Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-04 / nr. 7954
runt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7954 Marţi, 4 august 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, unîţi-lM Preşedinţii, inginerii din C. A. P., primarii răspund de REALIZAREA URGENTĂ ŞI INTEGRALĂ A PLANULUI LA CULTURILE DUBLE! în ziarul nostru de duminică relatam faptul că realizările obţinute la însămînţarea culturilor duble sunt cu totul sub posibilităţi. Unele consilii de conducere şi specialişti din C.A.P. n-au înţeles pe deplin situaţia specifică din acest an şi, ca urmare, au lăsat să se piardă mult timp preţios fără să acţioneze energic pentru grăbirea lucrărilor, în vederea cunoaşterii mai amănunţite a cauzelor care au dus la asemenea rămâneri în urmă, redacţia ziarului nostru a organizat un raid-anchetă prin cîteva cooperative agricole de producţie. La Purcăreni am stat de vorbă cu brigadierul Orsi Ştefan şi cu Tizer Ioan, şeful secţiei de mecanizare Din relatările lor am aflat că, deşi recoltatul griului s-a început numai de două zile, pînă duminică, din 120 hectare planificate, s-au însămînţat 20 hectare cu plante furajere în cultură dublă. L-am rugat pe I. Tizer să ne relateze mai pe larg despre modul cum a organizat munca, ce măsuri a luat în secţie pentru a termina, în următoarele cîteva zile, atât recoltatul griului de pe cele 230 hectare şi al orzoaicei de pe 100 hectare, cit şi semănatul culturilor duble. ,,în această perioadă, cînd s-au aglomerat atît de mult lucrările, se cer eforturi înplus din partea fiecărui mecanizator — ne-a răspuns dînsul. Tractoriştii, cu cele 6 combine şi două prese, lucrează acum cu toţii la recoltatul cerealelor şi balotajul paielor. Practic, alţi oameni pe care să-i trimiteam la arat şi semănat nu avem. Pentru realizarea rapidă a planului de însăminţare a culturilor duble, singura soluţie a fost, ca seara, după terminarea secerişului să trecem cu tractoarele la pregătirea solului. Aşa am procedat. Pe Lukacs Ion, Marin Gheorghe, Feher Dezideriu şi ceilalţi tractorişti îi întâlneşti pe cîmp, la arat, în fiecare seară, pînă aproape de miezul nopţii". într-adevăr, aşa stau lucrurile, iar rezultatele le confirmă Este cea mai bună dovadă că la Purcăreni rezolvarea acestei importante probleme ocupă un loc de frunte. Duminică, la Tărlungeni, i-am căutat îndelung pe preşedintele cooperativei, Gheorghe Zaharia, şi inginerul şef, Adalbert Erdély, însă n-am reuşit să-i întâlnim. Am stat totuşi de vorbă cu brigadierul de cîmp, Vasile Beşchea, pe care l-am găsit acasă, ocupîndu-se cu diferite treburi gospodăreşti. L-am întrebat ce suprafață are de semănat cooperativa cu cuituri duble. — Precis nu vă pot spune, ne-a răspuns el. Parcă l-am auzit pe inginer despre vreo 30 de hectare, însă -pas-an-p« să greşesc... — Cit ați însămîn tat pînă acum ? —Nimfe, deoarece baloţii de paie mai sînt încă pe cîmp. Cred că numai peste două zile îi vom transporta... Brigadierul avea dreptate. Pe 15 hectare, baloţii de paie, lăsaţi vraişte, nu permit tractoarelor să are şi să însămânţeze. Nu ne putem însă explica de ce n-au fost repartizate cel puţin cîteva căruţe la transportul baloţilor pentru eliberarea terenului. Doar cooperativa dispune de 38 de atelaje, 3 autocamioane şi 2 tractoare. Am fost curioşi să vedem cu ce se ocupă tractoriştii. I-am găsit pe toţi, în frunte cu şeful secţiei de mecanizare, Iosif Bota, la o şedinţă. Bună treabă, n-avem ce spune. Pe cîmp griul se scutură, cooperativa n-are nici un hectar semănat cu culturi duble, iar dumnealor discută. Am plecat de la Tărlungeni cu o nedumerire : de ce preşedintele şi inginerul şef al cooperativei n-au făcut cunoscut planul culturilor duble celor care trebuie să acţioneze energic pentru realizarea lui; de ce ei înşişi n-au mişcat un deget pentru a urni treburile din loc? Aşteptăm ca aceste lucruri să fie lămurite de organele locale de partid şi de stat. Poate aşa îşi vor aminti şi conducătorii acestora că răspund de realizarea integrală a planului de culturi duble al cooperativei. O situaţie identică am întîlnit şi la C.A.P. Prejmer. Deşi aici recoltatul griului se desfăşoară intr-un