Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)

1970-07-15 / nr. 7937

­ i rum nou ORGAN Al COMITE­TUL­UI JUDEJIAN BRAŞOV AL P­CR- $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7937 Miercuri, 15 Iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţi-vi! Constructorul plăteşte adesea greşelile proiectantului Este tot mai pregnant în între­gul nostru mecanism economic şi social procesul de perfecţionare a muncii de conducere şi organizare a activităţii, a relaţiilor de colabo­rare, a sistemului de decontare a producţiei, de întărire a discipli­nei şi răspunderii în muncă. Nu se poate spune că acest pro­ces nu este caracteristic şi activi­tăţii de pe şantiere. Am exempli­fica, bunăoară, perfecţionările ce le-a adus noua lege a investiţiilor, contribuind la întărirea discipli­nei economice în construcţii. Abor­dăm însă în rîn­­durile de mai jos un fenomen cu implicaţii serioase în activitatea or­ganizaţiilor de construcţii, pe care forurile tute­lare ale proiectanţilor trebuie să-l ia în studiu şi să-i dea rezolva­rea cuvenită. Se ştie, bunăoară, că în momen­tul de faţă executarea oricărei in­vestită cuprinde două mari faze: cea de proiectare şi cea de execu­ţie. Ei bine, la graniţa dintre a­­ceste două faze a intervenit, o sta­re de fapt contrară principiilor efi­cienţei economice, întăririi răspun­derii în muncă. Să dăm un exemplu: întreprin­derea de construcţii locale din Braşov are un serviciu de pregătire a producţiei. Ce sarcini rezolvă el? Paradoxal, dar cei 10 oameni care lucrează aici, în loc să se ocupe de introducerea noului pe şantie­re, de perfecţionarea tehnologiilor etc., fac verificări de documen­taţii. Peste 60 la sută din timpul de muncă al inginerilor şi tehni­cienilor din serviciul amintit este cheltuit cu verificarea,, proiectelor şi devizelor, depistarea eventuale­lor greşeli care s-au strecurat in documentaţia dată de proiectant. L-am întrebat pe inginerul şef adjunct de la I.C.L., GHEORGHIU TITUS, de ce serviciul respectiv este nevoit să facă o muncă care a fost plătită o dată proiectantului şi a fost fireşte plătită ca el să o facă fără greşeală. — Este într-adevăr anormal, e o risipă de inteligenţă inginerească să tot stai şi să verifici, să masori, să refaci pînă şi operaţiile de în­mulţire ale proiectantului. Dar, n-avem încotro. Există o prevedere care specifică faptul că pentru gre­şelile, omisiunile nedescoperite cînd primim documentaţia, supor­tăm cheltuielile. Se pune însă întrebarea : de ce trebuie să­­repete constructorul o muncă pe care a făcut-o proiectan­tul, care a fost certificată ca bună, s-a încasat salariu pentru ea? — S-a creat, din păcate, un sistem de lucru — este de părere I. VASILIU, inspector principal la Sucursala din Braşov a Băncii de investiţii — după care răspunderea proiectantului se diluează după predarea docu­mentaţiei, ea se transferă neînte­meiat asupra constructorului. Din aceeaşi cauză la Trustul 5, I.C.T., I.C.C.F. şi alte organiza­ţii de construcţii braşovene, au fost dislocaţi cei mai buni ingi­neri care nu fac altceva decît ve­rificări de documentaţie, pentru a descoperi greşelile la întocmirea calculului economic de către pro­iectant. — Imaginaţi-vă că anul trecut o­­misiunile, greşelile din documenta­ţie s-au ridicat la 2,6 milioane lei. Dacă în perioada concilierii nu le-am fi observat, suportam noi a­­ceste milioane. N-am fi putut să scăpăm de a fi buni de plată, cum se zice, dacă nu aveam serviciul respectiv — observă ing. MIRCEA ŢEPUSE şeful serviciului relaţii de la I.C.L. Cu­­toate acestea, r­ulte’ din conducerile întreprinderilor de construcţii pun în rîndul noutăţi­lor organizatorice acest serviciu. Cu o astfel de optică, constructo­rul își fură singur căciula. L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) Anchetă­­rbor -*• .v •' ’’ V economică