Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-08 / nr. 7958
(fî# toate tarit#^-anit•-»!! ruMii nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7958 Simbătă, 8 august 1970 4 pagini 30 bani ÎN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Obiectivul central al politicii economice a partidului şi statului nostru, în etapa actuală de dezvoltare a României, este sporirea eficienţei activităţii productive. Spre acest deziderat calitativ major converg şi eforturile oamenilor muncii din industria braşoveană pentru a obţine cantităţi tot mai mari de produse cu cheltuieli tot mai reduse. Faptul este ilustrat convingător de angajamentele formulate în Chemarea la întrecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid, de rezultatele concrete dobîndite în gospodărirea mijloacelor tehnice, materiale şi băneşti. Bilanţul semestrial reliefează de altfel faptul că succesele cantitative obţinute îşi au corespondentul lor şi pe graficul calităţii activităţii economice, în utilizarea fondurilor fixe şi circulante. Succesele pe linia sporirii eficienţei sînt o nouă dovadă a justeţei politicii economice a partidului, a forţei organizatorice şi mobilizatoare a organelor şi organizaţiilor de partid pentru traducerea operativă în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, a entuziasmului şi priceperii maselor largi de salariaţi în înfăptuirea acestora. Pentru a ilustra cele afirmate iată doar cîteva cifre: Colectivele întreprinderilor industriale s-au angajat să realizeze în acest an economii în valoare de 60 milioane lei prin reducerea cheltuielilor planificate, în 6 luni valoarea acestor economii a trecut de 50 la sută din angajamentul anual, durîndu-se la 31.708.000 lei. Tot astfel şi unităţile de construcţii, din angajamentul lor anual de 3.613.000 lei, au realizat în primul semestru o economie de 1.816.000, lei, iar în transporturi 1.210.000 lei din 2.037.000 lei. Există deci toate condiţiile pentru respectarea întocmai a cuvîntului dat. La beneficii în industrie, angajamentul anual a fost realizat încă în primul semestru. Astfel, faţă de un angajament anual de 67.700.000 lei s-au realizat 68.299.000 lei. Iată și clasificarea întreprinderilor industriale în ordinea realizării sarcinilor de plan semestriale la beneficii (în procente): I.C.A. Ghimbav 118,0 I.P.E.C. TI 5,8 U.P.R.U.C. - Făgăraș 113,4 F.A.T. Codlea 111,7 Răsăritul nr,3 Combinatul de celuloză şi hirtie Zărneşti 109,9 Rafinăria 109,8 Combinatul chimic Făgăraş 109,8 ,,Timpuri noi" 108,1 Uzina ,,Hidromecanica“ 108,0 Uzina de reparaţii 107,9 Fabrica de şuruburi 107,2 Întreprinderea poligrafică 106,4 I.U.S. 106,4 Uzina „Electroprecizie" - Săcele 105,2 U.M.M.R. 105,2 Oraşul Victoria 104,8 FARTEC 104,7 Uzina ,,Metrom" 104,6 Fabrica de tricotaje 104,2 Uzina nr. 2 104,1 MEDIA PE JUDEŢ 104,0 1.1. L. Rupea 103,6 Uzina „Tractorul" 103,5 Uzina „Rulmentul" 103,4 întreprinderea de morărit şi panificaţie 102,6 1.1. L. Făgăraş 182,5 Combinatul textil 102,2 Combinatul alimentar 102,0 Fabrica de radiatoare şi cabluri 101,9 Uzina „Hidromecanica" 101,7 Uzina „6 Martie" Zărneşti 101,2 C.E.I.L. 101,2 (Continuare în pagina a 2-a) Combinatul chimic Fabrica de postav Prejmer, în a doua tinereţe, în secţia de urzi tehnica nouă este o prezență cotidiană. Cu un trimestru înainte de termen La parametrii proiectaţi Fabrica de panglici şi benzi industriale a trecut nu de mult printr-o serie de lucrări de dezvoltare şi reutilare. Aşa cum ne informează ing. Ioan Şerb, parametrii fixaţi prin studiul tehnico-economic intocmit cu acest prilej au fost atinşi cu un trimestru mai devreme, oferind