Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-25 / nr. 8024

cät;Jad-> SG, UsSjJix ab NOU Proletari din toate tarile, uniţi­»l!­ntru nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anuil XXVII Nr. 8024 Duminică, 25 octombrie 1970 6 PAGINI 30 BANI Se respectă scadenţele obiectivelor de investiţii -1970 ? ÎNTREBARE LA CARE NE RĂSPUNDE ION TEŞA, DIRECTORUL SUCURSALEI DIN BRAŞOV A BĂNCII DE INVESTIŢII Am păşit în ultimul trimestru al anului. Pentru beneficiarii de investiţii şi constructorii bra­şoveni, acest trimestru ri­dică sarcini deosebite. Ei au de pus în funcţiune un mare număr de obiective de investiţii care vor contribui efectiv la materializa­rea sarcinilor de producţie spo­rite pe 1971. Apare necesară, deci, concentrarea eforturilor pentru ca fiecare obiectiv scadent în peri­oada ce a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, să fie pus în funcţiune la capacitatea prevă­zută. Sînt pregătiţi beneficiarii şi con­structorii braşoveni pentru acest examen ? — Vă propun pentru început, ne spune directorul Ion Teşa, o privire de ansamblu asupra rea­lizării planului de investiţii pe cele trei trimestre din acest an. S-au realizat 72,2 procente din planul anual la total investiţii şi 74,9 procente la construcţii şi montaje. — Cum poate fi apreciată a­­ceastă real­izare ? — Nu mai mult decit satisfă­cătoare. De ce ? Este lesne de ob­servat că pe şantierele braşove­ne ritmul de execuţie n-a atins cota ideală, deoarece trebuia să se înfăptuiască pe această perioa­dă 75 la sută din planul anual. Pînă la finele anului, mai sunt de realizat 27,2 procente la total investiţii. Un asemenea volum de lucrări reclamă accelerarea pulsu­lui de execuţie pe fiecare şantier. Aş aduce însă o corectură cifrei de mai sus. Ea exprimă rezulta­tele per ansamblu beneficiarilor şi întreprinderilor de construcţii. Or, se ştie că unii beneficiari şi constructori execută lucrări şi în alte judeţe. Faţă de realizările obţinute în 9 luni pe ansamblul şantierelor din judeţ, mai sînt de realizat 28,6 procente la total in­vestiţii cu 26,5 procente la C+M. — V-am­ ruga să expuneţi pen­tru cititorii ziarului nostru opinia dv. despre cauzele care au făcut ca în ultima parte a anului să ră­­mînă de realizat totuşi un procent destul de mare, el vădind o rit­micitate necorespunzătoare a exe­cuţiei investiţiilor pe şantierele din judeţ. — Desigur, este vorba de pre­gătirea cu întîrziere a unor inves­tiţii, de unele rămîneri în urmă la contractarea şi aducerea uti­lajelor... Dar dincolo de acestea, există un fenomen care merită a fi discutat. Nu greşesc dacă a­­firm că o cauză constă şi în mo­dul cum titularii de investiţii planifică realizarea obiectivelor. E vorba de faptul că în ultima parte a anului se prevede şi fizic şi valoric, cel mai mare volum de lucrări. Ce înseamnă aceasta ? Să dau un exemplu. Din valoarea fondurilor fixe ce vor fi puse în funcţiune în acest an, aproape 50 la sută sunt planificate în trimes­trul IV Faptul ca atare atrage e­­­forturi neproporţionale la con­structor, la furnizorul de utilaje. Trebuie avute apoi în vedere re­percusiunile asupra producţiei viitoare a acestor investiţii. Ele se înscriu anevoie în parametrii proiectaţi deoarece nu a mai fost timp pentru probe tehnologice etc. — Cum vedeţi lichidarea aces­tui fenomen negativ 2 — Cred că este necesar ca be­neficiarii şi titularii de investiţii să fie obligaţi să proporţioneze mai bine punerile în funcţiune pe trimestre. Să nu le mai concen­treze în ultimele luni ale anului. L. CIUTACU (Continuare în pag. a 5-a) 10 ÎNTREPRINDERI CU PLANUL PE 10 LUNI ÎNDEPLINIT Pînă ieri, numărul întreprinde-, rilor care au raportat îndeplini­rea planului cumulat pe 10 luni a crescut la 10. Printre acestea se numără U.P.R.U.C. şi I.I.L. Fă­găraş, F.H.C. Ghimbav, I.P.E.C. şi altele. Luni se deschide la Uzina de autocamioane Expoziţia ungară de autovehicule Sub auspiciile agenţiei române de publicitate „Publicom”, luni se va deschide la Braşov, la U.A.B. (în faţa secţiei livrări), expoziţia ungară de autovehicule. Sunt ex­puse produsele Uzinei de vagoane şi maşini din Győr, cuprinzând noile camioane pentru transport pe distanţe lungi, motorul Diesel RABA-MAN, punţi-motor de con­cepţie proprie. I ZIUA FORŢELOR ARMATE ’ i­­ale REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 1 .