Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)

1970-08-08 / nr. 7958

(fî# toate tarit#^-anit•-»!! ruMii nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7958 Simbătă, 8 august 1970 4 pagini 30 bani ÎN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI Obiectivul central al politicii e­­conomice a partidului şi statului nostru, în etapa actuală de dez­voltare a României, este sporirea eficienţei activităţii productive. Spre acest deziderat calitativ ma­jor converg şi­ eforturile oameni­lor muncii din industria braşovea­­nă pentru a obţine cantităţi tot mai mari de produse cu cheltuieli tot mai reduse. Faptul este ilustrat convingător de angajamentele for­mulate în Chemarea la întrecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid, de rezultatele concrete dobîndite în gospodări­rea mijloacelor tehnice, materiale şi băneşti. Bilanţul semestrial reliefează de altfel faptul că succesele can­titative obţinute îşi au corespon­dentul lor şi pe graficul calităţii activităţii economice, în utiliza­rea fondurilor fixe şi circulante. Succesele pe linia sporirii eficien­ţei sînt o nouă dovadă a juste­ţei politicii economice a partidu­lui, a forţei organizatorice şi mo­bilizatoare a organelor şi organi­zaţiilor de partid pentru traduce­rea operativă în viaţă a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, a entuziasmului şi pri­ceperii maselor largi de salariaţi în înfăptuirea acestora. Pentru a ilustra cele afirmate iată doar cî­­tev­a cifre: Colectivele întreprinderilor in­dustriale s-au angajat să realizeze în acest an economii în valoare de 60 milioane lei prin reducerea cheltuielilor planificate, în 6 luni valoarea acestor economii a tre­cut de 50 la sută din angajamen­tul anual, d­urîndu-se la 31.708.000 lei. Tot astfel şi unităţile de con­strucţii, din angajamentul lor a­­nual de 3.613.000 lei, au realizat în primul semestru o economie de 1.816.000, lei, iar în transporturi 1.210.000 lei din 2.037.000 lei. E­­xistă deci toate condiţiile pentru respectarea întocmai a cuvîntului dat. La beneficii în industrie, anga­jamentul anual a fost realizat în­că în primul semestru. Astfel, faţă de un angajament anual de 67.700.000 lei s-au realizat 68.299.000 lei. Iată și clasificarea întreprinderi­lor industriale în ordinea reali­zării sarcinilor de plan semestriale la beneficii (în procente): I.C.A. Ghimbav 118,0 I.P.E.C. TI 5,8 U.P.R.U.C. - Făgăraș 113,4 F.A.T. Codlea 111,7 Răsăritul nr,3 Combinatul de celuloză şi hirtie Zărneşti 109,9 Rafinăria 109,8 Combinatul chimic Făgăraş 109,8 ,,Timpuri noi" 108,1 Uzina ,,Hidromecanica“ 108,0 Uzina de reparaţii 107,9 Fabrica de şuruburi 107,2 Întreprinderea poligrafică 106,4 I.U.S. 106,4 Uzina „Electroprecizie" - Săcele 105,2 U.M.M.R. 105,2 Oraşul Victoria 104,8 FARTEC 104,7 Uzina ,,Metrom" 104,6 Fabrica de tricotaje 104,2 Uzina nr. 2 104,1 MEDIA PE JUDEŢ 104,0 1.1. L. Rupea 103,6 Uzina „Tractorul" 103,5 Uzina „Rulmentul" 103,4 întreprinderea de morărit şi panificaţie 102,6 1.1. L. Făgăraş 182,5 Combinatul textil 102,2 Combinatul alimentar 102,0 Fabrica de radiatoare şi cabluri 101,9 Uzina „Hidromecanica" 101,7 Uzina „6 Martie" Zărneşti 101,2 C.E.I.L. 101,2 (Continuare în pagina a 2-a) Combinatul chimic Fabrica de postav Prejmer, în a doua tinereţe, în secţia de urzi tehnica nouă este o prezență cotidiană. Cu un trimestru înainte de termen La parametrii proiectaţi Fabrica de panglici şi benzi industriale a trecut nu de mult printr-o serie de lucrări de dezvoltare şi reutilare. Aşa cum ne informează ing. Ioan Şerb, parametrii fixaţi prin studiul tehnico-ec­onomic in­­tocmit cu acest prilej au fost atinşi cu un trimestru mai de­vreme, oferind