerează bătăile inimii cînd consultă atlasele : acolo se află necunoscutul, adică (Continuare în pagina a­­~a)

Next