*•— _____­ I DE STRAJA PATRIEI I •V//////////////////! General-maior, Dimitrie POPA întregul nostru popor sărbăto­reşte astăzi a XXVI-a aniversare a­ Zilei Forţelor Armate ale Re­publicii Socialiste România, ani­versare care constituie o grăitoa­re expresie a dragostei şi stimei de care se buc­ură armata noas­tră în rîndul oamenilor muncii,­ a înaltei preţuiri pe care i-o a­­cordă partidul şi statul, întreaga naţiune socialistă. Armata României socialiste este continuatoarea glorioaselor tradi­ţii de luptă ale poporului român pentru apărarea gliei strămoşeşti şi păstrarea fiinţei naţionale, pen­tru libertate şi independenţă, în cartea de aur a neamului nostru, a îndelungatei şi zbuciumatei sa­le istorii, sunt nenumărate capi­tole de eroism legendar, scrise cu sîngele oştirilor conduse de mari strategi şi comandanţi mi­litari ca Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu şi alţii, măreţe fapte de arme ca acelea ale pandurilor lui Tudor Vladimi­­rescu, ale luptătorilor revoluţio­nari de la 1848, ale dorobanţilor care au cucerit pe câmpul de lup­tă independenţa ţării la 1877, ale eroicelor regimente care au oprit cu pieptul lor, la Mărăşeşti, pe cotropitorii imperialişti germani, ale sutelor de mii de ostaşi ro­mâni care şi-au adus contribuţia la eliberarea ţării de sub­ jugul fascist, la înfrîngerea Germaniei naziste. Ca un fir roşu trece prin în­treaga istorie a „patriei legătura strînsă a oştirii cu poporul din sînul căruia s-a zămislit, identifi­carea cu idealurile de libertate, dreptate şi neatîrnare ale mase­lor largi populare, hotărîrea­­ne­strămutată de a apăra pămîntul străbun, dreptul poporului de a-şi făuri viaţa după propria sa voinţă. (Continuare l­* pag. a 2-a) La cimitirul din Șprenghi Brașov al eroilor români și sovietici. 25 - 31 OCTOMBRIE 1970 „Săptămîna economiei“ Ca şi în anii precedenţi, şi în acest, an, Casa de Economii şi­ Consemnaţiuni a Republicii So­cialiste România — „C.E.C.-ul", cum îi spunem cu toţii, pe scurt şi mai familiar — organizează în întreaga ţară „Săptămîna econo­miei". Această amplă acţiune, concre­tizată în multiple şi variate ma­nifestări ce au loc între 25 şi 31 octombrie în oraşele şi în nume­roasele localităţi rurale din în­treaga ţară, constituie o sărbă­toare închinată spiritului de eco­nomie, un omagiu adus chibzuin­­ţei şi cumpătării. Pentru C.E.C. această săptămână înseamnă o perioadă de intensi­ficare a muncii, de cultivare a spiritului de economie şi chib­zuinţă, în timp ce pentru noi de­punătorii, care sîntem beneficia­rii întregii activităţi a unităţilor C.E.C., „Săptămîna economiei“ poate fi un bun prilej de a me­dita şi discuta asupra importan­ţei folosirii, cu simţ gospodăresc şi spirit de prevedere a venituri­lor personale, asupra avantajelor economisirii prin C.E.C. Cu toţii ştim că depunînd banii la C.E.C. avem o serie de avan­taje. Astfel,­­ economiile păstrate la C.E.C. sporesc prin dobînzi sau prin cîştiguri în bani şi obiecte. Victor NEGOESCU, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, preşedintele Comisiei judeţene pentru sprijinirea acţiunii de economisire Putem dispune de banii depuşi la C.E.C., ca de orice bun personal, puţind să-i retragem oricând par­ţial sau în întregime ; sumele păstrate la C.E.C. se află în de­plină siguranţă, fiind garantate de stat. Un lucru deosebit de im­portant este şi acela că C.E.C.