Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-16 / nr. 7990

[Film nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7990 Miercuri, 16 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-vii îndeplinirea prevederilor cinci­nalului pe ansamblul industriei municipiului Braşov • Pină la finele anului pla­nul cincinal va fi depăşit cu 4,4 miliarde lei la produc­ţia globală; • 77 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii ; • Programul de investiţii al cincinalului­­ realizat la începutul lunii trecute Ieri, braşovenii au înscris o nouă filă in bio­grafia succeselor lor economice : îndeplinirea prevederilor iniţiale ale cincinalului la produc­ţia globală pe ansamblul industriei municipiului Braşov. Evenimentul are adinei semnificaţii, re­prezentând dovada cea mai elocventă a ataşa­mentului muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor din industria oraşului de la poalele Tîm­­pei, faţă de politica ştiinţifică, clarvăzătoare a partidului şi statului. Acţiunile iniţiate de con­ducerea partidului pentru perfecţionarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, lichidarea anomaliei pierderilor planificate, sporirea efici­enţei economice şi-au găsit o adeziune deplină, unanimă în rîndul oamenilor muncii de pe aceste meleaguri. Participarea activă, entuziastă la aceste acţiuni a permis celor cîteva zeci de mii de salariaţi — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — să valorifice mai de­plin rezervele interne, să realizeze din aceeaşi cantitate de materii prime un volum sporit de produse, să urce noi trepte ale eficienţei. Organele şi organizaţiile de partid, prin mun­ca politică pe care au desfăşurat-o, au antrenat colectivele de muncă la ampla întrecere desfă­şurată pentru îndeplinirea exemplară şi depă­şirea prevederilor cincinalului. Angajamentele formulate în întreprinderi au devenit cuvînt de onoare pentru a cărui respectare întocmai bra­şovenii n-au făcut economie de eforturi. Dis­tincţiile dobîndite în întrecerea socialistă în anii cincinalului de constructorii de autocamioane, de tractoare, de colectivul Fabricii de tricotaje, Z. FORT (Cofrtin­or* în pag. a 2-a) Planul cincinal 1971-1975 în dezbaterea adunărilor generale ale salariaţilor Constructorii de utilaj petrolier au făcut propuneri pentru îmbu­nătăţirea indicatorilor . Analiza competentă, lucidă şi responsabilă a modalităţilor op­time de fructificare, în fiecare e­­tapă de dezvoltare, a multiplelor resurse tehnice şi materiale, este , un atribut esenţial al activităţii colectivelor de muncitori, ingineri, maiştri şi tehnicieni din fiecare unitate a economiei noastre so­cialiste. Un asemenea fapt este posibil ca urmare a politicii pro­fund ştiinţifice a partidului şi statului nostru de adîncire a de­mocratismului vieţii sociale şi e­­conom­ice în vederea potenţării plenare, pe noi trepte, tot mai rodnice, a talentului şi inteligen­ţei tehnice, a înaltelor calităţi creatoare ale poporului nostru. O dovadă convingătoare ne-a o­­ferit în acest sens recenta dezba­tere a prevederilor planului cin­cinal 1971—1975 în adunarea ge­nerală a constructorilor de utilaj petrolier de la uzina „Hidrome­canica", în­ viitorii cinci ani — aşa cum a reieşit din expunerea ing. Vio­rel Metea, directorul uzinei — producţia de utilaj hidrotehnic va marca o impetuoasă dezvoltare. Astfel, în anul 1975, producţia u­­zinei va creşte cu 50 la sută faţă de nivelul anului 1970. De re­marcat este sporirea ponderii pro­duselor de înaltă tehnicitate în totalul producţiei, cum