Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)

1970-08-04 / nr. 7954

­runt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7954 Marţi, 4 august 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, unîţi-lM Preşedinţii, inginerii din C. A. P., primarii răspund de REALIZAREA URGENTĂ ŞI INTEGRALĂ A PLANULUI LA CULTURILE DUBLE! în ziarul nostru de duminică relatam faptul că realizările ob­ţinute la însămînţarea culturilor duble sunt cu totul sub posibili­tăţi. Unele consilii de conducere şi specialişti din C.A.P. n-au în­ţeles pe deplin situaţia specifică din acest­ an şi, ca urmare, au lăsat să se piardă mult­ timp preţios fără să acţioneze energic pentru grăbirea lucrărilor, în vederea cu­noaşterii mai amănunţite a cau­zelor care au dus la asemenea ră­mâneri în urmă, redacţia ziarului nostru a organizat un raid-anche­­t­ă prin cîteva cooperative agri­cole de producţie. La Purcăreni am stat de vorbă cu brigadierul Orsi Ştefan şi cu Tizer Ioan, şeful secţiei de me­canizare Din relatările lor am a­­flat că, deşi recoltatul griului s-a început numai de două zile, pînă duminică, din 120 hectare planifi­cate, s-au însămînţat 20 hectare cu plante furajere în cultură dublă. L-am rugat pe I. Tizer să ne relateze mai pe larg despre mo­­dul cum a organizat munca, ce măsuri a luat în secţie pentru a termina, în următoarele cîteva zile, atât recoltatul griului de pe cele 230 hectare şi al orzoaicei de pe­ 100 hectare, cit şi semăna­tul culturilor duble. ,,în această perioadă, cînd s-au aglomerat atît de mult lucrările, se cer eforturi în­­plus din partea fiecărui mecanizator — ne-a răs­puns dînsul. Tractoriştii, cu cele 6 combine şi două prese, lucrează acum cu toţii la recoltatul cerea­lelor şi balot­ajul paielor. Practic, alţi oameni pe care să-i trimiteam la arat şi semănat nu avem. Pen­tru realizarea rapidă a planului de însăminţare a culturilor duble, singura soluţie a fost, ca seara, după terminarea secerişului să trecem cu tractoarele la pregăti­rea solului. Aşa am procedat. Pe Lukacs Ion, Marin Gheorghe, Fe­­her Dezideriu şi ceilalţi tractorişti îi întâlneşti pe cîmp, la arat, în fiecare seară, pînă aproape de miezul nopţii". într-adevăr, aşa stau lucrurile, iar rezultatele le confirmă Este cea mai bună do­vadă că la Purcăreni rezolvarea acestei importante probleme ocu­pă un loc de frunte. Duminică, la Tărlungeni, i-am căutat îndelung pe preşedintele cooperativei, Gheorghe Zaharia, şi inginerul şef, Adalbert Erdély, în­să n-am reuşit să-i întâlnim. Am stat totuşi de vorbă cu brigadie­rul de cîmp, Vasi­le Beşchea, pe care l-am găsit acasă, ocupîn­­du-se cu diferite treburi gospo­­dăreşti. L-am întrebat ce suprafață are de semănat cooperativa cu cui­­turi duble. — Precis nu vă pot spune, ne-a răspuns el. Parcă l-am auzit pe inginer despre vreo 30 de hec­tare, însă -p­as-an-p« să greşesc... — Cit ați în­sămîn­ tat pînă a­­cum ? —­­Nimfe, deoarece baloţii de paie mai sînt încă pe cîmp. Cred că numai peste două zile îi vom transporta... Brigadierul avea dreptate. Pe 15 hectare, baloţii de paie, lăsaţi vraişte, nu permit tractoarelor să are şi să însămânţeze. Nu ne pu­tem însă explica de ce n-au fost repartizate cel puţin cîteva căruţe la transportul baloţilor pentru eliberarea terenului. Doar coope­rativa dispune de 38 de atelaje, 3 autocamioane şi 2 tractoare. Am fost curioşi să vedem cu ce se ocupă tractoriştii. I-am gă­sit pe toţi, în frunte cu şeful sec­ţiei de mecanizare, Iosif Bota, la o şedinţă. Bună treabă, n-avem ce spune. Pe cîmp griul se scutu­ră, cooperativa n-are nici un hec­tar semănat cu culturi duble, iar dumnealor discută. Am plecat de la Tărlungeni cu o nedumerire : de ce preşedintele şi