posibilitatea depăşirii substanţiale a tuturor indicatorilor de plan. La rentabilitate, de pildă, parametrii au fost realizaţi în proporţie de 145 în sută încă în cursul trimestrului II. C3fcr.e %^asov..P'T'T' P ab ^ ' Jsrocr '" DINAMISMUL-TRĂSĂTURĂ DEFINITORIE A ECONOMIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE Cunoscută în trecutul nu prea îndepărtat ca o ţară cu o agricultură înapoiată, cu un potenţial industrial şi un standard de viaţă scăzut, România a devenit în numai 26 de ani de la eliberare ,un stat socialist cu o economie multilateral dezvoltată și continuu ascendentă. Acest fapt reflectă constanta cu care partidul edifică o economie dinamică, judicios echilibrată, în măsură să valorifice superior resursele materiale şi umane ale ţării, să determine o înaltă eficientă a muncii sociale şi, pe această bază, ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pornind de la postulatul că la baza înfloririi multilaterale a României socialiste stă dezvoltarea economiei naţionale, partidul a indicat ca principală cale în atingerea acestui ţel, creşterea prioritară a industriei în condiţiile asigurării , dezvoltării armonioase a tuturor ramurilor, ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi economice, prin promovarea consecventă a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii mondiale. Rezultatul acestei politici, însuşită cu însufleţire de întregul nostru popor, a fost dublarea în medie la fiecare 5 ani a producţiei industriale, care, în prezent, depăşeşte de 15 ori nivelul antebelic. Dinamismul nemaiîntâlnit în dezvoltarea producţiei materiale în ţara noastră şi în primul rînd al industriei, este reprezentat de ritmurile înalte de dezvoltare obţinute în anii construcţiei socialiste. Dacă in România anilor 1929—1938 ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale a fost abia de 4 la sută, în perioada 1951—1969 s-a ridicat la circa 13 la sută. Cu ritmul realizat în perioada antebelică, volumul actual al producţiei industriale anuale ar fi fost posibil de atins abia după anul 2000. Pe linia marilor realizări obţinute de poporul nostru condus de P.C.R. se înscriu şi rezultatele remarcabile ale oamenilor muncii — români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — din judeţul şi respectiv municipiul Braşov. Deşi reprezintă doar 2,3 la sută din populaţia ţării şi cam tot atît din teritoriul ei, ponderea deţinută de judeţul nostru în producţia globală industrială a întregii ţări se ridică la aproape 7 la sută, ocupînd primul loc între cele 39 de judeţe în privinţa producţiei industriale pe locuitor. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a judeţului nostru a fost superior celui realizat la nivel de ţară, situîndu-se în perioada 1951—1969 la peste 15 la sută, ceea ce permite ca în prezent să se realizeze întreaga producţie a anului 1938 în mai puţin de două săptămîni. Dezvoltarea în ritm rapid a industriei a avut un efect dinamizator şi asupra agriculturii. Prin mecanizarea tot mai accentuată a lucrărilor agricole, utilizarea de îngrăşăminte chimice şi aplicarea agrotehnicii înaintate, producţia agricolă a crescut connuu, deşi în ultimii ani condiţiile naturale au fost mai puţin favorabile. In perioada 1961—1968, producţia agricolă medie anuală a fost cu peste 40 la sută mai mare decit media anilor 1951— 1955, asigurînd satisfacerea nevoilor populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi acoperind necesităţile la export. Concomitent cu dezvoltarea industriei şi agriculturii ca ramuri esenţiale pentru progresul societăţii, partidul manifestă o permanentă grijă pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei. O continuă creştere a cunoscut volumul construcţiilor industriale, au fost modernizate transporturile şi comerţul, s-au îmbunătăţit serviciile de deservire generală a populaţiei. Dezvoltarea complexă și rapidă a economiei, diversificarea Lector univ. L. MUSTATA (Continuare în pagina a 2-a) Ieri, în noul bloc cu 80 de apartamente de pe str. Uranus din cartierul braşovean „Steagul roşu", s-au mutat noi locatari. Foto ! GH. BANUŢĂ vb. I 555 maşini si I instalatii realizate prin autoutilare j O cifră impresionantă care j I atestă „caratele" inteligenţei î tehnice braşovene. 555 de uti-| I iare au fost realizate prin au-1 | toutilare numai Intr-un singur j ■ semestru. Valoarea acestor ma j j sini şi instalaţii, concepute şi! ! executate de ingineri şi mum- telieri cu o înaltă calificare, sej ! ridică la 38 milioane lei. Estemnificativ faptul că 133 de! ! maşini şi instalaţii executatei ! au înlocuit importul. Rezultatel “deosebite în acţiunea de auto-1 ! utilare au obţinut uzina „Trac-! torul" și Uzina de autocamioa- ne. Numai aceste două mari întreprinderi vor realiza în ■ 1970 utilaje și agregate în va- ; -loare de peste 50 milioane lei.I Imperativul zilei pe ogoare: STRtNGEREA GRABNICA A RECOLTEI SI PASTRAREA EI IN CELE NOI BUNE CONDITII Strângerea urgentă şi fără pierderi a întregii recolte de grîu constituie în momentul de faţă sarcina cea mai importantă pentru toţi oamenii muncii din agricultura judeţului, deoarece, acum cînd grâul a ajuns peste tot, la maturitate deplină, orice zi de întîrziere provoacă pierderi irecuperabile. înlăturarea lor incumbă măsuri energice şi eficiente. Alaltăieri, am vizitat C.A.P. din Măeruş, Ormeniş şi Apata. În ultima vreme, alţit la prima, cît şi la cea de-a doua unitate, nu s-a realizat în nici o zi viteza stabilită. Cauzele sunt aceleaşi: combinele se defectează des, iar cooperatorii care sunt mobilizaţi la seceriş încep lucrul târziu. Joi, de exemplu, din cele trei combine existente la brigada din satul Arini, aparţinînd de C.A.P. Măeruş, a funcţionat doar una singură, dar şi aceasta a realizat pînă la prânz numai... 90 kg. grîu. In aceeaşi zi la Ormeniş, tot din trei combine numai una funcţiona la întreaga capacitate. .Intr-o asemenea situaţie, este necesar ca mecanicii, în frunte cu şefii secţiilor de mecanizare, să stea în permanenţă pe teren, îndrumînd şi supraveghind îndeaproape munca tractoriştilor. In acelaşi timp, sunt obligaţi să ia măsuri pentru înlăturarea operativă a defecţiunilor ivite. O altă problemă care trebuie rezolvată fără întîrziere este condiţionarea şi păstrarea în cele mai bune condiţii a noii recolte de cereale. Dacă la bazele de recepţionare selectoarele, trioarele şi celelalte utilaje şi instalaţii funcţionează fără întrerupere, la unele cooperative agricole această activitate lasă de dorit. Din cauza slabului control exercitat de preşedinţi şi inginerii şefi, recolta a fost depozitată în straturi groase, fără a se lua măsuri urgente de selectare şi lopătare permanentă, pînă la aducerea ei la un stadiu în care pericolul alterării să fie exclus. Aşa se întîmplă, de exemplu, la C.A.P. Ormeniş şi Apata unde griul, avînd un procent ridicat, de buruieni, a început să se încingă din cauză că nu a fost mobilizat un număr suficient de braţe de muncă pentru lopătare. Oare conducătorilor unităţilor respective le este indiferent faptul că sunt în pericol cantităţi apreciabile de grîu? Ne simţim datori să le atragem atenţia în modul cel mai serios că, în caz de păgubire a avutului obştesc, LA MĂERUŞ ŞI ORMENIŞ, COMBINELE