Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)
1970-07-15 / nr. 7937
i rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEJIAN BRAŞOV AL PCR- $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7937 Miercuri, 15 Iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţi-vi! Constructorul plăteşte adesea greşelile proiectantului Este tot mai pregnant în întregul nostru mecanism economic şi social procesul de perfecţionare a muncii de conducere şi organizare a activităţii, a relaţiilor de colaborare, a sistemului de decontare a producţiei, de întărire a disciplinei şi răspunderii în muncă. Nu se poate spune că acest proces nu este caracteristic şi activităţii de pe şantiere. Am exemplifica, bunăoară, perfecţionările ce le-a adus noua lege a investiţiilor, contribuind la întărirea disciplinei economice în construcţii. Abordăm însă în rîndurile de mai jos un fenomen cu implicaţii serioase în activitatea organizaţiilor de construcţii, pe care forurile tutelare ale proiectanţilor trebuie să-l ia în studiu şi să-i dea rezolvarea cuvenită. Se ştie, bunăoară, că în momentul de faţă executarea oricărei investită cuprinde două mari faze: cea de proiectare şi cea de execuţie. Ei bine, la graniţa dintre aceste două faze a intervenit, o stare de fapt contrară principiilor eficienţei economice, întăririi răspunderii în muncă. Să dăm un exemplu: întreprinderea de construcţii locale din Braşov are un serviciu de pregătire a producţiei. Ce sarcini rezolvă el? Paradoxal, dar cei 10 oameni care lucrează aici, în loc să se ocupe de introducerea noului pe şantiere, de perfecţionarea tehnologiilor etc., fac verificări de documentaţii. Peste 60 la sută din timpul de muncă al inginerilor şi tehnicienilor din serviciul amintit este cheltuit cu verificarea,, proiectelor şi devizelor, depistarea eventualelor greşeli care s-au strecurat in documentaţia dată de proiectant. L-am întrebat pe inginerul şef adjunct de la I.C.L., GHEORGHIU TITUS, de ce serviciul respectiv este nevoit să facă o muncă care a fost plătită o dată proiectantului şi a fost fireşte plătită ca el să o facă fără greşeală. — Este într-adevăr anormal, e o risipă de inteligenţă inginerească să tot stai şi să verifici, să masori, să refaci pînă şi operaţiile de înmulţire ale proiectantului. Dar, n-avem încotro. Există o prevedere care specifică faptul că pentru greşelile, omisiunile nedescoperite cînd primim documentaţia, suportăm cheltuielile. Se pune însă întrebarea : de ce trebuie sărepete constructorul o muncă pe care a făcut-o proiectantul, care a fost certificată ca bună, s-a încasat salariu pentru ea? — S-a creat, din păcate, un sistem de lucru — este de părere I. VASILIU, inspector principal la Sucursala din Braşov a Băncii de investiţii — după care răspunderea proiectantului se diluează după predarea documentaţiei, ea se transferă neîntemeiat asupra constructorului. Din aceeaşi cauză la Trustul 5, I.C.T., I.C.C.F. şi alte organizaţii de construcţii braşovene, au fost dislocaţi cei mai buni ingineri care nu fac altceva decît verificări de documentaţie, pentru a descoperi greşelile la întocmirea calculului economic de către proiectant. — Imaginaţi-vă că anul trecut omisiunile, greşelile din documentaţie s-au ridicat la 2,6 milioane lei. Dacă în perioada concilierii nu le-am fi observat, suportam noi aceste milioane. N-am fi putut să scăpăm de a fi buni de plată, cum se zice, dacă nu aveam serviciul respectiv — observă ing. MIRCEA ŢEPUSE şeful serviciului relaţii de la I.C.L. Cutoate acestea, rulte’ din conducerile întreprinderilor de construcţii pun în rîndul noutăţilor organizatorice acest serviciu. Cu o astfel de optică, constructorul își fură singur căciula. L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) Anchetărbor -*• .v •' ’’ V economică Uzina „Tractorul" PE TREPTELE ÎNALTEI COMPETITIVITĂŢI Există la Braşov o uzină unde faptele de rezonanţă, succesele au o permanenţă puţin obişnuită. Este vorba de uzina „Tractorul“. Aici inteligenţa tehnică escaladează an de an trepte ale competitivităţii dintre cele mai înalte. Un astfel de efort de autodepăşire îşi găseşte concretizare în felurite chipuri. ÎNCĂ 3 VARIANTE Ianuarie •— 1970. Atunci se introducea în fabricaţia de serie două tipuri noi de tractoare modernizate— U-650 