Drum Nou, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7900-7924)
1970-06-30 / nr. 7924
c man nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7924 Marţi, 30 iunie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarife, uniţi-vi! A patra praşilă la sfecla de zahăr pe tarlalele C.A.P. Feldioara Foto : I. BRAGHEȘ ÎNGRIJIREA culturilor etapă decisivă pentru o recoltă bogată Viştea de Jos Comuniştii, în fruntea acţiunilor Din zori şi pînă seara tîrziu, pe cîmpurile C.A.P. din Viştea de Jos cooperatorii se străduiesc să refacă cit, mai urgent tot ceea ce au distrus apele, să întreţină în cele mai bune condiţii culturile neafectate de inundaţii. Cu toate că pe unele terenuri nu se poate intra nici acum cu tractorul, s-au stabilit asemenea măsuri incit planul de însăminţări, mai ales la cartofi, să fie realizat în întregime. Aşa este, de exemplu, brigada din satul Rucăr, condusă de Gheorghe Băluţ, care n-a putut să planteze decît 36 hectare cu cartofi, din cele 45 planificate.’ Pentru completare, i s-au repartizat încă 9 hectare pe terenul de la Viştea de Jos. Suprafaţa a fost plantată în numai două zile de un număr de 20 cooperatori. Cu aceeaşi răspundere muncesc în aceste zile şi alţi cooperatori, pentru ca plantatul ultimelor 40 hectare cu cartofi să se încheie în maximum 2—3 zile. Ieri, alături de mecanizatori, numeroşi cooperatori atît din Viştea cit şi din satele aparţinătoare Rucăr şi Olteţ, au desfăşurat o activitate susţinută, in primele rînduri se aflau Ştefan Bratu, Maria Mocanu, Gheorghe Nemeş şi ceilalţi comunişti. Exemplul comuniştilor a dinamizat întreaga masă de oameni din toate satele comunei. Eva Borzea, Minerva Danciu, Maria O. Stanciu şi altele au luat cârtiţe cu cai în primire şi muncesc cu bărbăţie alături de atelajieri. Aurelia Borzea, Ioana Silea, Aurelia Naneş, Victoria Pavel, Zenovia Goga, Nicolae Godan, Gheorghe Munţiu şi toţi ceilalţi cooperatori din Viştea de Jos, lucrează cu hotărîre pentru ca planul de producţie din acest an să fie îndeplinit. Crit Tot pe drum, pe drum... De cîtăva vreme, Ion Folberth, şeful secţiei de mecanizare de la C.A.P. Crit, a prins gustul plimbărilor. Cînd ţi-e lumea mai dragă se face nevăzut, lăsînd totul haltă. De nenumărate ori i s-a atras atenţia să-şi schimbe atitudinea faţă de muncă, însă el bate aceleaşi poteci aproape în fiecare zi. Slaba preocupare a lui Folberth pentru buna organizare a muncii în cadrul secţiei pe care o conduce se resimte în activitatea unor mecanizatori. Aşa, de exemplu, tractoriştii Ion Achim şi Kondradt Martini au efectuat lucrări de slabă calitate, pe care conducerea cooperativei a refuzat să le recepţioneze. Dar, în loc ca şeful secţiei să-i oblige pe mecanizatori să refacă lucrările respective pe contul lor, ,dă dovadă de o intolerabilă indiferenţă. In legătură cu această situaţie, consiliul de conducere a înaintat un referat către conducerea I.M.A. Rupea, dar pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură. Probabil și acestea sunt pe... drum. Drăguş Diagnosticul: „neglijenţă" „Bungetul" era unul din hotarele C.A.P. Drăguş afectat de excesul de umezeală. In anii cu precipitaţii abundente, aici nu se producea nimic. în primăvara anului 1969, după un plan stabilit cu ajutorul specialiştilor de la Direcţia agricolă judeţeană, s-a trecut la executarea arăturilor în spinări, iar în toamnă s-a însămînţat grîu. „Avem o cultură de grîu care promite o recoltă bună — spunea Viorel Codrea, secretarul organizaţiei de partid. Dacă nu se ara în spinări, nu s-ar fi produs decît... pălămidă". Cu toate că această experienţă s-a dovedit fructuoasă, ea nu şi-a găsit încă extindere. Şi în prezent la Drăguş mai sunt zeci de hectare afectate de umiditate, unde încă nu se poate lucra şi nimeni nu mişcă nici cel puţin un deget. „Din cauza terenurilor umede, ne-a declarat Dionisie Codru, contabilul-şef al cooperativei , am plantat numai 223 ha cu cartofi, din 285 prevăzute, şi cred că ne oprim aici, deoarece nu avem asigurată nici sămînţa". Ascultîndu-i pe conducătorii acestei unităţi cum aduc mereu în discuţie terenurile afectate de umiditate, te întrebi, pe bună dreptate, cine oare i-a oprit să extindă arăturile în spinări şi pe aceste suprafeţe? Iată întrebarea la care organizaţia de partid de aici, consiliul de conducere, specialiştii, au datoria să replice prin fapte. Planul de producţie este lege, el trebuie realizat în întregime. Proiectul de lege iniuma organizarea productiei si a muncii in apriantună Instrument eficient de îmbunătăţire a întregii activităţi Proiectul