posibilitatea depăşirii substanţiale a tuturor indicatorilor de plan. La ren­tabilitate, de pildă, parametrii au fost realizaţi în proporţie de 145 în sută încă în cursul trimestrului II. C3fcr.e %^asov­­..P'T'T' P ab ^ ' Jsrocr '" DINAMISMUL-TRĂSĂTURĂ DEFINITORIE A ECONOMIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE Cunoscută în trecutul nu prea îndepărtat ca o ţară cu o agricul­tură înapoiată, cu un potenţial in­dustrial şi un standard de viaţă scăzut, România a devenit în numai 26 de ani de la eliberare­ ,un stat socialist cu o eco­nomie multilateral dezvoltată și continuu ascendentă. Acest fapt reflectă constanta cu care partidul edifică o economie dina­mică, judicios echilibrată, în mă­sură să valorifice superior resur­sele materiale şi umane ale ţă­rii, să determine o înaltă eficien­tă a muncii sociale şi, pe această bază, ridicarea continuă a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc. Pornind de la postulatul că la baza înfloririi multilaterale a Ro­mâniei socialiste stă dezvoltarea economiei naţionale, partidul a indicat ca principală cale în a­­tingerea acestui ţel, creşterea pri­oritară a industriei în condiţiile asigurării , dezvoltării armonioase a tuturor ramurilor, ridicarea ni­velului calitativ al întregii acti­vităţi economice, prin promova­rea consecventă a cuceririlor şti­inţei şi tehnicii mondiale. Rezul­tatul acestei politici, însuşită cu însufleţire de întregul nostru po­por, a fost dublarea în medie la fiecare 5 ani a producţiei indus­triale, care, în prezent, depăşeşte de 15 ori nivelul antebelic. Dina­mismul nemaiîntâlnit în dezvolta­rea producţiei materiale în ţara noastră şi în primul rînd al indu­striei, este reprezentat de ritmurile înalte de dezvoltare obţinute­­ în anii construcţiei socialiste. Dacă in România anilor 1929—1938 rit­mul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale a fost abia de 4 la sută, în perioada 1951—1969 s-a ridicat la circa 13 la sută. Cu ritmul realizat în pe­rioada antebelică, volumul actual al producţiei industriale anuale ar fi fost posibil de atins abia după anul 2000. Pe linia marilor realizări obţi­nute de poporul nostru condus de P.C.R. se înscriu şi rezultatele re­marcabile ale oamenilor muncii — români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — din judeţul şi respectiv municipiul Braşov. Deşi reprezintă doar 2,3 la sută din populaţia ţării şi cam tot a­­tît din teritoriul ei, ponderea deţinută de judeţul nostru în pro­ducţia globală industrială a între­gii ţări se ridică la aproape 7 la sută, ocupînd primul loc între cele 39 de judeţe în privinţa pro­ducţiei industriale pe locuitor. Ritmul mediu­ anual de creştere a producţiei industriale a judeţu­lui nostru a fost superior celui realizat la nivel de ţară, situîn­­du-se în perioada 1951—1969 la peste 15 la sută, ceea ce permite ca în prezent să se realizeze în­treaga producţie a anului 1938 în mai puţin de două săptămîni. Dezvoltarea în ritm rapid a industriei a avut un efect dina­mizator şi asupra agriculturii. Prin mecanizarea tot mai accen­tuată a lucrărilor agricole, utili­zarea de îngrăşăminte chimice şi aplicarea agrotehnicii înaintate, producţia agricolă a crescut con­­nuu, deşi în ultimii ani condi­ţiile naturale au fost mai puţin favorabile. In perioada 1961—1968, producţia agricolă medie anuală a fost cu peste 40 la sută mai mare decit media anilor 1951— 1955, asigurînd satisfacerea ne­voilor populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi acoperind necesităţile la export. Concomitent cu dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii ca ramuri esenţiale pentru progresul socie­tăţii, partidul manifestă o perma­nentă