Uzina „Tractorul" PE TREPTELE ÎNALTEI COM­PETITIVITĂŢI Există la Braşov o uzină unde faptele de rezonanţă, suc­cesele au o permanenţă­ puţin obişnuită. Este vorba de uzi­na „Tractorul“. Aici inteligen­ţa tehnică escaladează an de an trepte ale competitivităţii dintre cele mai înalte. Un ast­fel de efort de autodepăşire îşi găseşte concretizare în feluri­te chipuri. ÎNCĂ 3 VARIANTE Ianuarie •— 1970. Atunci se introducea în fabricaţia de se­rie două tipuri noi de tractoa­re modernizate­­— U-650 M şi U-651 M — care veneau să în­cununeze cheltuiala de ener­gie, de inteligenţă făcută de specialiştii uzinei pentru di­versificarea produsului şi ridi­carea performanţelor tehnice. N-au trecut decît 6 luni de a­­tunci,şi iată că în prezent uzi­na pregăteşte debutul a încă 3 variante modernizate ale tractorului respectiv, tractorul greu S-1300 şi tractoarele mici pe şenile SN-400 şi SM-400. AL 3.500-LEA TRACTOR U-400 U-400, una dintre variante­le cele mai tinere ale tracto­rului românesc, şi-a cîştigat de­finitiv statutul de vehicul cu mare eficienţă în executarea de lucrări de întreţinere în agricultură. N-au trecut încă doi ani, de cînd uzina producea primele 50 de tractoare. Iată însă că în aceste zile la ban­da de montaj se pregăteşte semnarea certificatului de naș­tere al celui de-al 3500-lea tractor U-400. PREZENTE PE MERIDIANELE LUMII Gradul înalt de tehnicitate al tractorului, competitivitatea lui sunt ilustrate de cererile la export. Luăm ca punct de re­ferinţă începutul anului 1970. De atunci şi pînă în luna iu­lie­ de la marea uzină braşo­­veană au fost livrate în di­verse ţări : R. D. Germană, Franţa, India, Brazilia, Iran etc., circa 8.000 tractoare. La C. A. P. Rişnov ferma zootehnică reclamă găsim ferne şi eficace La sfârşitul anului trecut, acti­vitatea în zootehnia C.A.P. Rîş­­nov era în evident progres. Suc­cesele obţinute constituiau o bază de pornire pentru obţinerea în 1970 a unor rezultate econo­­mico-financiare cît mai apropiate de posibilităţi. Iată însă că, ne­­respectarea întocmai a principiilor care stau la baza aplicării noilor forme de organizare, normare şi retribuire a muncii în sectorul cooperatist al agriculturii, a adus prejudicii activităţii de producţie şi situaţiei financiare a fermei zootehnice) concretiz­ate, între al­tele, în nerealizarea pe primul semestru a planului de livrări la lapte cu 340 hl. — Care sunt cauzele rămânerii în urmă? — l-am întrebat pe ing. Dorin Popa, șeful fermei. — Slaba productivitate a vaci­lor de lapte, debilitarea accen­tuată a junincilor gestante, sînt în primul rînd consecinţa lipsei de furaje în perioada fătărilor ma­sive. — Surprinde această situaţie, deoarece la sfîrşit­ul anului trecut calculele arătau că furajele pri­sosesc. — într-adevăr, pentru perioada de stabulaţie aveam asigurate cantităţi mari de nutreţuri, ca niciodată în trecut. La conduce­rea fostei brigăzi zootehnice au fost însă numiţi doi oameni lip­siţi de experienţă — cooperato­rul Constantin Băreanu şi tehni­cianul veterinar Ion Cotinghiu, care, p­rintr-o furajare iraţio­nală, au determinat epuizarea într-un timp nepermis de scurt a stocului de nutreţuri fi­broase şi suculente. în plus, in­suficienţa nutreţurilor suculente a fost determinată de refuzul conducerii C.A.P. de a achizi­ţiona circa 40 tone de borhot de sfeclă de zahăr, pe care apoi Di­recţia agricolă­ le-a redistribuit altor unităţi. Nu încerc să mă disc­ulp de partea mea de vină, însă la aceasta a contribuit şi in­suficientul sprijin material pe ca­re l-am primit din partea con­ducerii C.A.P., faptul că nu rare­ori am fost împiedicat să-mi a­­firm autonomia în exercitarea a­­tribuţiilor de şef de fermă. In legătură­­cu problemele în discuţie, am cerut părerea mai multor cooperatori, printre care şi George Babeş, secretarul orga­nizaţiei de partid a