ritm susţinut (din 575 ha. planificate s-au recoltat peste 200 ha.), pînă duminică nu s-a însămînţat nici cel puţin un hectar cu plante furajere din cultură dublă. Din cele discutate cu brigadierii de câmp Gheorghe Olaru şi Gheorghe Mustaţă, ne-am dat seama că şi în această cooperativă încă nu s-a făcut „o problemă" din culturile duble. De fapt, ei nu cunoşteau nici cel puţin cit are unitatea de semănat, motivând că inginerul şef încă nu le-a adus la cunoştinţă planul. Pe Gheorghe Pralea, inginerul şef al C.A.P. Prejmer, îl cunoşteam ca pe un specialist destoinic. Să considerăm aceasta ca o simplă „scăpare" ? Hotărît, nu! Mai ales în condiţiile în care păioasele au fost recoltate de pe mai bine de 200 ha. Rămîne cealaltă alternativă: lipsa de preocupare, pentru care conducătorii cooperativei trebuie traşi la răspundere , îndeplinirea întocmai şi cit mai urgentă a planului de însămînţări la culturile duble nu este o sarcină facultativă, ci o acţiune obligatorie, de care răspund în egală măsură atît preşedintele, inginerul şef al cooperativei cât şi primarul comunei. Ţinând seama de timpul înaintat în care ne găsim, se impune ca organele comunale de partid şi de stat, conducerile şi specialiştii din fiecare unitate agricolă să ia cele, mai energice măsuri, astfel ca semănatul suprafeţelor prevăzute cu culturi duble să nu mai întîrzie, urmărindu-se în acelaşi timp calitatea lucrărilor. Se vor asigura în acest fel condiţii optime pentru obţinerea unor importante cantităţi de furaje atît de necesare în acest an. I. BRAGHEŞ Agregat complet (tractor, presă mecanică şi sanie) pentru balotarea şi transportarea paielor de pe miriştile G.A.P. Budila. Foto: I. BRAGHES i I Invăţămîntul de partid integrat mai organic în cerinţele actualităţii _ - Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN SUIU, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R. — Legat de faptul că în aceste zile organizaţiile de partid au început pregătirile pentru noul an de studiu în invăţămîntul de partid, ne-ar interesa direcţiile spre care comitetul municipal s-a gîndit să orienteze propaganda, finind seama, bineînţeles, de experienţa dobindită, de concluziile desprinse din anul şcolar trecut. — Realizarea sarcinilor complexe din acest ultim an al cincinalului, recuperarea pierderilor suferite de economia naţională în urma calamităţilor naturale din primăvara, asigurarea tuturor condiţiilor îndeplinirii cu succes a obiectivelor economice şi socialculturale pe anul 1971, a programului edificării socialiste multilaterale, stabilit de Congresul al X-lea al partidului, impun eforturi susţinute din partea comuniştilor, a fiecărui om al muncii, o activitate calitativ superioară. Sunt imperative la care propaganda de partid este chemată să răspundă printr-o integrare organică în cerinţele actualităţii, îndeosebi pe planul aprofundării cunoştinţelor de teorie şi practică economică, a formării şi dezvoltării la toţi oamenii muncii a unei gîndiri economice moderne şi a unor trăsături etice înaintate, socialiste, în această ordine de idei şi a indicaţiilor date de comitetul judeţean de partid aş vrea sămă refer mai întîi la unele îmbunătăţiri privind structura organizatorică a învăţămîntului de partid, tocmai în intenţia ca acesta să devină un instrument mai eficient în activitatea noastră economică şi social-culturală. Este vorba, în primul rînd, de modalităţile de însuşire a cunoştinţelor. Experienţa ultimilor ani, consultarea secretarilor organizaţiilor de partid şi a activului de propagandă din marile uzine imediat după închiderea anului de învăţămint 1969— Convorbire realizată de L. ŞURARU E un adevăr de necontestat, confirmat de conducerea C.A.P. Feldioara, de postul local de miliţie, de realitatea însăşi, faţă de anii trecuţi, faţă de 1969 — au luat de noi drept termen de comparaţie — numărul şi valoarea furturilor din avutul obştesc au scăzut vizibil. Aceasta atestă, pe de o parte, o maturizare, calitativ şi cantitativ vorbind, a conştiinţei socialiste a membrilor cooperatori, iar pe de alta o mai mare preocupare pentru soarta zestrei materiale a obştei, a factorilor responsabili din C.A.P. şi