grijă pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei. O continuă creştere a cunoscut volumul construcţiilor industriale, au fost modernizate transporturile şi comerţul, s-au îmbunătăţit ser­viciile de deservire generală a populaţiei. Dezvoltarea complexă și ra­pidă a economiei, diversificarea Lector univ. L. MUSTATA (Continuare în pagina a 2-a) Ieri, în noul bloc cu 80 de apartamente de pe str. Uranus din car­tierul braşovean „Steagul roşu", s-au mutat noi locatari. Foto ! GH. BANUŢĂ vb. I 555 maşini si I in­stalatii realizate prin autoutilare j O cifră impresionantă care j I atestă „caratele" inteligenţei î­­ tehnice braşovene. 555 de uti-| I iare au fost realizate prin au-1 | toutilare numai Intr-un singur j ■ semestru. Valoarea acestor ma­ j j sini şi instalaţii, concepute şi! ! executate de ingineri şi mum-­ telieri cu o înaltă calificare, sej ! ridică la 38 milioane lei. Este­­mnificativ faptul că 133 de! ! maşini şi instalaţii executatei ! au­ înlocuit importul. Rezultate­l “deosebite în acţiunea de auto-1 ! utilare au obţinut uzina „Trac-­­! torul" și Uzina de a­utocamioa-­ ne. Numai aceste două mari­­ întreprinderi vor realiza în­­ ■ 1970 utilaje și agregate în va- ; -loare de peste 50 milioane lei.I Imperativul zilei pe ogoare: STRtNGEREA GRABNICA A RECOLTEI SI PASTRAREA EI IN CELE NOI BUNE CONDITII Strângerea urgentă şi fără pier­deri a întregii recolte de grî­u constituie în momentul de faţă sarcina cea mai importantă pen­tru toţi oamenii muncii din agri­cultura judeţului, deoarece, acum cînd grâul a ajuns peste tot, la maturitate deplină, orice zi de întîrziere provoacă pierderi irecu­perabile. înlăturarea lor incumbă măsuri energice şi eficiente. Alaltăieri, am vizitat C.A.P. din Măeruş, Ormeniş şi Apata. În ultima vreme, alţit la prima, cît şi la cea de-a doua unitate, nu s-a realizat în nici o zi viteza stabilită. Cauzele sunt aceleaşi: combinele se defectează des, iar cooperatorii care sunt mobilizaţi la seceriş încep lucrul târziu. Joi, de exemplu, din cele trei combine existente la brigada din satul A­­rini, aparţinînd de C.A.P. Măe­ruş, a funcţionat doar una sin­gură, dar şi aceasta a realizat pînă la prânz numai... 90 kg. grîu. In aceeaşi zi la Ormeniş, tot din trei combine numai una func­ţiona la întreaga capacitate. .In­tr-o­ asemenea situaţie, este ne­cesar ca mecanicii, în frunte cu şefii secţiilor de mecanizare, să stea în permanenţă pe teren, îndrumînd şi supraveghind în­deaproape munca tractoriştilor. In acelaşi timp, sunt obligaţi să ia măsuri pentru înlăturarea ope­rativă a defecţiunilor ivite. O altă problemă care trebuie rezolvată fără întîrziere este con­diţionarea şi păstrarea în cele mai bune condiţii a noii recolte de cereale. Dacă la bazele de re­­cepţionare selectoarele, trioarele şi celelalte utilaje şi instalaţii funcţionează fără întrerupere, la unele cooperative agricole acea­stă activitate lasă de dorit. Din cauza slabului control exercitat de preşedinţi şi inginerii şefi, re­colta a fost depozitată­ în straturi groase, fără a se lua măsuri ur­gente de selectare şi lopătare per­manentă, pînă la aducerea ei la un stadiu în care pericolul alte­rării să fie exclus. Aşa se întîm­­plă, de exemplu, la C.A.P. Orme­niş şi Apata unde griul, avînd un procent ridicat, de buruieni, a în­ceput să se încingă din cauză că nu a fost mobilizat un număr su­ficient de braţe de muncă pentru lopătare. Oare conducătorilor u­­nităţilor respective le este indife­rent faptul că sunt în pericol can­tităţi apreciabile de grîu? Ne sim­ţim datori să le atragem­­ atenţia în modul cel mai serios că, în caz de păgubire a avutului obştesc, LA MĂERUŞ ŞI ORMENIŞ, COMBINELE