inginerul şef al cooperativei n-au făcut cunoscut planul cultu­rilor duble celor care trebuie să acţioneze energic pentru realiza­rea lui; de ce ei înşişi n-au miş­cat un deget pentru a urni trebu­rile din loc? Aşteptăm ca aceste lucruri să fie lămurite de organe­le locale de partid şi de stat. Poate aşa îşi vor aminti şi con­ducătorii acestora că răspund de realizarea integrală a planului de culturi duble al cooperativei. O situaţie identică am întîlnit şi la C.A.P. Prejmer. Deşi aici re­coltatul griului se desfăşoară in­tr-un ritm susţinut (din 575 ha. planificate s-au recoltat peste 200 ha.), pînă duminică nu s-a însă­­mînţat nici cel puţin un hectar cu plante furajere din cultură dublă. Din cele discutate cu brigadierii de câmp Gheorghe Olaru şi Gheorghe Mustaţă, ne-am dat sea­ma că şi în această cooperativă încă nu s-a făcut „o problemă" din culturile duble. De fapt, ei nu cunoşteau nici cel puţin cit are unitatea de semănat, moti­vând că inginerul şef încă nu le-a adus la cunoştinţă planul. Pe Gheorghe Pralea, inginerul­ şef al C.A.P. Prejmer, îl cunoşteam ca pe un specialist destoinic. Să con­siderăm aceasta ca o simplă „scăpare" ? Hotărît, nu! Mai ales în condiţiile în care păioasele au fost recoltate de pe mai bine de 200 ha. Rămîne cealaltă alterna­tivă: lipsa de preocupare, pentru care conducătorii cooperativei tre­buie traşi la răspundere , îndeplinirea întocmai şi cit mai urgentă a planului de însămînţări la culturile duble nu este o sar­cină facultativă, ci o acţiune obli­gatorie, de care răspund în egală măsură atît preşedintele, ingine­rul şef al cooperativei cât şi pri­marul comunei. Ţinând seama de timpul înaintat în care ne găsim, se impune ca organele comunale de partid şi de stat, conducerile şi specialiştii din fiecare unitate agricolă să ia cele, mai energice măsuri, astfel ca semănatul supra­feţelor prevăzute cu­ culturi duble să nu mai întîrzie, urmărindu-se în acelaşi timp calitatea lucrări­lor. Se vor asigura în acest fel condiţii optime pentru obţinerea unor importante cantităţi de fu­raje atît de necesare în acest­ an. I. BRAGHEŞ Agregat complet (tractor, presă mecanică şi sanie) pentru balota­­rea şi transportarea paielor de pe miriştile G.A.P. Budila. Foto: I. BRAGHES i I Invăţămîntul de partid integrat mai organic în cerinţele actualităţii _­ -­ Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN SUIU, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R. — Legat de faptul că în aceste zile organizaţiile de partid au în­ceput pregătirile pentru noul an de studiu în invăţămîntul de par­tid, ne-ar interesa direcţiile spre care comitetul municipal s-a gîn­­dit să orienteze propaganda, fi­nind seama, bineînţeles, de expe­rienţa dobindită, de concluziile desprinse din anul şcolar trecut. — Realizarea sarcinilor comple­xe din acest ultim an al cincina­lului, recuperarea pierderilor su­ferite de economia naţională în urma calamităţilor naturale din primăvara, asigurarea tuturor con­diţiilor îndeplinirii cu succes a obiectivelor economice şi social­­culturale pe anul 1971, a progra­­mului edificării socialiste multi­laterale, stabilit de Congresul al X-lea al partidului, impun eforturi susţinute din partea comuniştilor, a fiecărui om al muncii, o activitate calitativ superioară. Sunt impe­rative la care propaganda de par­tid este chemată să răspundă prin­­tr-o integrare organică în cerinţe­le actualităţii, îndeosebi pe planul aprofundării cunoştinţelor de teo­rie şi practică economică, a for­mării şi dezvoltării la toţi oame­nii muncii a unei gîndiri econo­mice moderne şi a unor trăsături etice înaintate, socialiste, în această ordine de idei şi a indicaţiilor date de comitetul