M şi U-651 M — care veneau să încununeze cheltuiala de energie, de inteligenţă făcută de specialiştii uzinei pentru diversificarea produsului şi ridicarea performanţelor tehnice. N-au trecut decît 6 luni de atunci,şi iată că în prezent uzina pregăteşte debutul a încă 3 variante modernizate ale tractorului respectiv, tractorul greu S-1300 şi tractoarele mici pe şenile SN-400 şi SM-400. AL 3.500-LEA TRACTOR U-400 U-400, una dintre variantele cele mai tinere ale tractorului românesc, şi-a cîştigat definitiv statutul de vehicul cu mare eficienţă în executarea de lucrări de întreţinere în agricultură. N-au trecut încă doi ani, de cînd uzina producea primele 50 de tractoare. Iată însă că în aceste zile la banda de montaj se pregăteşte semnarea certificatului de naștere al celui de-al 3500-lea tractor U-400. PREZENTE PE MERIDIANELE LUMII Gradul înalt de tehnicitate al tractorului, competitivitatea lui sunt ilustrate de cererile la export. Luăm ca punct de referinţă începutul anului 1970. De atunci şi pînă în luna iulie de la marea uzină braşoveană au fost livrate în diverse ţări : R. D. Germană, Franţa, India, Brazilia, Iran etc., circa 8.000 tractoare. La C. A. P. Rişnov ferma zootehnică reclamă găsim ferne şi eficace La sfârşitul anului trecut, activitatea în zootehnia C.A.P. Rîşnov era în evident progres. Succesele obţinute constituiau o bază de pornire pentru obţinerea în 1970 a unor rezultate economico-financiare cît mai apropiate de posibilităţi. Iată însă că, nerespectarea întocmai a principiilor care stau la baza aplicării noilor forme de organizare, normare şi retribuire a muncii în sectorul cooperatist al agriculturii, a adus prejudicii activităţii de producţie şi situaţiei financiare a fermei zootehnice) concretizate, între altele, în nerealizarea pe primul semestru a planului de livrări la lapte cu 340 hl. — Care sunt cauzele rămânerii în urmă? — l-am întrebat pe ing. Dorin Popa, șeful fermei. — Slaba productivitate a vacilor de lapte, debilitarea accentuată a junincilor gestante, sînt în primul rînd consecinţa lipsei de furaje în perioada fătărilor masive. — Surprinde această situaţie, deoarece la sfîrşitul anului trecut calculele arătau că furajele prisosesc. — într-adevăr, pentru perioada de stabulaţie aveam asigurate cantităţi mari de nutreţuri, ca niciodată în trecut. La conducerea fostei brigăzi zootehnice au fost însă numiţi doi oameni lipsiţi de experienţă — cooperatorul Constantin Băreanu şi tehnicianul veterinar Ion Cotinghiu, care, printr-o furajare iraţională, au determinat epuizarea într-un timp nepermis de scurt a stocului de nutreţuri fibroase şi suculente. în plus, insuficienţa nutreţurilor suculente a fost determinată de refuzul conducerii C.A.P. de a achiziţiona circa 40 tone de borhot de sfeclă de zahăr, pe care apoi Direcţia agricolă le-a redistribuit altor unităţi. Nu încerc să mă disculp de partea mea de vină, însă la aceasta a contribuit şi insuficientul sprijin material pe care l-am primit din partea conducerii C.A.P., faptul că nu rareori am fost împiedicat să-mi afirm autonomia în exercitarea atribuţiilor de şef de fermă. In legăturăcu problemele în discuţie, am cerut părerea mai multor cooperatori, printre care şi George Babeş, secretarul organizaţiei de partid a C.A.P. Toţi şi-au exprimat fără rezerve un punct de vedere comun : la baza tuturor deficienţelor stă în primul rînd tendinţa preşedintelui cooperativei, inginer Aurel Ifrim, de a lua măsuri peste capul şefului de fermă. Această practică nepermisă nu numai că a subminat autoritatea şefului de fermă, dar neînţelegerile manifestate public de către cei doi conducători au creat terenul fertil pentru amplificarea actelor de indisciplină săvîrşite de personalul tehnic şi de deservire a animalelor. Acest fapt, ca şi nesancţionarea celor vinovaţi, a slăbit răspunderea pentru realizarea exemplară a sarcinilor de producţie individuale şi pe ansamblul fermei. L-am rugat pe Emilian Cîrstocea, membru al consiliului de conducere, să ne explice de ce forul din care face parte a analizat situaţia economico-financiară a fermei zootehnice abia în primele zile ale lunii iunie, şi nu atunci cînd activitatea a început să şchiopăteze. Iată ce ne-a răspuns: „Profund nemulţumiţi de rezultatele care s-au