din comună. Numai noi am înaintat anul trecut comisiei de judecată de la C.A.P. vreo 60 de cauze, ne spunea pit. maj. Manole Tudor, şeful postului local de miliţie. Anul acesta — n-aş vorbi într-un ceas rău! — numărul furturilor este mult mai mic: 13. — Să le notăm numele, tovarăşe Manole, să-i Ştie toată comuna, întregul judeţ— Să-i luăm după dosare: TAUS ION — a sustras 60 kg. trifoi uscat, MAILAT ACHIM şi MERE ADRIAN — cite 50 kg. fiecare, BADIU ION — 100 kg. trifoi şi iarbă verde, MAILAT TRAIAN — un balot de paie, MAILAT HOREA — 150 kg. iarbă, LĂCĂTUŞ ARSENE şi BADIU GH. — 35 kg., respectiv 30 kg. trifoi uscat, BORCOMAN ION şi STERENS IONAS -primul 59 kg., al doilea 50 kg. iarbă. Pînă acum fiecare proces-verbal de constatare a fost inaintat de noi conducerii C.A.P. După noile dispoziţii, aceste documente ajung la unitate prin intermediul procuraturii. Aceasta pentru ca să ştie şi acest organ justiţiar cine sunt cei care au întins mina spre avutul obştesc! Ne-am continuat ancheta la C.A.P Feldioara, dornici de afla lucruri noi despr modul în care conducerea unităţii, comisia de judecată veghează la integritatea avuţiei obşteşti. Filip Vlădoiu, fost secretar, în prezent preşedintele comisiei de judecată, om inimos şi cu un cod etic bine pus la punct, ne-a dat explicaţii detaliate. — Cite cauze privind sustragerile din avutul obştesc aţi judecat anul acesta, tovarăşe Vlădoiu? — Exact 13; nu avem nici o restanţă. — Alte cazuri decit cele sesizate de postul de miliţie, nu aveţi înregistrate? — Nici una. Curios lucru. Nu numai aici, la Feldioara, ci I. AI. BARBU (Continuar, in pag. a 2-a) Comisia între de judecată exigenţă şi... sentimentalism !p De ce „trag" hoţii la centrul de comună? • „Decit să ne legăm la cap, mai bine ne legăm la ochi". • „Le-am dat la toţi minimum de amendă (?) că-s la prima abatere" (!) • „Popularitatea îi sperie mai mult decit amenda". Atunci de ce n-o folosiţi din plin? ZIUA MARINEI, o impresionantă demonstraţie a vigoarei marinei româneşti talon între jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consaerată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. în această zi, toate navele militare şi civile au arborat însemne de zile mari - Marele pavoaz - iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele Partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa sa urce oaspeţi de seamă. La sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi către bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pe însoritul nostru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă începerea festivităţilor. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezentă in mijlocul maselor este totdeauna prilej de mişcătoare manifestare a unităţii indestructibile dintre partid şi popor. La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitaţi de onoare Mitra Ribicii, preşedintele Vecei Executive Federale a R. S. F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P. C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P. C. German, Gustavo Espimiosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederaţiei generale a oamenilor muncii pergvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Naţional şi al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul, oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş este însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a condu (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pagina a 2-a) Plusurile de salariaţi, minusuri în balanţa eficacităţii • LA „TRACTORUL", SPECIALIŞTII SE INCINTĂ CU PROCENTE ILUZORII • PRODUSE IN CONSERVARE SAU ÎN DEGRADARE? • INUNDAŢIILE NU SPALĂ ŞI DEFICIENŢELE ORGANIZATORICE INTERNE • LA I.P.B.C. RĂSPUND TOŢI, DAR NICI UNUL. Pentru acest an, Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 a stabilit sarcinile precise ce revin colectivelor de muncă, pe linia creşterii productivităţii muncii. De relevat şi faptul că în angajamentul formulat în Chemarea la întrecere a organizaţiei noastre judeţene de partid se arată că cea mai mare parte a sporului de producţie se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii. Cum se