ju­deţean de partid aş vrea să­­mă refer mai întîi la une­le îmbunătăţiri privind structura organizatorică a învăţămîntului de partid, tocmai în intenţia ca acesta să devină un instrument mai eficient în activitatea noastră economică şi social-culturală. Es­te vorba, în primul rînd, de mo­dalităţile de însuşire­­ a cunoştin­ţelor. Experienţa ultimilor ani, consultarea secretarilor organiza­ţiilor de partid şi a activu­lui de propagandă din marile uzine imediat după închide­rea anului de învăţămint 1969— Convorbire realizată de L. ŞURARU E un adevăr de necon­testat, confirmat de con­ducerea C.A.P. Feldioara, de postul local de mili­ţie, de realitatea însăşi, faţă de anii trecuţi, faţă de 1969 — au luat de noi drept termen de compa­raţie — numărul şi va­loarea furturilor din a­­vutul obştesc au scăzut vizibil. Aceasta atestă, pe de o parte, o maturi­zare, calitativ şi cantita­tiv vorbind, a conştiin­ţei socialiste a membri­lor cooperatori, iar pe de alta o mai mare preocu­pare pentru soarta zes­trei materiale a obştei, a factorilor responsabili din C.A.P. şi din comună.­­ Numai noi am îna­intat anul trecut comisiei de judecată de la C.A.P. vreo 60 de cauze, ne spunea pit. maj. Manole Tudor, şeful postului lo­cal de miliţie. Anul a­­cesta — n-aş vorbi în­­tr-un ceas rău! — numă­rul furturilor este mult mai mic: 13. — Să le notăm nume­le, tovarăşe Manole, să-i Ştie toată comuna, între­gul judeţ­— Să-i luăm după do­sare: TAUS ION — a sus­tras 60 kg. trifoi uscat, MAILAT ACHIM şi ME­RE­ ADRIAN — cite 50 kg. fiecare, BADIU ION — 100 kg. trifoi şi iarbă verde, MAILAT TRAIAN — un balot de paie, MAI­­LAT HOREA — 150 kg. iarbă, LĂCĂTUŞ ARSENE şi BADIU GH. — 35 kg., respectiv 30 kg. trifoi us­cat, BORCOMAN ION şi STERENS IONAS -­­pri­mul 59 kg., al doilea 50 kg. iarbă. Pînă acum fiecare proces-verbal de constatare a fost inain­tat de noi conducerii C.A.P. După noile dispo­ziţii, aceste documente a­­jung la unitate prin in­termediul procuraturii. A­ceasta pentru ca să ştie şi acest organ justiţiar cine sunt cei care au în­tins mina spre avutul obştesc! Ne-am continuat an­cheta la C.A.P Feldioa­ra, dornici de afla lu­cruri noi despr modul în care conducerea uni­tăţii, comisia de judecată veghează la integritatea avuţiei obşteşti. Filip Vlădoiu, fost secretar, în prezent preşedintele co­misiei de judecată, om inimos şi cu un cod etic bine pus la punct, ne-a dat explicaţii detaliate. — Cite cauze privind sustragerile din avutul obştesc aţi judecat anul acesta, tovarăşe Vlădoiu? — Exact 13; nu avem nici o restanţă. — Alte cazuri decit cele sesizate de postul de miliţie, nu aveţi înregis­trate? — Nici una. Curios lucru. Nu nu­mai aici, la Feldioara, ci I. AI. BARBU (Continu­ar, in pag. a 2-a) Comisia între de judecată exigenţă şi... sentimentalism !p De ce „trag" hoţii la centrul de comună? • „Decit să ne legăm la cap, mai bine ne legăm la ochi". • „Le-am dat la toţi minimum de amendă (?) că-s la prima abatere" (!) • „Popularitatea îi sperie mai mult decit amenda". Atunci de ce n-o folosiţi din plin? ZIUA MARINEI, o impresionantă demonstraţie a vigoarei marinei româneşti talon între jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a Ro­mâniei, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consa­erată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a milita­rilor din forţele navale, a construc­torilor de nave. în această zi, toate navele mili­tare şi civile au arborat însemne de zile mari - Marele pavoaz - iar prin programe artistice, prin între­ceri sportive şi jocuri pline de fan­tezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec porturile du­nărene, cele de pe apele interioa­re, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă far­mec şi strălucire aparte la Manga­lia, cadru devenit tradiţional pen­tru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avan­­port, masivul dig interpus între ba­zinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flu­tură, în adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Va­­sul-comandant, bogat drapat în tricoloruri şi drapele purpurii pur­­tînd stema şi iniţialele Partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa sa urce oaspeţi de seamă. La sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, secretarul general al parti­dului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste­­ hotare, ataşaţi navali ai nu­meroase state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza ora­şului, în balcoanele impunătoare­lor clădiri ce dau spre plajă şi că­tre bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pe însoritul nos­tru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă începerea festivităţilor. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, a cărui tonifiantă pre­zentă in mijlocul maselor este tot­deauna prilej de mişcătoare mani­festare a unităţii indestructibile din­tre partid şi popor. La festivităţile organizate cu pri­lejul Zilei Marinei participă ca in­vitaţi de onoare Mitra Ribici­i, pre­şedintele Vecei Executive Federale a R. S. F. Iugoslavia, Dmitri­ Pole­­anski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedin­­te al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Mi­­nucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz N­otzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P. C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P. C. German, Gustavo Espimiosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Con­federaţiei generale a oamenilor muncii pergvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Labu­rist din Marea Britanie, James Ste­wart, membru al Comitetului Execu­tiv Naţional şi al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta sta­ţiune Neptun, din constelaţia Man­galia Nord, maşinile ce compun convoiul, oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digu­lui, printre ziduri de trupuri bron­zate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer şi tova­răşul Emil Bodnaraş este însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele con­ducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a condu­ (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pagina a 2-a) Plusurile de salariaţi, minusuri în balanţa eficacităţii • LA „TRACTORUL", SPECIALIŞTII SE INCINTĂ CU PRO­CENTE ILUZORII • PRODUSE IN CONSERVARE SAU ÎN DEGRADARE? • INUNDAŢIILE NU SPALĂ ŞI DEFICIENŢE­LE ORGANIZATORICE INTERNE • LA I.P.B.C. RĂSPUND TOŢI, DAR NICI UNUL. Pentru acest an, Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 a stabilit sarcinile precise ce revin colectivelor de m­uncă, pe linia creşterii productivităţii mun­cii. De relevat şi faptul că în angajamentul formulat în Che­marea la întrecere a organizaţiei noastre judeţene de partid se a­­rată că cea mai mare parte a sporului de producţie se va ob­ţine pe seama creşterii produc­tivităţii muncii. Cum se materializează această sarcină majoră in industria bra­şovean­ă ? Faptele arată, din păcate, că în unele întreprinderi, în primele şase luni ale anului, factorul can­titativ l­ a handicapat, pe cel ca­litativ. Un autentic record îl de­ţine uzina „Tractorul". Ea a în­registrat pe 6 luni un plus de 432­ salariaţi, în trimestrul II de­păşirea cifrîndu-se la 502 sala­riaţi.