ÎNAINTEAZĂ CA ... MELCII IN MAGAZII, RECOLTA ESTE LA ADĂPOST ? MĂSURILE P.C.I. NU SUNT FACULTATIVE ! vor fi traşi la răspundere cu toată severitatea! Ei au obligaţia să se ocupe cu tot simţul de răspundere de rezolvarea pozitivă a acestei probleme, pentru ca să nu se strice nici un bob din noua recoltă. Joi, am însoţit, prin mai multe cooperative agricole din judeţ o brigadă de raid P.C.I., formată din maiorii Teodor Lungu, Traian Lascu şi Andrei Brucăr de la Grupul de pompieri din Braşov. Cu acest prilej, ne-am dat seama că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită măsurilor de prevenire a incendiilor. Pînă ieri, la C.A.P. Măeruş au fost depozitate aproape 20 de vagoane de grîu din noua recoltă. Magazia are, însă, instalaţia electrică interioară defectă, ceea ce poate provoca oricînd un incendiu de proporţii, care ar mistui nu numai magazia dar şi întreaga recoltă. Instalaţii electrice necorespunzătoare s-au găsit şi la magaziile C.A.P. Şercaiafc Apata Lovnic şi ale multor alte cooperative, punînd recolta intr-un permanent pericol. Din cele discutate cu preşedinţii, inginerii, brigadierii şi magazinerii acestor unităţi, a reieşit necesitatea ca pe lingă I.M.A., sau chiar în cadrul serviciului de specialitate din Direcţia agricolă, să ia fiinţă un serviciu de electrificare, cu cadre pregătite temeinic, care să deservească M.A.P.-urile. Considerăm că această propunere merită să fie luată în studiu. La Apaţa şi Ormeniş s-a prevăzut înfiinţarea de arii pentru tr®ieriş. Aici însă, pînă ieri nu s-a întreprins nimic în vederea amenajării lor. Din sondajele făcute, ne-am mai dat seama că numeroşi mecanizatori nu ştiau să utilizeze strigătoarele de incendiu, că unii delegaţi de combine nu cunosc nici cele mai elementare reguli P.C.I. Faptul nu este întâmplător. Inginerul şef al C.A.P. Apaţa, Tudor Florea, susţinea că sarcina respectivă nu-i aparţine, ea intrînd numai în atribuţiile preşedintelui (?!). Dar, neglijenţa faţă de aceste importante probleme nu se reduce numai la atât. în ultima vreme au fost editate în tiraje de masă numeroase afişe şi publicaţii, avînd ca temă paza contra incendiilor. O bună parte din ele însă zac prin dulapurile primăriilor, cum s-a întâmplat în Măeruş. Chiar publicaţia Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean n-a fost adusă pînă ieri la cunoştinţa maselor din această comună. Cînd a fost întrebat de ce nu a fost afişată, primarul Alexandru Cucu a ridicat din umeri o nedumerire. Dacă factori de răspundere ca inginerul şef al C.A.P. Apaţa şi primarul din Măeruş se dezic de atribuţiile pe care le au în cadrul P.C.I., nu este de mirare că oamenii care lucrează cu materialele nu ştiu să se apere de foc. Măsurile prevăzute în publicaţia amintită a Comitetului executiv al Consiliului popularjudeţean sunt obligatorii peîntregul teritoriu al judeţului nostru. Prin urmare, şi la Apata şi la Măeruş. Conducerile unităţilor agricole, specialiştii, consiliile populare, comitetele comunale de partid, au datoria ca, paralel cu urgentarea recoltărilor, să se ocupe cu cea mai mare răspundere și de păstrarea în cele mai bune condiţii a noii recolte, aducîndu-şi în acest fel o contribuţie substanţiala la asigurarea plinii poporului. I. BRAGHES Ideea acestor rînduri a pornit de la o aşa-zisă „întîmplare măruntă" petrecută zilele trecute intr-un autobuz 11 care leagă centrul oraşului de cartierul „Steagul roşu". Iată despre ce a fost vorba : Un bărbat „cît un munte" s-a așezat — văzînd-o liberă — pe banca rezervată bătrînilor, gravidelor, persoanelor cu corbi în braţe şi invalizilor. Pînă aici nimic