sunt tur­­bosuflantele şi convertizoarele hidraulice, transmisiile şi cupla­jele hidraulice etc., fiind prevă­zută asimilarea unor noi tipuri, diversificarea şi modernizarea a­­cestora în pas cu cerinţele teh­nicii mondiale. Creşteri impor­tante înregistrează în următorul cincinal indicatorii de eficienţă ai activităţii economice: 48 la su­tă la productivitatea muncii, 76 la sută la beneficii, 21 la sută la reducerea cheltuielilor de produc­ţie, 50 la sută la producţia pentru export etc. Aceste însemnate sporuri can­titative, dar mai ales calitative în activitatea productivă a uzinei vor fi exemplar îndeplinite. Este concluzia de primă importanţă a dezbaterilor din adunarea gene­rală a salariaţilor. în acest scop colectivul uzinei a elaborat şi a­­probat aplicarea unor programe concrete, bine fundamentate, pri­vind creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor mate­riale, creşterea calităţii produc­ţiei şi pregătirea cadrelor. Efi­cienţa lor economică se ridică la apr­oape 4 milioane lei pentru a­­nul 1971 şi la peste 13 milioane pentru următorii patru ani. Numeroşi vorbitori au relevat că uzina dispune de serioase po­sibilităţi şi rezerve pentru îmbu­nătăţirea prevederilor de plan ale cincinalului. In acest sens au fost făcute valoroase propuneri. Ast­fel, maistrul Iosif Nagy, de la secţia a III-a, a arătat că pentru reducerea volumului transportu­rilor uzinale se impune construi­rea, din fonduri de mică mecani­zare, a două cuptoare electrice necesare încălzirii pieselor de la montaj pentru a nu mai fi duse în acest scop la alte secţii. Vor­bitorul a cerut, de asemenea, con­ducerii uzinei, urgentarea intro­ducerii şi extinderii sistemului Carlsson de urmărire a fabrica­ției pe fiecare produs in parte, pen­tru a reduce astfel ciclul de pro- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) La semănat, fără... sâmînţă Alaltăieri dimineaţă am fost oaspeţii mecanizatori­lor din secţia de mecani­zare ce deserveşte coope­rativa agricolă din Ileni. Cei mai mulţi se aflau pe cîmp, la efectuarea diferi­telor lucrări de sezon : re­coltatul şi transportul po­­rumbului-siloz, arături, pre­gătirea patului germinativ etc. Din cele 18 tractoare e­­xistente în secţie trei nu lucrau. Două erau defecte (după puţin timp urmau să (Continuare în pag. a 2-a) Scumpi la otavă, ieftini la... cartofi în toamna aceasta, la C.A.P. Purcăreni urmează să se însămînţeze după cartof peste 80 la sută din suprafaţa prevăzută să fie cultivată cu grîu. în aces­te condiţii, normal ar fi fost ca la ora actuală cea mai mare parte din tere­nul respectiv să fie eliberat de recoltă (mai ales că so­iul de cartofi cultivat nu este tardiv), iar tractoarele (Continuare în pag. a 2-a) CU LEGUME CALAVTATA OL. NEGLIJENTA Dincolo de aspectul cotidian, problema aprovizionării popu­laţiei cu legume şi fructe primeş­te acum, în prag de iarnă, o im­portanţă în plus. Pe lingă aprovi­zionarea curentă, gospodinele tre­buie să se gîndească şi la raftu­rile cămării. . Cum răspund pieţele noastre, magazinele I.L.F. dublei cerinţe formulate de gospodine? Ne-am pus această întrebare sîmbătă, 12 septembrie, şi tot atunci i-am cău­tat şi răspunsul, în Piaţa centrală lume rrcultă, marfă multă. Varză, castraveţi (de salată şi pentru conservat), cea­pă, vinete, la discreţie. Există şi roşii, şi ardei graşi, şi gogoşari, dar rîndurile masive, certurile dintre clienţi, etichetează limpede aces­te produse ca deficitare, aşa cum confirmă şi responsabilii celor trei magazine I.L.F. (nr. 15, nr. 16 şi nr. 