de lege privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură, dat publicităţii zilele trecute, are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea agriculturii — ramură de bază a economiei noastre naţionale. El este menit să creeze cadrul legal necesar întăririi disciplinei în muncă, răspunderii fiecărui lucrător din agricultură pentru folosirea chibzuită, cu maximum de randament, a fondului funciar, a efectivelor de animale, a plantaţiilor şi a oricăror mijloace materiale şi băneşti de care dispune agricultura noastră,in spiritul democratismului socialist, al practicii încetăţenite în ultimii ani de către partidul şi statul nostru de a dezbate cu masele populare toate măsurile ce vizează perfecţionarea vieţii politice şi sociale a ţării, zilele acestea oamenii muncii de la sate îşi spun părerea în legătură cu prevederile proiectului de lege privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură, fac propuneri pentru definitivarea lui. Reglementarea participării cooperatorilor la muncă, soluţie necesară Avînd ca scop principal organizarea producţiei şi a muncii la un nivel superior, îmbunătăţirea întregii activităţi în agricultură şi ca urmare crearea unei abundenţe de produse agricole care să satisfacă pe deplin cerinţele economiei naţionale, prevederile noului proiect de lege au în vedere în acelaşi timp ridicarea nivelului de trai al întregii ţărănimi. Tocmai de aceea ele au fost primite cu cel mai viu interes şi deplină aprobare de toţi ţăranii cooperatori din Chimbav. Se ştie că participarea tuturor cooperatorilor la muncă, în tot cursul anului, este o condiţie esenţială pentru valorificarea întregului potenţial productiv atît în sectorul vegetal cit şi în zootehnie. Acest fapt este demonstrat şi de experienţa cooperativei noastre. Nu mai departe decît în anul trecut, media anuală a zilelormuncă prestate de un cooperator a fost de 367, fiind consumate Dumitru STANCIU, președintele C.A.P. Ghimbav (Continuare în pagina a 2-a) Intransigenţă în apărarea, conservarea şi utilizarea cu randament maxim a pămintului Partidul şi statul nostru au luat în ultima vreme măsuri hotărîtoare pentru făurirea unei agriculturi moderne, care să satisfacă pe deplin cerinţele de produse agricole ale economiei naţionale. în acelaşi timp, acordă sprijin multilateral unităţilor agricole socialiste pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le stau în faţă. De aceea, consider că stă în obligaţia noastră, a tuturor celor ce lucrăm în agricultură, să asigurăm folosirea chibzuită, cu randament maxim a pămintului, a tuturor mijloacelor de producţie, în vederea asigurării unei productivităţi şi eficienţe economice ridicate. Proiectul de lege publicat în presă stabileşte cu claritate sarci- Mihai CZIMBOR, contabil şef la C.A.P. Săcele (Continuare în pagina a 2-a) I in ! Citiri le pagina a a-a Vizita în ţara noastră a Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr I . Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostit la solemnitatea decernării unor titluri şi ordine cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca in numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul in care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune in toate sectoarele invăţămintului, de altfel sîntem la încheierea anului şcolar şi se cunosc in linii generale rezultatele, care — aşa cum am spus — sint bune. Fără îndoială, aceste rezultate sint o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sint, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cit mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi în Împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani. Înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase ; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lingă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite in toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decît pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — începînd de la educatoare pînă la profesori universitari — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea în acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare şi, in acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze, puternice). In anii care au trecut de la eliberarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru ; sîntem convinşi că şi în viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducîndu-şi contribuția la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenție educării tineretului nostru in spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite, şi făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut ţara noastră, datorită inundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi colaborării ; tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai in condiţiuni de pace, de cooperare paşnică între toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Duminică pe traseele rodniciei De cîtva timp, duminicile îmbracă pentru noi haina nobilă a dăruirii, a conştiinţei civice, patriotice. Orele lor strălucesc sub brazdele fecunde ale energiei creatoare a sute şi mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni. „Din înalte imbolduri ale solidarităţii comuniste ne îndreptăm spre fabrici şi uzine, ne luăm uneltele şi pornim maşinile ca să învingem nefastele urmări ale furiei apelor. Străbatem astfel cu mai multă forţă şi elau nenumărate trasee ale creaţiei şi rodniciei" — spunea cu mîndrie un constructor de autocamioane. Pentru ca economia naţională, întregul nostru popor să urce noi trepte ale dezvoltării şi bunăstării, în acest efort general, braşovenii aduc o preţioasă contribuţie. Pe porţile a 41 de întreprinderi din industria braşoveană au păşit duminică mai mult de 21.000 de oameni. Hărnicia lor s-a materializat într-o producţie de peste 12.500.000 lei. Tractoare, autocamioane, rulmenţi, îngrăşăminte chimice, radiatoare, mobilă, produse textile şi încă multe altele au pornit în această zi spre toate colţurile ţârii de pe autentice trasee ale rodniciei. Să consemnăm cîteva din ele. In primele ore ale dimineţii, în secţiile uzinei „Tractorul" maşinile şi agregatele, liniile de fabricaţie şi-au reluat pulsul cotidian. Pulsul activităţii nici nu se deosebea de o zi obişnuită de muncă, cu toate că... era duminică, în haine de lucru, muncitori, ingineri şi tehnicieni — peste 6.000 în toată uzina — au dat un nou impuls graficului de producţie. Cu deosebită energie, cu o productivitate sporită au muncit cei din secţia prese şi cei de la montajul general De Pe banda de montaj au coborît de altfel 52 de tractoare. Mai tîrziu am aflat că pe întreaga uzină producţia realizată s-a ridicat la peste 4 milioane lei. Un alt traseu al rodniciei l-au constituit duminică secţiile uzinei „Rulmentul". Dimineaţa, la orele 7 şi 10 la locurile de muncă din secţii şi ateliere s-au pre- Gh. NOVAC (Continuare in pagina a 2-a) S-au consumat deja două, zile de Festival, două zile de emoţii, două zile în care, am ascultat multă, foarte multă muzică bună, am putut constata, o dată în plus, cu mare satisfacţie, existenţa la noi, la ora actuală, a unor creaţii camerale şi a multor formaţii de elevată ţinută artistică, şi, pe de altă parte, un mare interes din partea unui public foarte larg, pentru tot ce e de, calitate şi de gust. Răspunzând unei necesităţi reale a vieţii noastre muzicale, Festivalul , a cărui idee s-a născut în urma , unei întâlniri de lucru organizate de către comitetul judeţean de partid cu cadre de specialitate şi oameni de artă din Braşov — vine să concentreze interesul iubitorilor de muzică pentru acest gen, stimulînd, în acelaşi timp, în cel mai inart grad, activitatea interpreţilor şi formaţiilor noastre camerale. Această manifestare s-a bucurat de toată atenţia din partea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, care a acordat sprijinul necesar organizării sale în cele maibune condiţiuni. Fără a avea amploarea concertului simfonic şi nici spectaculozitatea genului liric, muzica de cameră excelează însă în semnificaţii de profunzime. Cultivarea genului, atît de către interpreţi, cit şi de către public, este întotdeauna o cale de înţelegere în esenţă a fenomenului muzical. O experienţă îndelungată arată că pretutindeni, evoluţia creaţiei muzicale, activitatea interpretativă aşezată pe temeiuri solide, o autentică cultură muzicală a publicului nu sunt de conceput în afara unor asidue preocupări în acest gen. Iată de ce, în noile condiţii de afirmare a artei în ţara noastră, muzica de cameră este chemată să exercite o influenţă tot mai mare, preţuind şi continuînd — la o altă scară — activitatea de pionierat a unor muzicieni de talia unui George Enescu, Theodor Rogalski, Constantin Nottara, Alexandru Teodorescu, Anton Sarvaş şi mulţi alţii. Oraşul de la poalele Tâmpei — a cărui multiseculară tradiţie muzicală îi face cum nu se poate mai potrivit pentru a găzdui un asemenea festival — dovedeşte o dată mai mult rolul activ pe care înţelege să şi-l asume în dezvoltarea culturii noastre muzicale. Timp de şase zile, alături de entuziaştii muzicieni ai Braşovului, vor evolua în acest