-ul asigură secretul operaţiunilor e­­fectuate şi al numelui depunăto­rului. De asemenea, toate opera­ţiunile se efectuează gratuit, iar dobînzile şi cîştigurile sunt scu­tite de orice fel de taxe sau im­pozite. Trebuie să subliniem faptul că prin economisirea la C.E.C înfăp­tuim şi un act patriotic, întrucât banii atîta timp cât sunt păstraţi la C.E.C. sunt folosiţi de statul nostru în mod productiv la dez­voltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al po­porului. In felul acesta, economi­sirea la C.E.C. îmbină armonios interesele noastre personale cu interesele generale obşteşti. Poporul nostru, condus de Par­tidul Comunist Român, a obţinut în anii postbelici succese remarca­bile în toate domeniile vieţii eco­nomice şi sociale. Ne aflăm acum în preajma unui nou moment ce va fi înscris cu majuscule în is­toria României socialiste : la 31 decembrie se încheie planul cin­cinal 1966—1970. Deşi mai sînt peste două luni de zile pînă la sfîrşitul acestui an, numeroase în­treprinderi din ţară şi din judeţul nostru au raportat realizarea sa.­ (Continuare în pag. a 2-a) Încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite PREŞEDINTELE DIN CEAUŞESCU A LUAT PARTE LA ŞEDINŢA FESTIVA A SESIUNII JUBILIARE NEW YORK 24 — De la tri­mişii speciali : Sîmbătă, 24 oc­tombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată ce­lebrării unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiuni­lor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşu­rat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octom­brie, sub deviza „pace, justiţie, progres". La ora 10,45 (ora New York­­ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul re­zervat României au luat loc NICOLAE CEAUŞESCU, preşe­dintele Consiliului de Stat al ţă­rii noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., depu­tat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe I­iaconescu, reprezentantul permanent al Ro­mâniei la O.N.U. La şedinţa plenară au luat par­te numeroşi şefi de state şi gu­verne, miniştri de externe, pre­cum şi alte personalităţi ale vie­ţii politice internaţionale prezen­te la New York cu ocazia jubi­leului Naţiunilor Unite, în onoarea preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaco­­nescu, a oferit vineri seara o re­cepţie în saloanele Misiunii­­ per­manente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor ex­terne, ambasadori şi şefi de mi­siuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice a­Deschizînd şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei se­siuni a Adunării Generale, a pre­zentat cele patru documente fi­(Continuare in pag. a 6-a­­mericane, precum şi ai cercurilor de afaceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Po­pescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţio­nală, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai de­legaţiei României la lucrările A­­dunării Generale a O.N.U., pre­cum şi Corneliu Bogdan, ambasa­dorul ţării noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu persona­lităţile prezente la recepţie. Recepţie în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu mm EXTERNĂ !­mili SOCIALISTE, STIMATĂ ŞI PUTUTĂ , LUMEA ÎNTREAGĂ Opinia publică românească îşi manifestă adeziunea fermă şi entuziastă la cuvintarea rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în faţa Sesiunii jubiliare a O.N.U. Continuăm să primim la redacţie scrisori în care oameni ai muncii din judeţul Braşov, români, ma­ghiari, germani, îşi exprimă sincer, din inimă, satis­facţia şi adeziunea plenară la ideile care caracteri­­­zează politica externă a României şi pe care şeful statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a expus la Sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Publicăm mai jos trei dintre aceste ecouri. In slujba idealurilor nobile ale omenirii Eftimie MODÎLCA, preşedintele Filialei Braşov a Uniunii