101). Oricum, lipsurile magazinelor sunt întrucîtva supli­nite la acest capitol de producă­torii particulari. Ce ne facem în­să cu cartofii? La ora 10 a.m. în toată piaţa existau doar vreo 350 kg. la magazinul nr. 101. încer­­cînd să justifice situaţia, Ion Ţu­­cunel, responsabilul magazinului nr. 16, acredita ideea că aprovi­zionarea pieţei cu cartofi este bu­nă, dereglările datorîndu-se nu factorilor responsabili, ci cetăţe­nilor care cumpără cantităţi prea mari. într-adevăr, aprovizionarea pes­te necesar a unor cetăţeni favori­zează inevitabil apariţia de goluri pasagere, în desfacerea unui pro­dus sau altuia. Dar întrebarea este cum s-a creat acest climat în vir­tutea căruia sistemul aprovizio­nării suferă grave perturbaţii ? Răspunsul se conturează singur dacă urmărim puţin repartizarea legumelor pe pieţe şi magazine. Iată. Vineri, 13 septembrie, în Pia­ţa centrală intră 01 tone cartofi, în timp ce la magazinul I.L.F. de pe strada K. Marx „acest produs lipseşte de aproape trei săptă­­mîni" (Ana Marcu, str. KT. Marx, nr. 59), în ultimele 10 zile, la ma­gazinul nr. 23 din Piaţa de mier­curi au intrat... .3 lăzi cu cartofi, la magazin**­ nr. 22 din Zona gă­rii noi cartoful este tot o „pasăre" rară, iar magazinul I.L.F. din zo­na „Tractorul" e închis de mai multe săptămîni. Aceeaşi flagran­tă disproporţie am constatat-o şi în cartierul Steagul roşu. Astfel, în timp ce la Complexul I şi în Piaţa Traian cartofii intră cu ca­mioanele, la complexul II, în timp de două săptămîni s-au primit a­­bia 20 de saci, cu toate că şi în jurul acestui magazin gravitează o populaţie la fel de numeroasă. Aceasta fiind situaţia, nu e de mirare că în cele trei centre a­­provizionate abu­ndă cozile, cer­ Ion COMAN (Continuare in pag. a 3-a) Prima zi O zi de primăvară în plină toamnă. Aşa a arătat prima zi de şcoală a noului an şcolar, în­mănuncheate cu grijă în buchete multicolore, florile au străbătut pios drumul recunoştinţei de la elevi la profesori şi învăţători, zîmbetele au fluturat pe buze şi în priviri, certificînd deopotrivă optimismul şcolarilor porniţi să urce o nouă treaptă în spirala fără sfîrşit a cunoaşterii şi hotă­­rîrea corpului didactic de a nu precupeţi nici un efort în nobila dăltuire a profilului viitoarelor generaţii de cetăţeni ai ţării. Cu regretul că n-am putut fi peste tot prezenţi în clipa înce­putului de drum, am poposit în una din şcolile a cărei istorie începe odată cu noul an şco­lar : Şcoala generală nr. 3 din cartierul Steagul roşu. Răsărit parcă peste noapte în­­tr-un complex arhitectural, domi­nat de blocuri zvelte, noul lăcaş, al instrucţiei şi educaţiei şi-a pri­mit locatarii într-o atmosferă de prospeţime şi sărbătoare. La ora 9:00, cei peste 1100 de elevi des­prinşi din colectivul fostei Şcoli generale nr. 3 şi ale şcolilor ge­nerale nr. 7, 10 şi 20 au format careul din faţa mesei oficiale, semnînd simbolic, împreună cu noul corp profesoral, actul con­stituirii celui mai nou colectiv şcolar al oraşului. Şi-n timp ce mulţimea părinţilor prezenţi strîn­­geau cercul în jurul careului, din detaşamentul­ elevilor s-a des­prins un grup de prichindei fă­­cînd să răsune primul clinchet de clopoţel în curtea însorită a noii şcoli. Au urmat apoi cuvîn­­tări. Rostite de cadre didactice, de reprezentanţi ai Inspectoratu­lui şcolar judeţean, de părinţi şi elevi, cuvintele se roteau calde şi tulburătoare, conturînd bucu­ria profundă a unui început fără griji, recunoştinţa adîncă pentru minunata şcoală dotată din pri­ma zi cu aparatura şi mobilierul necesare procesului instructiv-e­­ducativ. în acest context incandescent, Salutul Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri adresat ca­drelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şco­lar, a răsunat cu putere de în­demn şi încurajare. „Profesori, învăţători şi educa­tori ! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să o­­fere elevilor datele cele mai im­portante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talente­le, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai so­cialismului în patria noastră"... „Elevi şi eleve ! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cu­noştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehni­cii şi culturii. Îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sa­crificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura in şcoli condiţii cit mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, în­­văţînd temeinic ! Perseveraţi în eforturile voastre de a deveni ce­tăţeni cit mai utili patriei, po­porului din care faceţi parte ! Dovediţi,­in toate împrejurările Ion CODRIN (Continuare în pag. a 3-a) Campania de însămînţări s-a declanşat TREBUIE FĂCUT TOTUL PENTRU ELIBERAREA SI PREGĂTIREA GRABNICA A TERENULUI! Recoltatul porumbului siloz la I.A.S. Cod­lea. Foto : I. BRAGHES Buletinele sunt negre, dar ingi­nerul şef vede campania ... în roz Luni, pe la orele 13, la sediul C.A.P. Hîrseni, Cor­nel Mihăilă, inginerul şef al unităţii, verifica o situa­ţie din sectorul zootehnic, iar ing. Ion Socol, şeful centrului de protecţia plan­telor Făgăraş, studia un dosar unde se aflau bule­tinele de analiză a probe-­ lor de seminţe luate din unitate de Laboratorul ju­deţean pentru control. Am răsfoit şi noi acest dosar. Din 5 buletine existente, 4 aveau culoarea neagră, semn că 4,5 din probele de seminţe analizate au fost respinse ca necores­punzătoare la capitolul pu­ritate. — Am venit aici, spunea ing. Ion Socol, deoarece cooperativa e mult răma­să în urmă atît cu asigura­rea seminţelor cit şi cu condiţionarea lor. Aproape toată cantitatea de sărm­în­­ţă trebuie reselectată, for­mate urgent noi probe şi trimise la laborator. Cu toate acestea, astăzi selec­toarele nu funcţionează de­oarece n-au fost mobilizaţi oamenii pentru deservirea lor. între timp, au sosit pri­marul comunei şi preşe­dintele cooperativei. — De o­ricîine — spunea preşedintele Ion Făgărăşa­­nu, organizăm două schim­ (Continuare în pag. a 2-a) Cînd preşedin­tele aleargă singur peste tot, treaba stă pe loc In toamna acestui an la Beclean se vor însămînţa cu grîu-secară 525 hectare şi 40 hectare cu orz. Este o suprafaţă apreciabilă, care solicită un mare volum de muncă, în primul rînd pen­tru eliberarea terenului, pregătirea corespunzătoare a solului, asigurarea şi condiţionarea întregii can­tităţi de seminţe, astfel, ca din clipa declanşării cam­paniei de însămînţări, să se poată realiza viteza zil­nică stabilită. * O bună parte din grîu se cultivă după cartofi. — In ce stadiu se află recoltatul, l-am­ întrebat pe Ion Bîrsan, președintele cooperativei, pe care l-am găsit la joagăr, stînd de vorbă cu un grup de coo­peratori. — Drept să vă spun, ne-a răspuns vădit încurcat in­terlocutorul, practic nici n-am început această lucra­re. Discutînd cu mai mulţi cooperatori din sat, am o­(Continuare in pag. a 2-a) Curs pentru instruirea Comisiilor­­ economice Ieri, la uzina „Tractorul" au avut loc lucrările primei zile ale „Cursului pentru instruirea Co­misiilor economice". Au partici­pat tov. ing. Ioan Bordaş, secre­tar