Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)
1970-10-25 / nr. 8024
cät;Jad-> SG, UsSjJix ab NOU Proletari din toate tarile, uniţi»l!ntru nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anuil XXVII Nr. 8024 Duminică, 25 octombrie 1970 6 PAGINI 30 BANI Se respectă scadenţele obiectivelor de investiţii -1970 ? ÎNTREBARE LA CARE NE RĂSPUNDE ION TEŞA, DIRECTORUL SUCURSALEI DIN BRAŞOV A BĂNCII DE INVESTIŢII Am păşit în ultimul trimestru al anului. Pentru beneficiarii de investiţii şi constructorii braşoveni, acest trimestru ridică sarcini deosebite. Ei au de pus în funcţiune un mare număr de obiective de investiţii care vor contribui efectiv la materializarea sarcinilor de producţie sporite pe 1971. Apare necesară, deci, concentrarea eforturilor pentru ca fiecare obiectiv scadent în perioada ce a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, să fie pus în funcţiune la capacitatea prevăzută. Sînt pregătiţi beneficiarii şi constructorii braşoveni pentru acest examen ? — Vă propun pentru început, ne spune directorul Ion Teşa, o privire de ansamblu asupra realizării planului de investiţii pe cele trei trimestre din acest an. S-au realizat 72,2 procente din planul anual la total investiţii şi 74,9 procente la construcţii şi montaje. — Cum poate fi apreciată această realizare ? — Nu mai mult decit satisfăcătoare. De ce ? Este lesne de observat că pe şantierele braşovene ritmul de execuţie n-a atins cota ideală, deoarece trebuia să se înfăptuiască pe această perioadă 75 la sută din planul anual. Pînă la finele anului, mai sunt de realizat 27,2 procente la total investiţii. Un asemenea volum de lucrări reclamă accelerarea pulsului de execuţie pe fiecare şantier. Aş aduce însă o corectură cifrei de mai sus. Ea exprimă rezultatele per ansamblu beneficiarilor şi întreprinderilor de construcţii. Or, se ştie că unii beneficiari şi constructori execută lucrări şi în alte judeţe. Faţă de realizările obţinute în 9 luni pe ansamblul şantierelor din judeţ, mai sînt de realizat 28,6 procente la total investiţii cu 26,5 procente la C+M. — V-am ruga să expuneţi pentru cititorii ziarului nostru opinia dv. despre cauzele care au făcut ca în ultima parte a anului să rămînă de realizat totuşi un procent destul de mare, el vădind o ritmicitate necorespunzătoare a execuţiei investiţiilor pe şantierele din judeţ. — Desigur, este vorba de pregătirea cu întîrziere a unor investiţii, de unele rămîneri în urmă la contractarea şi aducerea utilajelor... Dar dincolo de acestea, există un fenomen care merită a fi discutat. Nu greşesc dacă afirm că o cauză constă şi în modul cum titularii de investiţii planifică realizarea obiectivelor. E vorba de faptul că în ultima parte a anului se prevede şi fizic şi valoric, cel mai mare volum de lucrări. Ce înseamnă aceasta ? Să dau un exemplu. Din valoarea fondurilor fixe ce vor fi puse în funcţiune în acest an, aproape 50 la sută sunt planificate în trimestrul IV Faptul ca atare atrage eforturi neproporţionale la constructor, la furnizorul de utilaje. Trebuie avute apoi în vedere repercusiunile asupra producţiei viitoare a acestor investiţii. Ele se înscriu anevoie în parametrii proiectaţi deoarece nu a mai fost timp pentru probe tehnologice etc. — Cum vedeţi lichidarea acestui fenomen negativ 2 — Cred că este necesar ca beneficiarii şi titularii de investiţii să fie obligaţi să proporţioneze mai bine punerile în funcţiune pe trimestre. Să nu le mai concentreze în ultimele luni ale anului. L. CIUTACU (Continuare în pag. a 5-a) 10 ÎNTREPRINDERI CU PLANUL PE 10 LUNI ÎNDEPLINIT Pînă ieri, numărul întreprinde-, rilor care au raportat îndeplinirea planului cumulat pe 10 luni a crescut la 10. Printre acestea se numără U.P.R.U.C. şi I.I.L. Făgăraş, F.H.C. Ghimbav, I.P.E.C. şi altele. Luni se deschide la Uzina de autocamioane Expoziţia ungară de autovehicule Sub auspiciile agenţiei române de publicitate „Publicom”, luni se va deschide la Braşov, la U.A.B. (în faţa secţiei livrări), expoziţia ungară de autovehicule. Sunt expuse produsele Uzinei de vagoane şi maşini din Győr, cuprinzând noile camioane pentru transport pe distanţe lungi, motorul Diesel RABA-MAN, punţi-motor de concepţie proprie. I ZIUA FORŢELOR ARMATE ’ iale REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 1 .