Drum Nou, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7900-7924)

1970-06-30 / nr. 7924

c man nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7924 Marţi, 30 iunie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarife, uniţi-vi! A patra praşilă la sfecla de zahăr pe tarlalele C.A.P. Feldioara Foto : I. BRAGHEȘ ÎNGRIJIREA culturilor etapă decisivă pentru o recoltă bogată Viştea de Jos Comuniştii, în fruntea acţiunilor Din zori şi pînă seara tîrziu, pe cîmpurile C.A.P. din Viştea de Jos cooperatorii se străduiesc să refacă cit, mai urgent tot ceea ce au distrus apele, să întreţină în cele mai bune condiţii culturile neafectate de inundaţii. Cu toate că pe unele terenuri nu se poate intra nici acum cu tractorul, s-au stabilit asemenea mă­suri incit planul de însămin­­ţări, mai ales la cartofi, să fie realizat­ în întregime. Aşa este, de exemplu, brigada din satul Rucăr, condusă de Gheor­­ghe Băluţ, care n-a putut să plan­teze decît­ 36 hectare cu cartofi, din cele 45 planificate.’ Pentru completare, i s-au repartizat încă 9 hectare pe terenul de la Viştea de Jos. Suprafaţa a fost plantată în numai două zile de un număr de 20 cooperatori. Cu aceeaşi răspundere muncesc în aceste zile şi alţi cooperatori, pentru ca plantatul ultimelor 40 hectare cu cartofi să se încheie în maximum 2—3 zile. Ieri, alături de mecanizatori, numeroşi cooperatori atît din Viş­tea cit şi din satele aparţinătoare Rucăr şi Olteţ, au desfăşurat o activitate susţinută, in primele rînduri se aflau Ştefan Bratu, Ma­ria Mocanu, Gheorghe Nemeş şi ceilalţi comunişti. Exemplul comuniştilor a dina­mizat întreaga masă de oameni din toate satele comunei. Eva Borzea, Minerva Danciu, Maria O. Stanciu şi altele a­u luat­ cârtiţe cu cai în primire şi muncesc cu bărbăţie alături de atelajieri. Au­relia Borzea, Ioana Silea, Aurelia Naneş, Victoria Pavel, Zenovia Goga, Nicolae Godan, Gheorghe Munţiu şi toţi ceilalţi cooperatori din Viştea de Jos, lucrează cu ho­­tărîre pentru ca planul de pro­ducţie din acest an să fie înde­plinit. Crit Tot pe drum, pe drum... De cîtăva vreme, Ion Folberth, şeful secţiei de mecanizare de la C.A.P. Crit, a prins gustul plimbă­rilor. Cînd ţi-e lumea mai dragă se face nevăzut, lăsînd totul hal­tă. De nenumărate ori i s-a atras atenţia să-şi schimbe atitudinea faţă de muncă, însă el bate ace­leaşi poteci aproape în fiecare zi. Slaba preocupare a lui Folberth pentru buna organizare a muncii în cadrul secţiei pe care o con­duce se resimte în activitatea u­­nor mecanizatori. Aşa, de exem­plu, tractoriştii Ion Achim şi Kon­­dradt Martini au efectuat lucrări de slabă­­ calitate, pe care conduce­rea cooperativei a refuzat să le recepţioneze. Dar, în loc ca şeful secţiei să-i oblige pe mecanizatori să refacă lucrările respective pe contul lor, ,dă dovadă de o into­lerabilă indiferenţă. In legătură cu această situaţie, consiliul de conducere a înain­tat un referat către conducerea I.M.A. Rupea, dar pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură. Proba­bil și acestea sunt pe... drum. Drăguş Diagnosticul: „neglijenţă" „Bungetul" era unul din hota­rele C.A.P. Drăguş afectat de ex­cesul de umezeală. In anii cu pre­cipitaţii abundente, aici nu se producea nimic. în primăvara a­­nului 1969, după un plan stabilit cu ajutorul specialiştilor de la Di­recţia agricolă judeţeană, s-a tre­cut la executarea arăturilor în spinări, iar în toamnă s-a însă­­m­înţat grîu. „Avem o cultură de grîu care promite o recoltă bună — spunea Viorel Codrea, secre­tarul organizaţiei de partid. Dacă nu se ara în spinări, nu s-ar fi produs decît... pălămidă". Cu toate că această experienţă s-a­ dovedit fructuoasă,­ ea nu şi-a găsit încă extindere. Şi în prezent la Drăguş mai sunt zeci de hecta­re afectate de umiditate, unde în­că nu se poate lucra şi nimeni nu mişcă nici cel puţin un deget. „Din cauza terenurilor umede,­­ ne-a declarat Dionisie Codru, contabilul-şef al cooperativei , am plantat numai 223 ha cu car­tofi, din 285 prevăzute, şi cred că ne oprim aici, deoarece nu avem asigurată nici sămînţa". Ascultîndu-i pe conducătorii a­­cestei unităţi cum aduc mereu în discuţie terenurile