artiştilor plastici Dominanţa realităţii în care tră­im şi din care se zămisleşte însuşi universul vieţii noastre interioare, al aspiraţiilor, idealurilor şi sa­tisfacţiilor noastre, umane, este tocmai spiritul de construcție. (Continuare în pagina a 6-a) Solemnitatea depunerii de coroane de flori leu dimineaţă, cu prilejul celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forţelor An­are ale Republicii Socialiste România, la cimitirul din Sprenghi­u Braşov al eroi­lor români şi sovietici căzuţi în lupta pentru eliberarea României de sub ju­gul fascist, a avut loc solemnitatea de­punerii de coroane de flori. La solemnitate au participat Gh­eor­­ghe Găitan, membru al Biroului Co­mitetului judeţean de partid, Wilhelm Lutsch, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, general-maior Marin Dragu, Petru Sirov, secretar al Comi­tetului municipal de partid, Marin De­­cu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, Ştefan Rab, secre­tar al Comitetului judeţean U.T.C., Mi­hai Ţoţea, preşedintele Consiliului mu­nicipal­­­l sindicatelor, Dumitru Calan­­cea, prim secretar al Comitetului mu­nicipal U.T.C., ofiţeri superiori, dele­gaţii ale oamenilor muncii din princi­palele întreprinderi şi instituţii braşo­vene, membri ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pn­­riei, pionieri. După intonarea de către fanfara militară a Imnului de Stat al Republi­cii Socialiste România, în sunetele marşului eroilor căzuţi în lupta împo­triva fascismului, au fost depuse coroa­ne de flori din pardea comitetelor jude­ţean şi municipal de partid, consiliilor populare judeţean şi municipal, orga­nizaţiilor de masă şi obşteşti, garni­zoanei, inspectoratelor judeţean al securităţii statului şi miliţiei, a unor întreprinderi şi instituţii din oraş. Cei prezenţi au primit apoi defilarea companiei de onoare. In numele nostru, al poporului muncitor Stoklassa FRANCISC, lăcătuş la uzina „Hidromecanica" Asemeni atîtor milioane de oa­meni, am citit şi eu cuvîntarea preşedintelui statului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ceea ce m-a pătruns cel mai mult este faptul că discursul celui mai iubit fiu al patriei noastre socialiste a fost izvorît din gîndurile, din inimile noastre, ale întregului popor mun­citor, indiferent, că sîntem români, maghiari, germani sau de altă na­ţionalitate. In cuvîntul său, tova­răşul Ceauşescu a exprimat întoc­mai ceea ce simţim, ceea ce afir­ (Continuare în pagina a 6-a) Limi, în jurul orei 17,30, posturile noastre de televi­ziune vor transmite in­di­rect de la Casa Albă — Wa­shington, vizita tovarăşului Nicolae Ceaușescu. Ştiţi că valoarea mărfu­rilor greu vandabile ce zac actualmente în maga­zinele judeţului Braşov totalizează o sumă cu ca­re s-ar putea cumpăra a­­proximativ 85.000 perechi de mănuşi îmblănite, sau 83.000 cămăşi din poplin, sau 18 kilometri de stofă fină, sau 26.000 perechi de pantofi marca ,,Guban", sau peste o sută de auto­turisme „Dacia-1300” etc., etc. ? Dar şi mai ciudat este faptul că, în pofida eforturilor constante de a debarasa rafturile şi de­pozitele unităţilor comer­ciale de acest lost inco­mod, stocurile de mărfuri fără cumpărători se „reîm­prospătează" neîncetat. Cu alte cuvinte, in fiecare an se depreciază valori importante, se duc pe apa Sîmbetei bani, se pierd fără rost muncă şi timp. Pe de altă parte, produse cu mare trecere la public apar rareori şi în canti­tăţi cu totul insuficiente incit numai jocul întîm­­plării sau bunăvoinţa vre­unei cunoştinţe te poate pune în posesia lor. De ce ? Orice om normal îşi dă seama că producţia nu reprezintă un scop în sine, oricine ştie că un­ produs devine marfă nu­mai atunci cînd cineva are nevoie de el. Explicaţia e cit se poate de simplă. Undeva, în angrenajul producţie-comerţ, o rotiţă se învîrteşte anapoda, dînd naştere la perturbaţii. So­luţia, in schimb, e mai