C.A.P. Toţi şi-au exprimat fără rezerve un punct de vedere comun : la baza tuturor deficienţelor stă în primul rînd tendinţa preşedintelui coo­perativei, inginer Aurel Ifrim, de a lua măsuri peste capul şefului de fermă. Această practică ne­­permisă nu numai că a subminat autoritatea şefului de fermă, dar neînţelegerile manifestate public de către cei doi conducători au creat terenul fertil pentru ampli­ficarea actelor de indisciplină să­­vîrşite de personalul tehnic şi de deservire a animalelor. Acest fapt, ca şi nesancţionarea celor vinovaţi, a slăbit răspunderea pentru realizarea exemplară a sarcinilor de producţie individuale şi pe ansamblul fermei. L-am rugat pe Emilian Cîrsto­­cea, membru al consiliului de con­ducere, să ne explice de ce forul din care face parte a analizat si­tuaţia economico-financiară a fermei zootehnice abia în primele zile ale lunii iunie, şi nu atunci cînd activitatea a început să şchiopăteze. Iată ce ne-a răspuns: „Profund nemulţumiţi de rezulta­tele­­ care s-au obţinut în trimes­trul I, noi, membrii consiliului de conducere, am cerut de mai multe ori convocarea unei şedinţe în care să se analizeze această pro­blemă de interes vital pentru si­tuaţia economică a cooperativei­. De fiecare dată, însă, şedinţa a fost amânată, deoarece şeful de fermă motiva că nu poate întocmi un raport de activitate real, ne­­existînd o evidenţă contabilă în­tocmită la zi. Aşa stând lucrurile, era inevitabil ca gradul de neîn­­deplinire a indicatorilor econo­mici prevăzuţi în planul de pro­ducţie şi financiar al fermei să se accentueze". în această privinţă, de incon­secvenţă şi lipsă de combativi­tate a dat dovadă şi biroul orga­nizaţiei de bază, care avea dato­ria să intervină energic şi să instaureze în cadrul fermei, al consiliului de conducere şi în relaţiile dintre conducători un climat sănătos de muncă. Dacă ţi­nem seama că nici comitetul oră­şenesc de partid nu a acţionat cu fermitate pentru curmarea aces­tei stări de lucruri cu totul ne­corespunzătoare, este lesne de Ing. C. ILIESCU (Continuare în pagina a 3-a) Citiţi în pagina a 4-a Propunerile guvernului român, a­­dresate secretarului general al O.N.U. Delegaţia militară română a sosit la Phenian A Adunarea Mondială a Tineretului A Lucrările primei sesiuni a Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. A Sărbătoarea naţională a Franţei A ITALIA - Consultările premierului Andreotti V VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALA, JEAN BEDEL BOKASSA Bine aţi venit la Braşov Continuindu-şi vizita în ţara noastei, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, şi persoanele ca­re îl însoţesc, au sosit aseară la Braşov. înaltul oaspete este însoţit de Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, de general locotenent Constan­­tin Popa, adjunct al şefului Ma­relui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afa­cerilor Externe, Tudor Jianu. Distinsul oaspete şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi la sosire de Constantin Cîrţînă, preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, şi de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de stat. Numeroşi braşoveni prezenţi în faţa hotelului Carpaţi au fă­cut o caldă şi prietenească pri­mire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Pentru locuitorii Braşovului este o mare cinste de a găzdui pe conducătorul tânărului stat de pe continentul negru — Africa Centrală, a cărui vizită în ţara noastră simbolizează raporturile prieteneşti, de stimă şi înţele­gere reciprocă, statornicite între cele două ţări, în vizita sa la Braşov distinsul oaspete va mai cunoaşte ne­mijlocit încă o părticică a Ro­mâniei socialiste, va avea prile­jul de a se întâlni şi întreţine cu muncitorii, cu oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, cu tineretul din Braşov — români, maghiari, ger­mani. Prin ei, oaspetele va re­cunoaşte pe vrednicii făurari ai tractorului şi autocamionului ro­mânesc, pe creatorii tuturor va­lorilor materiale şi spirituale ale acestui colţ de ţară. Aici la Braşov va răzbate din fiecare glas de om dorinţa ca ambele noastre popoare să lupte cu a­­ceeaşi abnegaţie şi statornicie pentru afirmarea nobilelor idea­luri ale dreptăţii şi libertăţii, ale progresului social şi păcii în lume. Cetăţenii din Braşov urează înaltului oaspete, persoanelor o­­ficiale care îl însoţesc, un tra­diţional bun­­sosit pe meleagu­rile Braşovului, înconjurîndu-l, după datina acestor locuri, cu cea mai caldă ospitalitate şi stimă. In oraşul PITEŞTI Trimişii Agerpres, Mircea S. Io­­nes­cu şi Nicolae Greţiu, transmit! In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mă­­nescu, vicepreşedinte al Consiliu­­lui de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general­­locotenent Constantin Popa, ad­junct al şefului Marelui Stat Ma­jor, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tu­dor Jianu. Primul punct al itinerarului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află am­­plasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sunt în­­tîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul mu­nicipiului Piteşti, Alexandru Po­­pescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfîrşitul anul­ui tre­cut, însoţiţi de Gheorghe Pa­coste, adjunct al ministrului in­dustriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general al­­rafi­năriei, oaspeţii vizitează princi­palele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de refor­mare catalitică, de extracţie, pre­­fracţionare şi hidrofinare a ben­zinei, se dau explicaţii în legă­tură cu procesul tehnolocţie com­plet auttomatizat al rafinăriei. Sunt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre ca­re şi sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalaţii adec­vate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii l— Complexul de cracare catalitică. Străbătînd apoi centrul Piteştiu­­lui, oaspeţii ajung în zona in­dustrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare: Combinatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de ex­ploatare şi industrializare a lem­nului, unde oaspeţii iau cunoş­tinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi auto­matizate. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combina­tului. Are loc aici o discuţie asu­pra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului a­­frican Produsele Combinatului piteş­­tean sunt cunoscute în peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt, popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Ur­mează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei indus­triale piteştene, preşedintele Con­siliului popular judeţean, Gheor­ghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedin­tele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de priete­nie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pen­tru pace şi înţelegere între po­poare. Apoi, străbătînd pitoreasca şo­sea naţională Cîmpulung — Ru­­căr — Bran, oaspeţii s-au îndrep­tat spre Braşov. Pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. înaltul oaspete este salutat de Constantin Cîrţînă, preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov. ■ ■ ..Nu gîndim — şi se lucrează în acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie nu­miţi în funcţii de conducere economică de­cit oameni care dispun de temeinice cunoş­tinţe, nu numai tehnice, ci şi economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a con­duce cu rezultate bune activitatea econo­mică". (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8—9 iulie 1970). — Cercetările dum­neavoastră din ultima vreme au avut drept o­­biect procesul de