afectate de umiditate, te întrebi, pe bună drep­tate, cine oare i-a oprit să extin­dă arăturile în spinări şi pe aces­­te suprafeţe? Iată întrebarea la care organi­zaţia de partid de aici, consiliul de conducere, specialiştii, au da­toria să replice prin fapte. Planul de producţie este lege, el trebuie realizat în întregime. Proiectul de lege inium­a organizarea prod­uctiei si a muncii in apriantun­ă Instrument eficient de îmbună­tăţire a întregii activităţi Proiectul de lege privind orga­nizarea producţiei şi a muncii în agricultură, dat publicităţii zilele trecute, are o deosebită impor­tanţă pentru dezvoltarea agricul­turii — ramură de bază a econo­miei noastre naţionale. El este menit să creeze cadrul legal nece­sar întăririi disciplinei în muncă, răspunderii fiecărui lucrător din agricultură pentru folosirea chib­zuită, cu maximum de randament, a fondului funciar, a efectivelor de animale, a plantaţiilor şi a ori­căror mijloace materiale şi bă­neşti de care dispune agricultura noastră,­in spiritul democratismului socialist, al practicii încetăţe­nite în ultimii ani de către partidul şi statul nostru de a dez­bate cu masele populare toate mă­surile ce vizează perfecţionarea vieţii politice şi sociale a ţării, zilele acestea oamenii muncii de la sate îşi spun părerea în legă­tură cu prevederile proiectului de lege privind organizarea produc­ţiei şi a muncii în agricultură, fac propuneri pentru definitivarea lui. Reglementarea participării coope­ratorilor la muncă, soluţie necesară Avînd ca scop principal orga­nizarea producţiei şi a muncii la un nivel superior, îmbunătăţirea întregii activităţi în agricultură şi ca urmare crearea unei abunden­ţe de produse agricole care să sa­tisfacă pe deplin cerinţele econo­miei naţionale, prevederile noului proiect de lege au în vedere în acelaşi timp ridicarea nivelului de trai al întregii ţărănimi. Toc­mai de aceea ele au fost primite cu cel mai viu interes şi deplină aprobare de toţi ţăranii coopera­tori din Chimbav. Se ştie că participarea tuturor cooperatorilor la muncă, în tot cursul anului, este o condiţie e­­senţială pentru valorificarea în­tregului potenţial productiv atît în sectorul vegetal cit şi în zoo­tehnie. Acest fapt este demonstrat şi de experienţa cooperativei noa­stre. Nu mai departe decît în a­­nul trecut, media anuală a zilelor­m­uncă prestate de un cooperator a fost de 367, fiind consumate Dumitru STANCIU, președintele C.A.P. Ghimbav (Continuare în pagina a 2-a) Intransigenţă în apărarea, conser­varea şi utilizarea cu randament maxim a pămintului Partidul şi statul nostru au luat în ultima vreme măsuri hotărîtoa­­re pentru făurirea unei agricul­turi moderne, care să satisfacă pe deplin cerinţele de produse agri­cole ale economiei naţionale. în acelaşi timp, acordă sprijin multi­lateral unităţilor agricole socia­liste pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor ce le stau în faţă. De aceea, consider că stă în obligaţia noastră, a tuturor celor ce lucrăm în agricultură, să asigu­­răm folosirea chibzuită, cu randa­ment maxim a pămintului, a tutu­ror mijloacelor de producţie, în vederea asigurării unei producti­vităţi şi eficienţe economice ridi­ca­te. Proiectul de lege publicat în presă stabileşte cu claritate sarci- Mihai CZIMBOR, contabil şef la C.A.P. Săcele (Continuare în pagina a 2-a) I i­n­­ ! Citiri le pagina a a-a Vizita în ţara noastră a Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr I . Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostit la solemnitatea decernării unor titluri şi ordine cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi dis­tincţii şi ordine ale Republicii So­cialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca in numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tutu­ror cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbăto­rim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dra­gostei faţă de patrie, faţă de par­tid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-ade­văr, să fim mulţumiţi de felul in care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului pa­triei. Avem rezultate bune in toa­te sectoarele invăţămintului, de