*•— _____ I DE STRAJA PATRIEI I •V//////////////////! General-maior, Dimitrie POPA întregul nostru popor sărbătoreşte astăzi a XXVI-a aniversare a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, aniversare care constituie o grăitoare expresie a dragostei şi stimei de care se bucură armata noastră în rîndul oamenilor muncii, a înaltei preţuiri pe care i-o acordă partidul şi statul, întreaga naţiune socialistă. Armata României socialiste este continuatoarea glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului român pentru apărarea gliei strămoşeşti şi păstrarea fiinţei naţionale, pentru libertate şi independenţă, în cartea de aur a neamului nostru, a îndelungatei şi zbuciumatei sale istorii, sunt nenumărate capitole de eroism legendar, scrise cu sîngele oştirilor conduse de mari strategi şi comandanţi militari ca Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu şi alţii, măreţe fapte de arme ca acelea ale pandurilor lui Tudor Vladimirescu, ale luptătorilor revoluţionari de la 1848, ale dorobanţilor care au cucerit pe câmpul de luptă independenţa ţării la 1877, ale eroicelor regimente care au oprit cu pieptul lor, la Mărăşeşti, pe cotropitorii imperialişti germani, ale sutelor de mii de ostaşi români care şi-au adus contribuţia la eliberarea ţării de sub jugul fascist, la înfrîngerea Germaniei naziste. Ca un fir roşu trece prin întreaga istorie a „patriei legătura strînsă a oştirii cu poporul din sînul căruia s-a zămislit, identificarea cu idealurile de libertate, dreptate şi neatîrnare ale maselor largi populare, hotărîreanestrămutată de a apăra pămîntul străbun, dreptul poporului de a-şi făuri viaţa după propria sa voinţă. (Continuare l* pag. a 2-a) La cimitirul din Șprenghi Brașov al eroilor români și sovietici. 25 - 31 OCTOMBRIE 1970 „Săptămîna economiei“ Ca şi în anii precedenţi, şi în acest, an, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România — „C.E.C.-ul", cum îi spunem cu toţii, pe scurt şi mai familiar — organizează în întreaga ţară „Săptămîna economiei". Această amplă acţiune, concretizată în multiple şi variate manifestări ce au loc între 25 şi 31 octombrie în oraşele şi în numeroasele localităţi rurale din întreaga ţară, constituie o sărbătoare închinată spiritului de economie, un omagiu adus chibzuinţei şi cumpătării. Pentru C.E.C. această săptămână înseamnă o perioadă de intensificare a muncii, de cultivare a spiritului de economie şi chibzuinţă, în timp ce pentru noi depunătorii, care sîntem beneficiarii întregii activităţi a unităţilor C.E.C., „Săptămîna economiei“ poate fi un bun prilej de a medita şi discuta asupra importanţei folosirii, cu simţ gospodăresc şi spirit de prevedere a veniturilor personale, asupra avantajelor economisirii prin C.E.C. Cu toţii ştim că depunînd banii la C.E.C. avem o serie de avantaje. Astfel, economiile păstrate la C.E.C. sporesc prin dobînzi sau prin cîştiguri în bani şi obiecte. Victor NEGOESCU, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, preşedintele Comisiei judeţene pentru sprijinirea acţiunii de economisire Putem dispune de banii depuşi la C.E.C., ca de orice bun personal, puţind să-i retragem oricând parţial sau în întregime ; sumele păstrate la C.E.C. se află în deplină siguranţă, fiind garantate de stat. Un lucru deosebit de important este şi acela că C.E.C.-ul asigură secretul operaţiunilor efectuate şi al numelui depunătorului. De asemenea, toate operaţiunile se efectuează gratuit, iar dobînzile şi cîştigurile sunt scutite de orice fel de taxe sau impozite. Trebuie să subliniem faptul că prin economisirea la C.E.C înfăptuim şi un act patriotic, întrucât banii atîta timp cât sunt păstraţi la C.E.C. sunt folosiţi de statul nostru în mod productiv la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al poporului. In felul acesta, economisirea la C.E.C. îmbină armonios interesele noastre personale cu interesele generale obşteşti. Poporul nostru, condus de Partidul Comunist Român, a obţinut în anii postbelici succese remarcabile în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Ne aflăm acum în preajma unui nou moment ce va fi înscris cu majuscule în istoria României socialiste : la 31 decembrie se încheie planul cincinal 1966—1970. Deşi mai sînt peste două luni de zile pînă la sfîrşitul acestui an, numeroase întreprinderi din ţară şi din judeţul nostru au raportat realizarea sa. (Continuare în pag. a 2-a) Încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite PREŞEDINTELE DIN CEAUŞESCU A LUAT PARTE LA ŞEDINŢA FESTIVA A SESIUNII JUBILIARE NEW YORK 24 — De la trimişii speciali : Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „pace, justiţie, progres". La