complicată pentru că echi­librul dintre cei doi poli ai mecanismului amintit poate fi stabilit numai prin studierea atentă a cererii, a pieţei. Dar cine nu cunoaşte acest adevăr elementar ? Şi cu toate acestea, multi din cei meniţi să vegheze la asigurarea unui echilibru optim intre cerere şi o­­fertă nu fac altceva decit să „încerce marea cu de­getul". Este limpede că a­­firmaţia de mai sus nu ex­clude excepţiile. Una din­tre ele este fabrica de tricotaje Jason". „A­­ceastă chestiune, afirmă ing. Maria Dalcu, direc­toarea fabricii, ne pre­ocupă în mod deosebit. Şi nu numai pentru că este la modă. Pentru a ține o legătură strînsă cu cumpărătorii am perfectat o înţelegere cu responsa­bilii a 13 ma­gazine din Bra­şov în baza căreia aceştia pot contracta marfa direct din fabrică. Tot din ace­laşi motiv, magazinul nr. 31 de pe bulevardul Lenin vinde cu precădere produ­sele noastre. în fabrică este deschisă o expoziţie permanentă, unde sunt pre­zentate ultimele creaţii. A­­ceasta din urm­ă va fi ex­tinsă în curînd prin ame­najarea unei noi săli. Pen­tru prospectarea pieţei, am trimis atît în ţară cit şi peste hotare colecţii cu­prinzînd peste 1000 de mo­dele. Ştim, de pildă, că în Braşov se caută in acest sezon veste şi pulovere, jachete şi cămăşi din fibre sintetice, articole­­pentru copii, în special mărimi mici și în culori vii". Studiul cererii este a­­proape sinonim cu orien­tarea ei. Lansarea unor produse prin modalități publicitare ingenioase, a­­tractive, elocvente, deci eficiente, constituie un sondaj activ în­­ stare să ofere reperele necesare prognozei. Pentru că, stu­dierea pieţei este pros­pectivă şi prognotică. Am continuat sondajul la Combinatul textil Bra­şov. Răspunsul directoru­lui comercial Nicolae Şan­­dru a fost plin de echi­voc : „Noi primim ba­lanţe... Nu prea cred că se ocupă cineva de aşa ceva...D In ciuda acestei afirmaţii, unii iniţiaţi ştiu că o serie de lucrători de la atelierul de creaţie al Fabricii de stofe, se con­sultă periodic cu oameni experimentaţi din comerţ de la care află lucruri importante privind dorin­ţele publicului, atitudinea cumpărătorilor, preferin­ţele lor pentru un model sau altul. Unul dintre a­­ceştia din urmă este Du- Ştefan V. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Anchetă sociologică Comer­tul braşovean intre previziune şi hazard Simbolul concen­trat al idealurilor generaţiei mele Werner KASPER, student în anul V la Institutul politehnic Braşov „Se cer create condiţii ca tine­retul să poată participa mai activ la viaţa socială, să-şi poată mani­festa energia în direcţia perfec­ţionării societăţii umane, a înfăp­tuirii idealurilor de dreptate, li­bertate şi bunăstare ale întregii omeniri“ — a spus tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, la Sesiunea ju­biliară a Adunării Generale a O.N.U., exprimînd astfel concen­trat aspiraţiile tineretului de pre­tutindeni. Dar implicit şi explicit, cuvîntul şefului statului român afirmă încă o dată una din preo­cupările consecvente ale politicii noastre interne și externe. con-(Continuare în pag. a 6-a) |* ! \ In Editura politică a apărut \ i----------------------------------| {NICOLAE CEAUȘESCU! ' Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 Vizita la Braşov a delegaţiei de activişti ai P.M.U.P. Ieri seara a sosit la Braşov de­legaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condu­să de Edward Karelus, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.U.P., care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. După ce în aceeaşi seară mem­brii delegaţiei au vizitat comple­xul „Cerbul Carpatin", în cursul zilei de azi, însoţiţi de tovarăşul Ioan Goga, şeful sectorului de sin­teză al comisiei economice a Co­mitetului judeţean de partid, oas­peţii vor vizita cartiere ale ora­şului, muzee şi monu­mente isto­rice, staţiunea turistică Poiana Braşov.

Next