altfel sîntem la încheierea anului şcolar şi se cunosc in linii gene­­rale rezultatele, care — aşa cum am spus — sint bune. Fără îndo­ială, aceste rezultate sint o expre­sie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sint, totodată, expresia atitudinii seri­oase, a exigenţei tineretului nos­tru faţă de el însuşi, a strădanii­lor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cit mai temei­nic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi în Împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor cata­strofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greu­tăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în a­­cele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. U­­nanimitatea cu care tineretul, ca­drele didactice — la fel ca între­gul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noa­stre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţu­miri tuturor acelor care şi-au în­deplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (A­­plauze putern­ice). Cunoaşteţi perspectivele dezvol­tării României socialiste în urmă­torii ani. Înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră va cere în continuare eforturi serioase ; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune con­­diţiuni acest vast program. Dar, pe lingă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite in toate do­meniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decît pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumnea­voastră, slujitorilor şcolii — înce­­pînd de la educatoare pînă la pro­fesori universitari — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea în acest spirit a cadre­lor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare­­ şi, in acelaşi timp, e­­nergie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismu­lui, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze, puternice). In anii care au trecut de la eli­berarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consec­venţă politica marxist-leninistă a partidului nostru ; sîntem convinşi­ că şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăp­tuirea acestei politici, aducîndu-şi contribuția la realizarea progra­mului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenție educării tineretului nostru in spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oa­menii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite, şi făurirea socialis­mului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut ţara noastră, dato­rită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidari­tatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noa­stră, fără deosebire de naţionali­tate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a con­tribui la formarea şi educarea în­tregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocui­toare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoa­la trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile so­lidarităţii internaţionale, ale prie­teniei cu popoarele ţărilor socia­liste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi co­laborării ; tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai in condi­ţiuni de pace, de cooperare paş­nică între toate popoarele, se poa­te asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi co­munismului, se poate clădi viito­rul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice).­­ Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tutu­ror cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fe­ricire. (Aplauze puternice, pre­lungite). Duminică pe traseele rodniciei De cîtva timp, duminicile îm­bracă pentru noi haina nobilă a dăruirii, a conştiinţei civice, pa­triotice. Orele lor strălucesc sub brazdele fecunde ale energiei creatoare a sute şi mii de mun­citori, ingineri şi tehnicieni. „Din înalte imbolduri ale solidarităţii comuniste ne îndreptăm spre fa­brici şi uzine, ne luăm uneltele şi pornim maşinile ca să învin­gem nefastele urmări ale furiei apelor. Străbatem astfel cu mai multă forţă şi elau nenumărate trasee ale creaţiei şi rodniciei" — spunea cu mîndrie un con­structor de autocamioane. Pentru ca economia