ora 10,45 (ora New Yorkului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Iiaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiunilor Unite, în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în saloanele Misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice aDeschizînd şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente fi(Continuare in pag. a 6-americane, precum şi ai cercurilor de afaceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie. Recepţie în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu mm EXTERNĂ !mili SOCIALISTE, STIMATĂ ŞI PUTUTĂ , LUMEA ÎNTREAGĂ Opinia publică românească îşi manifestă adeziunea fermă şi entuziastă la cuvintarea rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în faţa Sesiunii jubiliare a O.N.U. Continuăm să primim la redacţie scrisori în care oameni ai muncii din judeţul Braşov, români, maghiari, germani, îşi exprimă sincer, din inimă, satisfacţia şi adeziunea plenară la ideile care caracterizează politica externă a României şi pe care şeful statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le-a expus la Sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Publicăm mai jos trei dintre aceste ecouri. In slujba idealurilor nobile ale omenirii Eftimie MODÎLCA, preşedintele Filialei Braşov a Uniunii artiştilor plastici Dominanţa realităţii în care trăim şi din care se zămisleşte însuşi universul vieţii noastre interioare, al aspiraţiilor, idealurilor şi satisfacţiilor noastre, umane, este tocmai spiritul de construcție. (Continuare în pagina a 6-a) Solemnitatea depunerii de coroane de flori leu dimineaţă, cu prilejul celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forţelor Anare ale Republicii Socialiste România, la cimitirul din Sprenghiu Braşov al eroilor români şi sovietici căzuţi în lupta pentru eliberarea României de sub jugul fascist, a avut loc solemnitatea depunerii de coroane de flori. La solemnitate au participat Gheorghe Găitan, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, Wilhelm Lutsch, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, general-maior Marin Dragu, Petru Sirov, secretar al Comitetului municipal de partid, Marin Decu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, Ştefan Rab, secretar al Comitetului judeţean U.T.C., Mihai Ţoţea, preşedintele Consiliului municipall sindicatelor, Dumitru Calancea, prim secretar al Comitetului municipal U.T.C., ofiţeri superiori, delegaţii ale oamenilor muncii din principalele întreprinderi şi instituţii braşovene, membri ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pnriei, pionieri. După intonarea de către fanfara militară a Imnului de Stat al Republicii Socialiste România, în sunetele marşului eroilor căzuţi în lupta împotriva fascismului, au fost depuse coroane de flori din pardea comitetelor judeţean şi municipal de partid, consiliilor populare judeţean şi municipal, organizaţiilor de masă şi obşteşti, garnizoanei, inspectoratelor judeţean al securităţii statului şi miliţiei, a unor întreprinderi şi instituţii din oraş. Cei prezenţi au primit apoi defilarea companiei de onoare. In numele nostru, al poporului muncitor Stoklassa FRANCISC, lăcătuş la uzina „Hidromecanica" Asemeni atîtor milioane de oameni, am citit şi eu cuvîntarea preşedintelui statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ceea ce m-a pătruns cel mai mult este faptul că discursul celui mai iubit fiu al patriei noastre socialiste a fost izvorît din gîndurile, din inimile noastre, ale întregului popor muncitor, indiferent, că sîntem români, maghiari, germani sau de altă naţionalitate. In cuvîntul său, tovarăşul Ceauşescu a exprimat întocmai ceea ce simţim, ceea ce afir (Continuare în pagina a 6-a) Limi, în jurul orei 17,30, posturile noastre de televiziune vor transmite indirect de la Casa Albă — Washington, vizita tovarăşului Nicolae Ceaușescu. Ştiţi că valoarea mărfurilor greu vandabile ce zac actualmente în magazinele judeţului Braşov totalizează o sumă cu care s-ar putea cumpăra aproximativ 85.000 perechi de mănuşi îmblănite, sau 83.000 cămăşi din poplin, sau 18 kilometri de stofă fină, sau 26.000 perechi de pantofi marca ,,Guban", sau peste o sută de autoturisme „Dacia-1300” etc., etc. ? Dar şi mai ciudat este faptul că, în pofida eforturilor constante de a debarasa rafturile şi depozitele unităţilor comerciale de acest lost incomod, stocurile de mărfuri fără cumpărători