condu­cere a întreprinderilor industriale din țara noas­tră. Avînd în vedere concluziile desprinse pe parcursul acestor studii, vă rog să definiţi trăsă­turile psihosociale spe­cifice conducerii între­prinderilor industriale. — în general, condu­cerea constă într-o rotri­­că cu oamenii. S-a cre­zut multă vreme că în industrie, fiind vorba de procese tehnice şi acti­vităţi economice, condu­cerea ar constitui o ex­cepţie. Analize mai aten­te au arătat, însă, că şi în domeniul industriei aspectele psihosociale ale proceselor de condu­cere sunt predominante. Numai nivelele de exe­cuţie operează direct cu maşinile în timp ce ni­velele de conducere, cu cît­ sînt, mai înalte c­u atît se îndepărtează de producţie şi acţionează asupra oamenilor, fie individual, fie organi­zaţi în colective. De­îm­păcate, pînă nu de mult în pregătirea inginerilor, a economiştilor şi a ce­lorlalte nivele de condu­cere din industrie au fost cuprinse doar disci­pline tehnice şi econo-, mice, ignorîndu-se com­plet studiile de psiholo­gie, psihologie socială, pedagogie şi sociolo­gie. în prezent exis­tă o seamă de preocu­pări atât în cadrul insti­tutelor de învăţământ superior, dar mai ales la C.E.P.E.C.A., de a com­pensa aceste lipsuri, dar suntem­ încă departe de ceea ce ar trebui să fie. Chiar acţiunea de orga­nizare ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii în­tâmpină o serie de difi­cultăţi din cauza lipsei de pregătire a cadrelor de conducere din între­prinderi în domeniile so­­cial-umane. Oricât de bine ar fi organizate procesele de producţie s­ub aspectul lor tehnic şi material, ele nu se pot desfăşura fără con­cursul oamenilor, iar despre aceştia directorii fabricilor şi uzinelor ştiu prea puţin, iar ceea ce ştiu se bazează pe date empirice şi nu pe cunoştinţe ştiinţi­fice. Cînd institutele politehnice se vor preo­cupa mai mult decît pî­nă acum de aplicaţiile ştiinţelor­­social-umanisti­­ce, progresul realizat de industrie, independent de ele, va fi definitiv consolidat. Altfel, o anu­mită improvizaţie este inevitabilă. — în activitatea coti­diană a unui conducător de întreprindere indus­trială, care ar fi propor­ţia solicitării cunoştinţe­ PSIHOSOCIOLOGIA CONDU­CERII Întreprinderilor Interviu cu prof. dr. docent TRAIAN HERSENI­ ţia cea mai sugestivă a muncii de conducere este misiunea de a face pe alţii să facă, de a de­termina nivelele de exe­cuţie să-şi îndeplinească sarcinile cu rezultate op­time. Din această cauză este foarte important ca un conducător să cu­noască tot atît de bine oamenii cu care lucrea­ză ca şi procesele teh­nice şi aspectele econo­mice specifice ramurii şi întreprinderii sale. Din lor social-umane faţă de cele tehnico-economice ? — Proporţia ar trebui să meargă la egalitate. Se pot imagina însă sis­teme de organizare, în care o parte din condu­cere răspunde de aspec­tele pur tehnice, iar cea­laltă de cele social-uma­ne. Există, totodată, şi sisteme în care nivelele medii de conducere răs­pund de producţie, de aprovizionare sau desfa­cere, iar nivelele de vârf se ocupă de ansamblu, de coordonare şi previ­ziune. în acest caz, cu­noştinţele social-umane îmbinate armonic cu ce­le economice capătă o mai mare greutate faţă de cele strict tehnice. La noi majoritatea directo­rilor de întreprinderi sunt ingineri. — Vă puteţi imagina o întreprindere indus­trială a cărei conducere să fie încredinţată unui filozof, psiholog sau so­ciolog ? — Chiar filozof, nu. Folosirea, însă, a socio­logilor sau a specialişti­lor în psihologie socia­lă în posturi de condu­cere a unor întreprin­deri este pe deplin po­sibilă şi poate da rezul­tate neaşteptate. Dar cu o condiţie: problemele tehnice să fie date spre rezolvare directorului tehnic sau inginerului şef, degajîndu-l astfel Interviu realizat de Victor-Șt. POPESCU (Continuare i pagina a 2-a) I*

Next