ÎNAINTEAZĂ CA ... MELCII IN MAGAZII, RECOLTA ESTE LA ADĂPOST ? MĂSURILE P.C.I. NU SUNT FACULTATIVE ! vor fi traşi la răspundere cu toa­tă severitatea! Ei au obligaţia să se ocupe cu tot simţul de răspun­dere de rezolvarea pozitivă a a­­cestei probleme, pentru ca să nu se strice nici un bob din noua recoltă. Joi, am însoţit, prin mai multe cooperative agricole din judeţ o brigadă de raid P.C.I., formată din maiorii Teodor Lungu, Traian Lascu şi Andrei Brucăr de la Grupul de pompieri din Braşov. Cu acest prilej, ne-am dat seama că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită măsurilor de prevenire a incendiilor. Pînă ieri, la C.A.P. Măeruş au fost depozitate aproa­pe 20 de vagoane de grîu din noua recoltă. Magazia are, însă, instalaţia electrică interioară de­fectă, ceea ce poate provoca ori­­cî­nd un incendiu de proporţii, ca­re ar mistui nu numai maga­zia dar şi întreaga recoltă. In­stalaţii electrice necorespunzătoa­re s-au găsit şi la magaziile C.A.P. Şercaiafc Apata Lovnic şi ale multor alte cooperative, punînd recolta intr-un permanent pericol. Din cele discutate cu preşedinţii, inginerii, brigadierii şi magazine­rii acestor unităţi, a reieşit nece­sitatea ca pe lingă I.M.A., sau chiar în cadrul serviciului de spe­cialitate din Direcţia agricolă, să ia fiinţă un serviciu de electrifi­care, cu cadre pregătite temeinic, care să deservească M.A.P.-u­rile. Considerăm că această propunere merită să fie luată în studiu. La Apaţa şi Ormeniş s-a prevă­zut înfiinţarea de arii pentru tr®­­ieriş. Aici însă, pînă ieri nu s-a în­treprins nimic în vederea amenajă­rii lor. Din sondajele făcute, ne-am mai dat seama că numeroşi meca­nizatori nu ştiau să utilizeze stri­­gătoarele de incendiu, că unii delegaţi de combine nu cunosc nici cele mai elementare reguli P.C.I. Faptul nu este întâmplător. Inginerul şef al C.A.P. Apaţa, Tu­dor Florea, susţinea că sarcina respectivă nu-i aparţine, ea in­­trînd numai în atribuţiile preşe­dintelui (?!). Dar, neglijenţa faţă de aceste importante probleme nu se reduce numai la atât. în ultima vreme au fost editate în tiraje de masă numeroase afişe şi publicaţii, a­­vînd ca temă paza contra incen­diilor. O bună parte din ele însă zac prin dulapurile primăriilor, cum s-a întâmplat în Măeruş. Chiar publicaţia Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean n-a fost adusă pînă ieri la cunoştinţa maselor din această comună. Cînd a fost întrebat de ce nu a fost afişată, primarul Ale­xandru Cucu a ridicat din umeri o nedumerire. Dacă factori de răspundere ca inginerul şef al C.A.P. Apaţa şi primarul din Măe­ruş se dezic de atribuţiile pe ca­re le au în cadrul P.C.I., nu este de mirare că oamenii care lucrea­ză cu materialele nu ştiu să se a­­pere de foc. Măsurile prevăzute în publicaţia amintită a Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar­­judeţean sunt obligatorii pe­­întregul teritoriu al judeţului nos­tru. Prin urmare, şi la Apata şi la Măeruş. Conducerile unităţilor agricole, specialiştii, consiliile populare, comitetele comunale de partid, au datoria ca, paralel cu urgentarea recoltărilor, să se ocupe cu cea mai mare răspundere și de păstra­rea în cele mai bune condiţii a noii recolte, aducîndu-şi în acest fel o contribuţie substanţiala la asigurarea plinii poporului. I. BRAGHES Ideea acestor rînduri a pornit de la o aşa-zisă „întîmplare măruntă" pe­trecută zilele trecute in­tr-un autobuz 11 care leagă centrul oraşului de cartierul „Steagul roşu". Iată despre ce a fost vor­ba : Un bărbat „cît un mun­te" s-a așezat — văzînd-o liberă — pe banca re­zervată bătrînilor, gravi­­delor, persoanelor cu co­rbi în braţe şi invalizi­­lor. Pînă aici nimic