naţională, întregul nostru popor să urce noi­ trepte ale dezvoltării şi bunăstării, în acest efort general, braşovenii aduc o preţioasă contribuţie. Pe porţile a 41 de întreprinderi din industria braşoveană au pă­şit duminică mai mult de 21.000 de oameni. Hărnicia lor s-a ma­terializat într-o producţie de peste 12.500.000 lei. Tractoare, autocamioane, rulmenţi, îngrăşă­minte chimice, radiatoare, mo­bilă, produse textile şi încă multe altele au pornit în această zi spre toate colţurile ţârii de pe autentice trasee ale rodniciei. Să consemnăm cîteva din ele. In primele ore ale dimineţii, în secţiile uzinei „Tractorul" maşi­nile şi agregatele, liniile de fa­bricaţie şi-au reluat pulsul co­tidian. Pulsul activităţii nici nu se deo­sebea de o zi obişnuită de muncă, cu toate că... era dumi­nică, în haine de lucru, munci­tori, ingineri şi tehnicieni — peste 6.000 în toată uzina — au dat un nou impuls graficului de producţie. Cu deosebită energie, cu o productivitate sporită au muncit cei din secţia prese şi cei de la montajul general De Pe banda de montaj au coborît de altfel 52 de tractoare. Mai tîrziu am aflat că pe întreaga u­­zină producţia realizată s-a ridi­cat la peste 4 milioane lei. Un alt traseu al rodniciei l-au constituit duminică secţiile uzi­nei „Rulmentul". Dimineaţa, la orele 7 şi 10 la locurile de muncă din secţii şi ateliere s-au pre- Gh. NOVAC (Continuare in pagina a 2-a) S-au consumat deja două, zile de Festival, două zile de emoţii, două zile în care, am ascultat multă, foarte multă muzică bună, am putut constata, o dată în plus, cu mare satisfacţie, existenţa la noi, la ora actuală, a unor crea­­ţii camerale şi a multor formaţii de elevată ţinută artistică, şi, pe de altă parte, un mare interes din partea unui public foarte larg, pentru tot ce e de, calitate şi de gust. Răspunzând unei necesităţi reale a vieţii noastre muzicale, Festivalul , a cărui idee s-a năs­cut în urma , unei întâlniri de lu­cru organizate de către comite­tul judeţean de partid cu cadre de specialitate şi oameni de artă din Braşov — vine să concentreze interesul iubitorilor de muzică pentru acest gen, stimulînd, în acelaşi timp, în cel mai inart grad, activitatea interpreţilor şi formaţiilor noastre camerale. A­­ceastă manifestare s-a bucurat de toată atenţia din partea Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă, care a acordat sprijinul ne­cesar organizării sale în cele mai­­bune condiţiuni. Fără a avea amploarea concer­tului simfonic şi nici spectaculozi­tatea genului liric, muzica de ca­meră excelează însă în semnifica­ţii de profunzime. Cultivarea ge­nului, atît de către interpreţi, cit şi de către public, este întotdea­una o­ cale d­e înţelegere în esenţă a fenomenului muzical. O expe­rienţă îndelungată arată că pre­tutindeni, evoluţia creaţiei mu­zicale, activitatea interpretativă aşezată pe temeiuri solide, o au­tentică cultură muzicală a publi­cului nu sunt de conceput în a­­fara unor asidue preocupări în acest gen. Iată de ce, în noile condiţii de afirmare a artei în ţara noastră, muzica de cameră este chemată să exercite o in­fluenţă tot mai mare, preţuind şi continuînd — la o altă scară — activitatea de pionierat a unor muzicieni de talia unui George Enescu, Theodor Rogalski, Con­stantin Nottara, Alexandru Teo­­dorescu, Anton Sarvaş şi mulţi alţii. Oraşul de la poalele Tâmpei — a cărui multiseculară tradiţie mu­zicală îi face cum nu se poate mai potrivit pentru a găzdui un ase­­­menea festival — dovedeşte o dată mai mult rolul activ pe care înţelege să şi-l asume în dezvol­tarea culturii noastre muzicale. Timp de şase zile, alături de entuziaştii muzicieni ai Braşovu­lui, vor evolua în acest cadru şi unele din cele mai prestigioase formaţii camerale din Capitală şi din Cluj, prilejuind astfel o bine-venită confruntare a forţelor in­terpretative de care dispunem în acest domeniu, alături de formaţii cu experienţă îndelungată cum ar fi „Madrigalul", „Concertino", „Musica Nova", „Muzica", „Soliş­tii din Bucureşti", ■ „Philharmonia", formaţia de instrumente vechi a Radioteleviziunii, Orchestra de cameră „Bucureşti", Cvartetul de coarde al Filarmonicii din