al Comitetului judeţean Bra­şov al P.C.R., ing. Constantin Şu­­ţu, prim-secretar al Comitetului municipal­ Braşov al P.C.R., pri­marul Braşovului, tov. Ioan Măr­­cuş, preşedintele Consiliului ju­deţean al sindicatelor, membri ai comisiilor economice de pe lingă comitetele judeţean şi mu­nicipal Braşov ale P.C.R., ai co­misiilor economice de pe lingă comitetele orăşeneşti de partid din judeţul nostru, precum şi şefii comisiilor economice de pe lingă comitetele de partid din întreprinderile din industria bra­­şoveană. Organizat de către secretaria­tul Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., pe baza indicaţiilor conducerii superioare de partid şi de stat privind transpunerea în fapte a programului de per­fecţionare a conducerii şi orga­nizării economiei naţionale sta­bilit de către Congresul al X-lea al P.C.R., cursul are menirea de a prezenta şi înarma membrii comisiilor economice cu noi şi ample cunoştinţe privind stilul şi modalităţile­ de muncă în condu­cerea şi organizarea activităţii economice la diferite nivele. In prima zi a cursului, partici­panţii au vizitat calculatorul e­­lectronic, secţiile tratament ter­mic, motor şi montaj general de la uzina „Tractorul“, după care au ascultat expunerile : „Aplica­ţiile metodelor matematice şi ci­bernetice în activitatea economi­că“, susţinută de ing. Gh. Pesca­­ru, director ştiinţific al Centru­lui de calcul economic şi ciber­netică economică din Bucureşti, şi „Stilul şi metodele de muncă ale comisiei economice de pe lin­gă comitetul de partid din uzina „Tractorul“, susţinută de tov. David Şerbănoiu, secretar al co­mitetului de partid al uzinei. Ex­punerile au fost urmate de vii şi ample dezbateri. ACȚIUNE PIRATEREASCĂ ASUPRA UNUI AVION AL COMPANIEI TAROM Un avion al companiei aeriene române TAROM, plecat în după­­amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta București — Budapesta — Praga, a fost de­turnat cu 12 minute înaintea ate­rizării la Praga și silit să se în­drepte spre München. Această acţiune piraterească a fost săvîrşită de un grup de pa­sageri unguri, îmbarcaţi la Buda­pesta, care, sub ameninţarea ar­melor, au silit echipajul să zboa­re deasupra teritoriului Austriei şi R.F. a Germaniei şi să ateri­zeze pe aeroportul Riem din Mün­chen. Deşi propria lor viaţă era în pericol, membrii echipajului românesc au acţionat cu calm, au prevenit panica în rîndul pasa­gerilor şi au asigurat securitatea zborului, ţinînd permanent legă­tura cu punctele de dirijare a navigaţiei din Austria şi R.F. a Germaniei. Autorii acţiunii piratereşti sunt trei bărbaţi, însoţiţi de o femeie şi doi copii. La aterizarea la München a avionului, la faţa lo­cului au sosit autorităţile vest­germane. Poliţia din München a dezarmat şi a arestat imediat grupul persoanelor din R.P. Un­gară care au atentat la securita­tea pasagerilor şi a echipajului avionului românesc, în prezent au loc cercetări, urmînd a fi a­­plicate prevederile legale în vi­goare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securita­tea zborului avionului, cei 78 de pasageri şi 5 membri ai echipa­jului s-au reîmbarcat şi au con­tinuat, în cursul nopţii, călătoria la Praga, unde au aterizat în bu­ne condiţii. Ulterior, avionul TAROM a e­­­fectuat cursa regulată spre Bucu­reşti, cu pasageri îmbarcaţi la Praga şi Budapesta. Organele de stat româneşti au luat măsurile corespunzătoare pentru desfăşurarea zborurilor, atît pe liniile interne, cu­ şi pe rutele internaţionale, în cele mai bune condiţii de siguranţă. (Agerpres)

Next