ne­obişnuit. Dar... şi de la acest „d­ar" începe de fapt „povestea". In maşi­nă s-a urcat o femeie în­sărcinata. De unde pînă atunci „dumnealui" îşi rotea plictisit ochii în dreapta şi-n stînga, a de­venit brusc gînditor, şi-a întors capul, pironindu-şi privirea pe fereastră ca şi cum n-ar fi băgat de seamă. Un fel de metodă a struţului. Astfel nu s-a mai simţit între oameni. Firesc, călătorii din preajma femeii gravide şi a celui întors cu spa­tele spre... omenie au început să vocifereze şi fără îndoială intervenția lor directă şi eficace n-ar fi întîrziat, dacă... — Ia ascultă mă ne­­ciopiitale! Mă mocofane! Nu vezi că femeia-i cu burta la gură ? Zaci ca un animal pe bancă şi te faci că plouă! Ce, eşti olog ? Bădărane!... Au urmat alte şi alte asemenea vorbe tari, u­­nele chiar mai „tari", ca­re în concepţia lui, a „apărătorului bunei cu­viinţe" însemnau o lec­ţie forte de civilizaţie. Şi cum apostrofatul — ignit de manieră inter­venţiei—s-a încăpăţînat, refuzînd să cedeze lo­cul, şirul gravelor gro­solănii rostite (culmea!) în numele celor „7 ani de-acasă" a continuat. Şi astfel, peste 30 de­ călători au devenit vic­timele unei brutale „ple­doarii întru civilizaţie" care întrecînd cu mult nesimţirea... nesimţitului — friza cele mai ele­mentare reguli de condu­ita şi respect public. Un călător — după ce i-a oferit locul său fe­meii însărcinate — l-a rugat pe „profesorul de maniere" să sfîrşească sau cel puţin să-şi do­molească „lecţia", că sînt şi copii de faţă. Atît i-a trebuit: — I-auzi dom-le! îi mai şi ia apărarea? Să-ţi fie ruşine! D-ăştia ca ti­ne încurajează mojicia şi frînează opinia publi­că. Mă mir că nu-ţi cra­pă obrazul... Credeam la început că e vorba de un om beat, şi pentru a mă convinge m-am­ apropiat de el. Mărturisesc, dacă l-aş fi simţit sub „curajul" al­coolului nu m­-aş fi ghi­ciit nici o clipă să-l în­registrez drept un „caz". Dar din păcate (parado­xal, de data aceasta be­ţia ar fi însemnat o cir­cumstanţă atenuantă) o­­mul era complet treaz. A intervenit, aşadar, cu convingerea (ah, cît de adîncă poate fi uneori crearea unei convingeri) că face un bine public, că sancţionează cum se cuvine un impostor, că îşi îndeplineşte astfel o obligaţie cetăţenească, că dă glas opiniei publi­ce. Tocmai această con­vingere, i­od al unei op­tici total greşite, mi-a a­­tras atenţia. Din pricina ei nu l-am putut uita pe „el", cel ce a coborît din autobuz cu aerul omului care şi-a făcut datoria. Despre (şi pentru) „el" şi alţii ca el, despre in­divizii care mai apar pe ici pe colo, rănind civi­lizaţia în numele... civi­lizaţiei, care trăiesc sub semnul unei jalnice şi totodată nocive confuzii despre ce se cuvine şi emu se cuvine în viaţa socială, se fac necesare câteva observaţii, şi în primul rînd aceea că nu-i putem lăsa în pace, nu C. SOROCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Secvenţe cetăţeneşti Etica refuza ••• asemenea argumente La C.A.P. Budila se balotează şi se­­transportă paiele pentru eliberarea, pregătirea şi însă­­mînţarea terenului cu culturi duble. Foto : I. BRAGHEŞ Meridiane Ce este nou la Interpol­­,la înaintea deschiderii fiecărei Adunări Generate a interpolu­lui, se discută în prealabil pro­gramul de lucru, la sesiunea din Teheran, delegatul Libanu­lui s-a pronunţat împotriva dis­cutării punctului 11 : „Studierea devierii rutei avioanelor din punct de vedere poliţienesc". Problema a mai fost discutată, tot în prealabil, la consfătui­rea separată a şefilor Birourilor Centrale Naţionale ale Interpolu­lui, şi calificată drept ,,piraterie internaţională". Deşi unii delegaţi (Liban, Kuweit, Maroc, Tunisia, Venezuela) au luat și aici o po­(Continuare în pag. a 4-a)

Next