Cluj, Corul de cameră al Conservatoru­lui din Cluj etc. — uneori acla­mate şi peste hotare — putem consemna şi debuturi promiţătoa­re (Orchestra de cameră a Filar­monicii braşovene sau Reuniunea camerală „Pro-musica" Braşov), pentru care o astfel de acţiune constituie, înt­r-un fel, o consa­crare. Dar nu numai sub raportul in­terpretării, festivalul de faţă re­prezintă un eveniment, de seamă, în program figurează, alături de pagini reprezentative din litera­tura universală a genului, peste 20 de lucrări româneşti, din crea­ţia mai veche şi mai nouă, măr­turii ale interesului permanent al compozitorilor noştri pentru uni­versul de nebănuite subtilităţi al­e muzicii de cameră. Este deosebit I de important faptul că, şi pe a- I cest plan, festivalul permite situa- I rea contribuţiei noastre, româneşti, ■ în contextul artei muzicale uni-­­ vers­ale. Festivalul care s-a deschis du- I minică la Braşov nu e o compe- ■ tiţie, iar formaţiile şi programele I nu se opun, ci se conjugă, într-un I efort, colectiv, jalon al etapei ac- I tuale în evoluţia genului în ţara­­ noastră. Este de presupus că e- I coul de sărbătorească emulaţie al I acestei manifestări va avea o în- t rîurire din cele mai binefăcătoare asupra vieţii noastre muzicale în I „întregul ei, că ediţiile viitoare vor I însemna noi şi noi reuşite în cro- I nica tînărului festival. Ţin să felicit din toată inima: * •Comitetul pentru cultură şi artă ■ al judeţului Braşov pentru această I iniţiativă şi urăm şi ,în continuare, I tuturor interpreţilor succes de­ ■ plin în nobila lor strădanie. „ FESTIVALUL MUZICII DE CAMERĂ, BRAŞOV ‘70 - MOMENT DE SEAMĂ E EVOLUŢIA SENULUI Nicolae ^ALINOIUT” director al Direcţiei Muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă 1 Gînduri pentru „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI" Astăzi, educatoarele, învăţăto­rii şi profesorii instituţiilor de în­­văţămînt din patria noastră, pă­trunşi de emoţia plăcută genera­tă de conştiinţa datoriei împlini­te, sărbătoresc tradiţionala „Zi a învăţătorului". Este ziua acelor inimi generoase care primesc „puii de om" într-o lume,de poveşti şi jocuri le trezesc gustul cărţii, dezvăluindu-le tainele ştiinţei, fă­­cîndu-i simţitori la plasticitatea limbii strămoşeşti, le sădesc în suflet iubirea pentru patrie şi partid, dîndu-i apoi tării mari, pu­ternici, încrezători în forţe, har­nici şi mîndri de chemarea şi uti­litatea lor socială. Am trecut în cel de-al doilea sfert de veac de cînd participăm activ şi urmărim cu încredere ne­mărginită succesiunea unor mari evenimente din viaţa şcolii noa­stre. Urmînd calea înfăptuirii Di­rectivelor Comitetului Central privind dezvoltarea învăţămîntu­­lui, a prevederilor Legii învăţă­­mîntului, ale Statutului persona­lului didactic şi ale Chemării Conferinţei naţionale a cadrelor didactice, contribuim din plin la ridicarea pe o treaptă superioară a învatâmîntului de toate gradele din ţara noastră. Anul şcolar care s-a scurs a înscris în istoria în­­văţămîntului nostru debutul şcolii generale de 10 ani, a cărui înfăp­tuire reprezintă un nou salt în dezvoltarea instrucţiei şi educa­ţiei tineretului. De asemenea, am încheiat cu succes cel de-al doi­lea an de şcolarizare a copiilor din clasa I cu vîrsta de 6 ani. Mereu­­ prezente în interesul ca­drelor didactice din judeţul Bra­şov, documentele directoare ale dezvoltării învăţăm­întului, elabo­rate de conducerea partidului şi statului nostru, au generat o mun­că de calitate, entuziastă, o pre­ocupare­­permanentă pentru o te­meinică pregătire ideologică, de specialitate şi metodică. Printr-o calitativă pregătire profesională, printr-o activitate stăruitoare, de talent şi răbdare, învăţătorii şi profesorii din judeţul nostru se străduiesc să găsească cele mai bune căi spre inimile şi minţile copiilor, sporindu-le cunoştinţele şi îmbogăţindu-le viaţa sufleteas­că. Imaginea lor se va păstra ne­­ştearsă în memoria discipolilor. Munca desfăşurată de învăţători şi profesori la clasă este întregită Prof. Elena GEORGESCU, inspector şcolar general (Continuare în pagina a 2-a) Meridiane Primele considerații după „Soiuz-9“... (In pagina a 4-a) r

Next