­­ • Discutăm despre acest fenomen au tov. TEODOR RIZESCU, şeful serviciului plan : — La 1 ianuarie 1970 aveam deja 360 de muncitori peste plan. Este o situaţie „moştenită" Încă de mai mulţi ani. — în ce constă ea ? — In influenţa orelor lucrate peste program. Cum ? Prin plan era stabilit ca fiecare angajat să lucreze, în medie, 2230 ore pe an. Oamenii au lucrat însă 2470 —2500 ore. Astfel că, pentru rea­lizarea sporului de productivi­tate, s-au luat în calcul cele 2500 ore. Planul trebuia realizat deci cu un număr mediu scriptic mai mic de salariaţi. Aşa incit am fost nevoiţi să lucrăm cu sala­riaţi peste plan. — Ce influenţă a avut prisosul de salariaţi asupra producţiei su­plimentare obţinute pe semes­trul I ? — Prin plan era stabilit ca pe seama productivităţii muncii să se realizeze 86,8 la sută din spo­rul de producţie. Lucrînd cu un surplus de salariaţi din acest spor nu s-a realizat pe seama acestui indicator decit 72,7 la sută. Specialiştii de la Direcţia ju­deţeană de statistică ne-au relatat că aşa-zisul procent de 72,7 la sută nu reprezintă în realitate de­cât­ 37,3 la sută. Respectiv, din cele peste 80 milioane producţie suplimentară obţinută în semestrul I, mai mult de 62 la sută se datoresc plusului de 432 salariaţi peste ne­cesarul stabilit prin plan. Feno­menul ca atare s-a manifestat ca o serioasă frână în calea creşterii Gh. NOVAC (Continuare în pagina a 3-a) Tricotaje peste plan la export Linia modernă, varietatea de modele şi coloristică a tricota­jelor braşovene fac ca ele să fie tot mai mult solicitate pes­te hotare. Ca urmare, produc­ţia destinată exportului creşte an de an într-un ritm susţinut. Astfel, în primele 7 luni din a­­cest an, colectivul Fabricii de tricotaje a livrat la export, peste prevederile contractelor cu beneficiarii din străinătate, 120.000 tricotaje pentru femei, bărbaţi şi copii. Principalele ţări în care se exportă ele sunt U.R.S.S., Canada, Austria şi R. F. a Germaniei. Lărgirea gamei de scule Specialiştii de la Fabrica de scule, din Rîşnov pregătesc a­­similarea unor noi scule care vor îmbogăţi gama S.D.V.-uri­­lor folosite în industria con­structoare de maşini. între noi­le scule ce au fost asimilate sau se află în curs de asimila­re se numără şi freza melc mo­dul cu adaos pentru şevergire şi suportul pînzelor de fierăs­trău. Specialiştii fabricii, în co­laborare cu Institutul de Cer­cetări Tehnologice pentru Con­strucţia de Maşini, studiază asimilarea în fabricaţie a ca­petelor de filetat, scule de ma­re randament în regimurile optime de utilizare. CU BELMONDO LA BRAŞOV Numele lui Jean Paul Belmondo circu­lă azi nu numai în lumea cineaştilor, ci şi în rîndurile a zeci de milioane de spec­tatori, fiind socotit printre primii mari interpreţi contemporani ai ecranului fran­cez. A sosit la Braşov sîmbătă seara în ve­derea interpretării rolului lui Nicolas din filmul „Les mariés de Ten Deux", o co­producţie româno—franceză, care are ca realizator principal pe Jean Paul Rap­­peneau. Aparent niciodată obosit, actorul fran­cez răspunde cu amabilitate ziariştilor care l-au asaltat încă de la sosirea sa în Bucureşti. Stăm de vorbă despre părinţii săi (ca­re sunt de origină italiană), despre pro­fesiile membrilor familiei (sora — dan­satoare; fratele — cineast; tatăl — pic­tor) „o familie foarte înrudită cu arta”, cum conchide el. Il întreb dacă e adevărat că s-a certat cu Alain Delon şi-mi răspunde că-s la fel de buni prieteni ca mai înainte. Micul diferend cu „Borsalino" se datoreşte ser­viciului de producţie al filmului. — Oricum, trebuie să ştiţi că „Borsa­lino" ocupă în prezent In Franţa primul joc la încasări, fiind un film foarte cotat. El. VOICULESCU (Continuare în pagina a 2-a) MERI D I A NE CDn­oreie melancolice din b­alea morţii (In pag. a 4-a) Autograf de la Belmondo pentru cititorii ziarului nostru. 1

Next