neobişnuit. Dar... şi de la acest „dar" începe de fapt „povestea". In maşină s-a urcat o femeie însărcinata. De unde pînă atunci „dumnealui" îşi rotea plictisit ochii în dreapta şi-n stînga, a devenit brusc gînditor, şi-a întors capul, pironindu-şi privirea pe fereastră ca şi cum n-ar fi băgat de seamă. Un fel de metodă a struţului. Astfel nu s-a mai simţit între oameni. Firesc, călătorii din preajma femeii gravide şi a celui întors cu spatele spre... omenie au început să vocifereze şi fără îndoială intervenția lor directă şi eficace n-ar fi întîrziat, dacă... — Ia ascultă mă neciopiitale! Mă mocofane! Nu vezi că femeia-i cu burta la gură ? Zaci ca un animal pe bancă şi te faci că plouă! Ce, eşti olog ? Bădărane!... Au urmat alte şi alte asemenea vorbe tari, unele chiar mai „tari", care în concepţia lui, a „apărătorului bunei cuviinţe" însemnau o lecţie forte de civilizaţie. Şi cum apostrofatul — ignit de manieră intervenţiei—s-a încăpăţînat, refuzînd să cedeze locul, şirul gravelor grosolănii rostite (culmea!) în numele celor „7 ani de-acasă" a continuat. Şi astfel, peste 30 de călători au devenit victimele unei brutale „pledoarii întru civilizaţie" care întrecînd cu mult nesimţirea... nesimţitului — friza cele mai elementare reguli de conduita şi respect public. Un călător — după ce i-a oferit locul său femeii însărcinate — l-a rugat pe „profesorul de maniere" să sfîrşească sau cel puţin să-şi domolească „lecţia", că sînt şi copii de faţă. Atît i-a trebuit: — I-auzi dom-le! îi mai şi ia apărarea? Să-ţi fie ruşine! D-ăştia ca tine încurajează mojicia şi frînează opinia publică. Mă mir că nu-ţi crapă obrazul... Credeam la început că e vorba de un om beat, şi pentru a mă convinge m-am apropiat de el. Mărturisesc, dacă l-aş fi simţit sub „curajul" alcoolului nu m-aş fi ghiciit nici o clipă să-l înregistrez drept un „caz". Dar din păcate (paradoxal, de data aceasta beţia ar fi însemnat o circumstanţă atenuantă) omul era complet treaz. A intervenit, aşadar, cu convingerea (ah, cît de adîncă poate fi uneori crearea unei convingeri) că face un bine public, că sancţionează cum se cuvine un impostor, că îşi îndeplineşte astfel o obligaţie cetăţenească, că dă glas opiniei publice. Tocmai această convingere, iod al unei optici total greşite, mi-a atras atenţia. Din pricina ei nu l-am putut uita pe „el", cel ce a coborît din autobuz cu aerul omului care şi-a făcut datoria. Despre (şi pentru) „el" şi alţii ca el, despre indivizii care mai apar pe ici pe colo, rănind civilizaţia în numele... civilizaţiei, care trăiesc sub semnul unei jalnice şi totodată nocive confuzii despre ce se cuvine şi emu se cuvine în viaţa socială, se fac necesare câteva observaţii, şi în primul rînd aceea că nu-i putem lăsa în pace, nu C. SOROCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Secvenţe cetăţeneşti Etica refuza ••• asemenea argumente La C.A.P. Budila se balotează şi setransportă paiele pentru eliberarea, pregătirea şi însămînţarea terenului cu culturi duble. Foto : I. BRAGHEŞ Meridiane Ce este nou la Interpol,la înaintea deschiderii fiecărei Adunări Generate a interpolului, se discută în prealabil programul de lucru, la sesiunea din Teheran, delegatul Libanului s-a pronunţat împotriva discutării punctului 11 : „Studierea devierii rutei avioanelor din punct de vedere poliţienesc". Problema a mai fost discutată, tot în prealabil, la consfătuirea separată a şefilor Birourilor Centrale Naţionale ale Interpolului, şi calificată drept ,,piraterie internaţională". Deşi unii delegaţi (Liban, Kuweit, Maroc, Tunisia, Venezuela) au luat și aici o po(Continuare în pag. a 4-a)