obţinut în trimestrul I, noi, membrii consiliului de conducere, am cerut de mai multe ori convocarea unei şedinţe în care să se analizeze această problemă de interes vital pentru situaţia economică a cooperativei. De fiecare dată, însă, şedinţa a fost amânată, deoarece şeful de fermă motiva că nu poate întocmi un raport de activitate real, neexistînd o evidenţă contabilă întocmită la zi. Aşa stând lucrurile, era inevitabil ca gradul de neîndeplinire a indicatorilor economici prevăzuţi în planul de producţie şi financiar al fermei să se accentueze". în această privinţă, de inconsecvenţă şi lipsă de combativitate a dat dovadă şi biroul organizaţiei de bază, care avea datoria să intervină energic şi să instaureze în cadrul fermei, al consiliului de conducere şi în relaţiile dintre conducători un climat sănătos de muncă. Dacă ţinem seama că nici comitetul orăşenesc de partid nu a acţionat cu fermitate pentru curmarea acestei stări de lucruri cu totul necorespunzătoare, este lesne de Ing. C. ILIESCU (Continuare în pagina a 3-a) Citiţi în pagina a 4-a Propunerile guvernului român, adresate secretarului general al O.N.U. Delegaţia militară română a sosit la Phenian A Adunarea Mondială a Tineretului A Lucrările primei sesiuni a Sovietului Suprem al U.R.S.S. A Sărbătoarea naţională a Franţei A ITALIA - Consultările premierului Andreotti V VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALA, JEAN BEDEL BOKASSA Bine aţi venit la Braşov Continuindu-şi vizita în ţara noastei, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, şi persoanele care îl însoţesc, au sosit aseară la Braşov. înaltul oaspete este însoţit de Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Distinsul oaspete şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi la sosire de Constantin Cîrţînă, preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Numeroşi braşoveni prezenţi în faţa hotelului Carpaţi au făcut o caldă şi prietenească primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Pentru locuitorii Braşovului este o mare cinste de a găzdui pe conducătorul tânărului stat de pe continentul negru — Africa Centrală, a cărui vizită în ţara noastră simbolizează raporturile prieteneşti, de stimă şi înţelegere reciprocă, statornicite între cele două ţări, în vizita sa la Braşov distinsul oaspete va mai cunoaşte nemijlocit încă o părticică a României socialiste, va avea prilejul de a se întâlni şi întreţine cu muncitorii, cu oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, cu tineretul din Braşov — români, maghiari, germani. Prin ei, oaspetele va recunoaşte pe vrednicii făurari ai tractorului şi autocamionului românesc, pe creatorii tuturor valorilor materiale şi spirituale ale acestui colţ de ţară. Aici la Braşov va răzbate din fiecare glas de om dorinţa ca ambele noastre popoare să lupte cu aceeaşi abnegaţie şi statornicie pentru afirmarea nobilelor idealuri ale dreptăţii şi libertăţii, ale progresului social şi păcii în lume. Cetăţenii din Braşov urează înaltului oaspete, persoanelor oficiale care îl însoţesc, un tradiţional bunsosit pe meleagurile Braşovului, înconjurîndu-l, după datina acestor locuri, cu cea mai caldă ospitalitate şi stimă. In oraşul PITEŞTI Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Greţiu, transmit! In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de generallocotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerarului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general alrafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, prefracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu procesul tehnolocţie complet auttomatizat al rafinăriei. Sunt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care şi sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii l— Complexul de cracare catalitică. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare: Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african Produsele Combinatului piteştean sunt cunoscute în peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului se face un scurt, popas la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi înţelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. Pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. înaltul oaspete este salutat de Constantin Cîrţînă, preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov. ■ ■ ..Nu gîndim — şi se lucrează în acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie numiţi în funcţii de conducere economică decit oameni care dispun de temeinice cunoştinţe, nu numai tehnice, ci şi economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a conduce cu rezultate bune activitatea economică". (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8—9 iulie 1970). — Cercetările dumneavoastră din ultima vreme au avut drept obiect procesul de conducere a întreprinderilor industriale din țara noastră. Avînd în vedere concluziile desprinse pe parcursul acestor studii, vă rog să definiţi trăsăturile psihosociale specifice conducerii întreprinderilor industriale. — în general, conducerea constă într-o rotrică cu oamenii. S-a crezut multă vreme că în industrie, fiind vorba de procese tehnice şi activităţi economice, conducerea ar constitui o excepţie. Analize mai atente au arătat, însă, că şi în domeniul industriei aspectele psihosociale ale proceselor de conducere sunt predominante. Numai nivelele de execuţie operează direct cu maşinile în timp ce nivelele de conducere, cu cît sînt, mai înalte cu atît se îndepărtează de producţie şi acţionează asupra oamenilor, fie individual, fie organizaţi în colective. Deîmpăcate, pînă nu de mult în pregătirea inginerilor, a economiştilor şi a celorlalte nivele de conducere din industrie au fost cuprinse doar discipline tehnice şi econo-, mice, ignorîndu-se complet studiile de psihologie, psihologie socială, pedagogie şi sociologie. în prezent există o seamă de preocupări atât în cadrul institutelor de învăţământ superior, dar mai ales la C.E.P.E.C.A., de a compensa aceste lipsuri, dar suntem încă departe de ceea ce ar trebui să fie. Chiar acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii întâmpină o serie de dificultăţi din cauza lipsei de pregătire a cadrelor de conducere din întreprinderi în domeniile social-umane. Oricât de bine ar fi organizate procesele de producţie sub aspectul lor tehnic şi material, ele nu se pot desfăşura fără concursul oamenilor, iar despre aceştia directorii fabricilor şi uzinelor ştiu prea puţin, iar ceea ce ştiu se bazează pe date empirice şi nu pe cunoştinţe ştiinţifice. Cînd institutele politehnice se vor preocupa mai mult decît pînă acum de aplicaţiile ştiinţelorsocial-umanistice, progresul realizat de industrie, independent de ele, va fi definitiv consolidat. Altfel, o anumită improvizaţie este inevitabilă. — în activitatea cotidiană a unui conducător de întreprindere industrială, care ar fi proporţia solicitării cunoştinţe PSIHOSOCIOLOGIA CONDUCERII Întreprinderilor Interviu cu prof. dr. docent TRAIAN HERSENI ţia cea mai sugestivă a muncii de conducere este misiunea de a face pe alţii să facă, de a determina nivelele de execuţie să-şi îndeplinească sarcinile cu rezultate optime. Din această cauză este foarte important ca un conducător să cunoască tot atît de bine oamenii cu care lucrează ca şi procesele tehnice şi aspectele economice specifice ramurii şi întreprinderii sale. Din lor social-umane faţă de cele tehnico-economice ? — Proporţia ar trebui să meargă la egalitate. Se pot imagina însă sisteme de organizare, în care o parte din conducere răspunde de aspectele pur tehnice, iar cealaltă de cele social-umane. Există, totodată, şi sisteme în care nivelele medii de conducere răspund de producţie, de aprovizionare sau desfacere, iar nivelele de vârf se ocupă de ansamblu, de coordonare şi previziune. în acest caz, cunoştinţele social-umane îmbinate armonic cu cele economice capătă o mai mare greutate faţă de cele strict tehnice. La noi majoritatea directorilor de întreprinderi sunt ingineri. — Vă puteţi imagina o întreprindere industrială a cărei conducere să fie încredinţată unui filozof, psiholog sau sociolog ? — Chiar filozof, nu. Folosirea, însă, a sociologilor sau a specialiştilor în psihologie socială în posturi de conducere a unor întreprinderi este pe deplin posibilă şi poate da rezultate neaşteptate. Dar cu o condiţie: problemele tehnice să fie date spre rezolvare directorului tehnic sau inginerului şef, degajîndu-l astfel Interviu realizat de Victor-Șt. POPESCU (Continuare i pagina a 2-a) I*