se „reîmprospătează" neîncetat. Cu alte cuvinte, in fiecare an se depreciază valori importante, se duc pe apa Sîmbetei bani, se pierd fără rost muncă şi timp. Pe de altă parte, produse cu mare trecere la public apar rareori şi în cantităţi cu totul insuficiente incit numai jocul întîmplării sau bunăvoinţa vreunei cunoştinţe te poate pune în posesia lor. De ce ? Orice om normal îşi dă seama că producţia nu reprezintă un scop în sine, oricine ştie că un produs devine marfă numai atunci cînd cineva are nevoie de el. Explicaţia e cit se poate de simplă. Undeva, în angrenajul producţie-comerţ, o rotiţă se învîrteşte anapoda, dînd naştere la perturbaţii. Soluţia, in schimb, e mai complicată pentru că echilibrul dintre cei doi poli ai mecanismului amintit poate fi stabilit numai prin studierea atentă a cererii, a pieţei. Dar cine nu cunoaşte acest adevăr elementar ? Şi cu toate acestea, multi din cei meniţi să vegheze la asigurarea unui echilibru optim intre cerere şi ofertă nu fac altceva decit să „încerce marea cu degetul". Este limpede că afirmaţia de mai sus nu exclude excepţiile. Una dintre ele este fabrica de tricotaje Jason". „Această chestiune, afirmă ing. Maria Dalcu, directoarea fabricii, ne preocupă în mod deosebit. Şi nu numai pentru că este la modă. Pentru a ține o legătură strînsă cu cumpărătorii am perfectat o înţelegere cu responsabilii a 13 magazine din Braşov în baza căreia aceştia pot contracta marfa direct din fabrică. Tot din acelaşi motiv, magazinul nr. 31 de pe bulevardul Lenin vinde cu precădere produsele noastre. în fabrică este deschisă o expoziţie permanentă, unde sunt prezentate ultimele creaţii. Aceasta din urmă va fi extinsă în curînd prin amenajarea unei noi săli. Pentru prospectarea pieţei, am trimis atît în ţară cit şi peste hotare colecţii cuprinzînd peste 1000 de modele. Ştim, de pildă, că în Braşov se caută in acest sezon veste şi pulovere, jachete şi cămăşi din fibre sintetice, articolepentru copii, în special mărimi mici și în culori vii". Studiul cererii este aproape sinonim cu orientarea ei. Lansarea unor produse prin modalități publicitare ingenioase, atractive, elocvente, deci eficiente, constituie un sondaj activ în stare să ofere reperele necesare prognozei. Pentru că, studierea pieţei este prospectivă şi prognotică. Am continuat sondajul la Combinatul textil Braşov. Răspunsul directorului comercial Nicolae Şandru a fost plin de echivoc : „Noi primim balanţe... Nu prea cred că se ocupă cineva de aşa ceva...D In ciuda acestei afirmaţii, unii iniţiaţi ştiu că o serie de lucrători de la atelierul de creaţie al Fabricii de stofe, se consultă periodic cu oameni experimentaţi din comerţ de la care află lucruri importante privind dorinţele publicului, atitudinea cumpărătorilor, preferinţele lor pentru un model sau altul. Unul dintre aceştia din urmă este Du- Ştefan V. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Anchetă sociologică Comertul braşovean intre previziune şi hazard Simbolul concentrat al idealurilor generaţiei mele Werner KASPER, student în anul V la Institutul politehnic Braşov „Se cer create condiţii ca tineretul să poată participa mai activ la viaţa socială, să-şi poată manifesta energia în direcţia perfecţionării societăţii umane, a înfăptuirii idealurilor de dreptate, libertate şi bunăstare ale întregii omeniri“ — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea jubiliară a Adunării Generale a O.N.U., exprimînd astfel concentrat aspiraţiile tineretului de pretutindeni. Dar implicit şi explicit, cuvîntul şefului statului român afirmă încă o dată una din preocupările consecvente ale politicii noastre interne și externe. con-(Continuare în pag. a 6-a) |* ! \ In Editura politică a apărut \ i----------------------------------| {NICOLAE CEAUȘESCU! ' Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 Vizita la Braşov a delegaţiei de activişti ai P.M.U.P. Ieri seara a sosit la Braşov delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condusă de Edward Karelus, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.U.P., care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. După ce în aceeaşi seară membrii delegaţiei au vizitat complexul „Cerbul Carpatin", în cursul zilei de azi, însoţiţi de tovarăşul Ioan Goga, şeful sectorului de sinteză al comisiei economice a Comitetului judeţean de partid, oaspeţii vor vizita cartiere ale oraşului, muzee şi monumente istorice, staţiunea turistică Poiana Braşov.