materializează această sarcină majoră in industria braşoveană ? Faptele arată, din păcate, că în unele întreprinderi, în primele şase luni ale anului, factorul cantitativ l a handicapat, pe cel calitativ. Un autentic record îl deţine uzina „Tractorul". Ea a înregistrat pe 6 luni un plus de 432 salariaţi, în trimestrul II depăşirea cifrîndu-se la 502 salariaţi. • Discutăm despre acest fenomen au tov. TEODOR RIZESCU, şeful serviciului plan : — La 1 ianuarie 1970 aveam deja 360 de muncitori peste plan. Este o situaţie „moştenită" Încă de mai mulţi ani. — în ce constă ea ? — In influenţa orelor lucrate peste program. Cum ? Prin plan era stabilit ca fiecare angajat să lucreze, în medie, 2230 ore pe an. Oamenii au lucrat însă 2470 —2500 ore. Astfel că, pentru realizarea sporului de productivitate, s-au luat în calcul cele 2500 ore. Planul trebuia realizat deci cu un număr mediu scriptic mai mic de salariaţi. Aşa incit am fost nevoiţi să lucrăm cu salariaţi peste plan. — Ce influenţă a avut prisosul de salariaţi asupra producţiei suplimentare obţinute pe semestrul I ? — Prin plan era stabilit ca pe seama productivităţii muncii să se realizeze 86,8 la sută din sporul de producţie. Lucrînd cu un surplus de salariaţi din acest spor nu s-a realizat pe seama acestui indicator decit 72,7 la sută. Specialiştii de la Direcţia judeţeană de statistică ne-au relatat că aşa-zisul procent de 72,7 la sută nu reprezintă în realitate decât 37,3 la sută. Respectiv, din cele peste 80 milioane producţie suplimentară obţinută în semestrul I, mai mult de 62 la sută se datoresc plusului de 432 salariaţi peste necesarul stabilit prin plan. Fenomenul ca atare s-a manifestat ca o serioasă frână în calea creşterii Gh. NOVAC (Continuare în pagina a 3-a) Tricotaje peste plan la export Linia modernă, varietatea de modele şi coloristică a tricotajelor braşovene fac ca ele să fie tot mai mult solicitate peste hotare. Ca urmare, producţia destinată exportului creşte an de an într-un ritm susţinut. Astfel, în primele 7 luni din acest an, colectivul Fabricii de tricotaje a livrat la export, peste prevederile contractelor cu beneficiarii din străinătate, 120.000 tricotaje pentru femei, bărbaţi şi copii. Principalele ţări în care se exportă ele sunt U.R.S.S., Canada, Austria şi R. F. a Germaniei. Lărgirea gamei de scule Specialiştii de la Fabrica de scule, din Rîşnov pregătesc asimilarea unor noi scule care vor îmbogăţi gama S.D.V.-urilor folosite în industria constructoare de maşini. între noile scule ce au fost asimilate sau se află în curs de asimilare se numără şi freza melc modul cu adaos pentru şevergire şi suportul pînzelor de fierăstrău. Specialiştii fabricii, în colaborare cu Institutul de Cercetări Tehnologice pentru Construcţia de Maşini, studiază asimilarea în fabricaţie a capetelor de filetat, scule de mare randament în regimurile optime de utilizare. CU BELMONDO LA BRAŞOV Numele lui Jean Paul Belmondo circulă azi nu numai în lumea cineaştilor, ci şi în rîndurile a zeci de milioane de spectatori, fiind socotit printre primii mari interpreţi contemporani ai ecranului francez. A sosit la Braşov sîmbătă seara în vederea interpretării rolului lui Nicolas din filmul „Les mariés de Ten Deux", o coproducţie româno—franceză, care are ca realizator principal pe Jean Paul Rappeneau. Aparent niciodată obosit, actorul francez răspunde cu amabilitate ziariştilor care l-au asaltat încă de la sosirea sa în Bucureşti. Stăm de vorbă despre părinţii săi (care sunt de origină italiană), despre profesiile membrilor familiei (sora — dansatoare; fratele — cineast; tatăl — pictor) „o familie foarte înrudită cu arta”, cum conchide el. Il întreb dacă e adevărat că s-a certat cu Alain Delon şi-mi răspunde că-s la fel de buni prieteni ca mai înainte. Micul diferend cu „Borsalino" se datoreşte serviciului de producţie al filmului. — Oricum, trebuie să ştiţi că „Borsalino" ocupă în prezent In Franţa primul joc la încasări, fiind un film foarte cotat. El. VOICULESCU (Continuare în pagina a 2-a) MERI D I A NE CDnoreie melancolice din balea morţii (In pag. a 4-a) Autograf de la Belmondo pentru cititorii ziarului nostru. 1