cadru şi unele din cele mai prestigioase formaţii camerale din Capitală şi din Cluj, prilejuind astfel o bine-venită confruntare a forţelor interpretative de care dispunem în acest domeniu, alături de formaţii cu experienţă îndelungată cum ar fi „Madrigalul", „Concertino", „Musica Nova", „Muzica", „Soliştii din Bucureşti", ■ „Philharmonia", formaţia de instrumente vechi a Radioteleviziunii, Orchestra de cameră „Bucureşti", Cvartetul de coarde al Filarmonicii din Cluj, Corul de cameră al Conservatorului din Cluj etc. — uneori aclamate şi peste hotare — putem consemna şi debuturi promiţătoare (Orchestra de cameră a Filarmonicii braşovene sau Reuniunea camerală „Pro-musica" Braşov), pentru care o astfel de acţiune constituie, într-un fel, o consacrare. Dar nu numai sub raportul interpretării, festivalul de faţă reprezintă un eveniment, de seamă, în program figurează, alături de pagini reprezentative din literatura universală a genului, peste 20 de lucrări româneşti, din creaţia mai veche şi mai nouă, mărturii ale interesului permanent al compozitorilor noştri pentru universul de nebănuite subtilităţi ale muzicii de cameră. Este deosebit I de important faptul că, şi pe a- I cest plan, festivalul permite situa- I rea contribuţiei noastre, româneşti, ■ în contextul artei muzicale uni- versale. Festivalul care s-a deschis du- I minică la Braşov nu e o compe- ■ tiţie, iar formaţiile şi programele I nu se opun, ci se conjugă, într-un I efort, colectiv, jalon al etapei ac- I tuale în evoluţia genului în ţara noastră. Este de presupus că e- I coul de sărbătorească emulaţie al I acestei manifestări va avea o în- t rîurire din cele mai binefăcătoare asupra vieţii noastre muzicale în I „întregul ei, că ediţiile viitoare vor I însemna noi şi noi reuşite în cro- I nica tînărului festival. Ţin să felicit din toată inima: * •Comitetul pentru cultură şi artă ■ al judeţului Braşov pentru această I iniţiativă şi urăm şi ,în continuare, I tuturor interpreţilor succes de ■ plin în nobila lor strădanie. „ FESTIVALUL MUZICII DE CAMERĂ, BRAŞOV ‘70 - MOMENT DE SEAMĂ E EVOLUŢIA SENULUI Nicolae ^ALINOIUT” director al Direcţiei Muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă 1 Gînduri pentru „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI" Astăzi, educatoarele, învăţătorii şi profesorii instituţiilor de învăţămînt din patria noastră, pătrunşi de emoţia plăcută generată de conştiinţa datoriei împlinite, sărbătoresc tradiţionala „Zi a învăţătorului". Este ziua acelor inimi generoase care primesc „puii de om" într-o lume,de poveşti şi jocuri le trezesc gustul cărţii, dezvăluindu-le tainele ştiinţei, făcîndu-i simţitori la plasticitatea limbii strămoşeşti, le sădesc în suflet iubirea pentru patrie şi partid, dîndu-i apoi tării mari, puternici, încrezători în forţe, harnici şi mîndri de chemarea şi utilitatea lor socială. Am trecut în cel de-al doilea sfert de veac de cînd participăm activ şi urmărim cu încredere nemărginită succesiunea unor mari evenimente din viaţa şcolii noastre. Urmînd calea înfăptuirii Directivelor Comitetului Central privind dezvoltarea învăţămîntului, a prevederilor Legii învăţămîntului, ale Statutului personalului didactic şi ale Chemării Conferinţei naţionale a cadrelor didactice, contribuim din plin la ridicarea pe o treaptă superioară a învatâmîntului de toate gradele din ţara noastră. Anul şcolar care s-a scurs a înscris în istoria învăţămîntului nostru debutul şcolii generale de 10 ani, a cărui înfăptuire reprezintă un nou salt în dezvoltarea instrucţiei şi educaţiei tineretului. De asemenea, am încheiat cu succes cel de-al doilea an de şcolarizare a copiilor din clasa I cu vîrsta de 6 ani. Mereu prezente în interesul cadrelor didactice din judeţul Braşov, documentele directoare ale dezvoltării învăţămîntului, elaborate de conducerea partidului şi statului nostru, au generat o muncă de calitate, entuziastă, o preocuparepermanentă pentru o temeinică pregătire ideologică, de specialitate şi metodică. Printr-o calitativă pregătire profesională, printr-o activitate stăruitoare, de talent şi răbdare, învăţătorii şi profesorii din judeţul nostru se străduiesc să găsească cele mai bune căi spre inimile şi minţile copiilor, sporindu-le cunoştinţele şi îmbogăţindu-le viaţa sufletească. Imaginea lor se va păstra neştearsă în memoria discipolilor. Munca desfăşurată de învăţători şi profesori la clasă este întregită Prof. Elena GEORGESCU, inspector şcolar general (Continuare în pagina a 2-a) Meridiane Primele considerații după „Soiuz-9“... (In pagina a 4-a) r