Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)

1970-11-21 / nr. 8047

-L I)­i­r .9 J­u­do.B­r­aşo­v" Către CI -PTIK TG chilUHES, a o •+■ , nou vb, Proletari din toate ţările, uhi'tMrl! iPuni nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C..R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8047 Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani VIZITA IN BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMANE După întâlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea con­­­­vorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colabora­re şi asistenţă mutuală româno­■ bulgar, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tova­răşul Nicolae­ Ceauşescu, secretar general al Partidului­­ Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu to­varăşul Todor­ Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bul­garia. Delegaţia română formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Rău-­­­tu, Vasile Patilineţ, Cornelia Mă­­nescu, Vasile Vlad, Nicolae Ble­­jan este însoţită de Lîcezar A­­vramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a stră­bătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Bo­tevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele ro­mâneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă senti­mentele locuitorilor : „Bine aţi venit tovarăşi români". Pe alte pancarte sunt înscrise : urările „Bulgaria—România, pi­eteuie şi veci", „Trăiască şi Înfloreasişă» prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti", oraşe înfrăţite ale celor două ţări. în sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scandează : „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oas­peţi calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor ora­şului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sun­tem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botev­grad şi Ploieşti — oraşe înfrăţi­te —­ între comuna Pravaţ şi co­muna dumneavoastră natală Scor­­niceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîn­­cirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski, a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de aur de onoare a Bo­­tevgradului, conferită potrivit ho­­tărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia­­ româno—bulgară să strălucească, veşnic". Primit cu­ vii aplauze, cu ova­ţiile mulţimii, a răspuns tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşului Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rînd, să mul­ţumesc primului secretar al mu­nicipiului Botevgrad, dumnea­voastră, tuturor locuitorilor aces­tui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la a­­dresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a popu­laţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locui­torilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizi­ta pe care o facem în Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). în discuţiile pe care le-am a­­vut cu tovarăşul Jivkov şi cu cei­lalţi membri ai delegaţiei bulga­re am convenit să acţionăm con­tinuu pentru întărirea prieteniei şi colaborării intre partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinţei­­ tuturor locuitorilor ţărilor noas­tre, intereselor făuririi noii orîn­­duiri în România şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaştem că poporul intu­gar este în preajma Congresului al X-lea şi ştim, de asemenea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să u­­rez organizaţiei de partid, tutu­ror oamenilor muncii din Botev­grad succese tot mai mari în în­­tîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire şi mul­tă sănătate. (Aplauze). •.. Cuvintele conducătorului par­tidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno --bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîi­­ne şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşi­nă deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răs­pund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. . în localităţile de, pe întregul traseu pînă la Vraţa — Skravena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori întâmpină cu deose­bită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea­ momente­­grele din frământata­­istorie a poporului bulgar, ■ locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifas­cist. La intrarea în oraşul Vraţa, în întîmpinare au venit reprezen­tanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comite­tului judeţean al P.C.R. în faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întâmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun ve­nit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraş sunt re­luate în valuri, multiplicîndu-se în ovaţiile şi uralele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei, în acest frumos oraş asistăm la o vibrantă manifestare a sentimen­telor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statu­lui nostru, expr­esie a prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar, în aplauzele şi uralele mulţi­mii, oaspeţii români se îndreap­tă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate prin­cipalele străzi ale acestei citade­le de la poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16 000 de locuitori, cu cele cîteva atelie­­re meşteşugăreşti, desfăşoară as­tăzi panorama­ unui oraş indus­trial, în continuă extindere­­ blocuri moderne, integrate armo­nios în peisajul montan, vile co­chete înconjurate de grădini, par­curi, turle de fabrici şi uzine, e­­dificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55 000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. în piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala sta­tuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scri­se în limbile română şi bulgară cuvinte de bun Venit. Preşedintele Sântului popular al oraşului, ungh­er Gancio Racev, salută coi­­ii , iustin­­ii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei ro­­mâno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi spri­jin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile (Continuare în pagina a 4-a) Cuvintul Nicolae B!BIBIB!BIBIBIBTfllBt*WI'BIB!BIBIBIBIB!BifllBIBIB!BIBIB Piese de ceramică descoperite recent la Har­man şi la castrul roman de la Rîşnov. Ele vor fi expuse mîine la Casa armatei, în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a Muzeului judeţean Braşov. Sesiune ştiinţifică privind continuitatea populaţiei autoh­tone în ţara Bîrsei Duminică, 22 noiembrie, orele 9, Muzeul jude­ţean Braşov organizează în Sala coloanelor a Casei armatei, o sesiune de comunicări ştiinţi­fice cu tema: „Continuitatea populaţiei autohtone în Ţara Bîrsei între secolele II î.e.n. şi XII e.n.". Sesiunea beneficiază de prestigioasa partici­pare a eminentului om de ştiinţă, acad. Constan­tin Daicoviciu, care va vorbi despre „Romanita­tea în Ţara Bîrsei". Vor mai prezenta comunicări: Alexandru Vul­pe, doctor în ştiinţe istorice (despre sfîrşitul e­­pocii bronzului în sud-estul Transilvaniei); A. D. Alexandrescu, doctor în ştiinţe istorice (despre populaţia autohtonă în feudalismul timpuriu în Ţara Bîrsei); Nicolae Gudea, cercetător la Insti­tutul de istorie şi arheologie din Cluj (despre castrul roman Cumidava de la Rîşnov); Mariana Marcu, muzeograf la Muzeul de istorie Braşov (despre Hărman, Cristian, Bolbav — aşezări post-romane) şi Florea Costea, muzeograf prin­cipal la Muzeul de istorie Braşov (despre aşeza­rea dacică de la Rîşnov). Astăzi, la posturile noastre de radio şi televiziune Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noas­tre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, care a făcut o vizită oficiala de prietenie în Republica Populară Bulgaria. În pagina a 4-a • O.N.U. Votul în problema restabili­rii drepturilor legi­time ale R.P. Chi­neze • Sosirea la Pekin a delegaţiei guver­namentale româ­ne • Incidente grave în Iordania • „Lunohod-1" se deplasează cu vi­teza a doua sele­nară Vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La Invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri ale Republi­cii Socialiste România, o delega­ţie de partid şi de stat a Repu­blicii Democrate Germane,­­con­dusă de­­Walter Ulbricht, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliu­lui de­ Stat al Republicii Demo­crate Germane, şi Will­ Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu­lui Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Mi-­ niştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită ofi­cială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Re­publica Democrată Germană. Adunarea generală a Republicii Socialiste consacrată efectului Academiei România Coandă în tehnică şi economie în Capitală s-au desfășurat vi­neri lucrările Adunării generale a Academiei Republicii Socialis­te România. Alături de membrii Academiei au luat parte cercetă­tori din institutele academice şi departamentale, profesori univer­sitari, specialişti din domeniul ştiinţelor tehnice. Au participat prof. univ. Ma­nea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., precum şi Gheorghe Cioară, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, în prima parte a lucrărilor A­­dunării a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Efectul Coandă şi aplicaţiile lui", desfăşurată în prezenţa sa­vantului, Henri Coandă. Deschizînd sesiunea, acad. Mi­ron Nicolescu, preşedintele A­­cademiei, a spus printre altele . La 16 decembrie 1970 se împli­nesc 60 de ani de cînd s-a con­struit şi s-a efectuat primul zbor cu un avion cu reacţie pe care l-a conceput şi pilotat inginerul român Henri Coandă. Evenimen­tul va fi sărbătorit anul acesta printr-o serie de festivităţi în ţa­ră şi în străinătate. Cu acest pri­lej, Academia Republicii Socia­liste România a convocat Aduna­rea generală pentru a dezbate în­tr-o sesiune ştiinţifică aplicaţiile efectului Coandă în tehnică şi economie. în continuare, au fost prezen­tate comunicările: „Activitatea ştiinţifică şi tehnică a lui Henri Coandă", de acad. Elie Carafoli, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei; „Considera­ţii teoretice asupra ajutajelor cu reţele depresive", de col. dr. ing. C. Teodorescu-Ţintea, directorul Institutului de mecanica fluide­lor şi construcţii aerospaţiale; „Asupra efectului Coandă tridi­mensional", de ing. Nicolae Pa­­traulea, membru corespondent al Academiei; „Aplicaţiile efectului Coandă la forajul, sondelor şi la extracţia ţiţeiului", de dr. ing. Gheorghe Aldea, directorul In­stitutului de cercetări şi proiec­tări în industria extractivă, ţiţei şi gaze — Cîmpina; „Considera­ţii asupra formulării matematice a efectului Coandă în fluidul real". Aplicaţii de dr. ing. Ştefan Săvulescu, şef de sector la In­stitutul de mecanica fluidelor şi construcţii aerospaţiale. După-amiază Adunarea gene­rală a Academiei Republicii So­cialiste România, întrunită în şe­dinţă plenară, a ales pe savantul Henri Coandă ca membru titular al Academiei. A luat apoi cuvintul savantul Henri Coandă. în încheierea solemnităţii par­ticipanţii au adoptat, prin vii şi puternice aplauze, textul unei te­legrame adresate­ tovarăşului Ni­colae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. (Agerpres) ■ iaiSllllli^lBIBIiIIBIIi»IBil!!i«iflH»iaiBIBIHH«11IBIB!e!l9!H!H!SI!B!l!l!K!B!! gtl!BIB!l!H!l!HWI*WI»l*Hi1W«HW LOCUL PROIECTELOR PENTRU CONSTRUCŢIILE­ 1971 ESTE PE ŞANTIERE ŞI NU ÎN SEIFURILE BENEFICIARILOR Am poposit deunăzi la I.C.I.M. Braşov. Motivat ? Să consemnăm pregătirile pentru producţia pe 1971. Oricît ar părea de ciudat, acest constructor este departe de a se afla pregătit aşa cum se cu­vine pentru producţia anului viitor. Examinînd cauzele, am constatat însă că constructorul nu prea este vinovat de această stare de lu­cruri.­­ Din volumul programului de investiţii prevăzut pentru anul 1971, ne spune tova­răşul ALEXANDRU PRISECAN, şeful serviciului plan al întreprinderii, nu avem documenta­ţia asigurată decît în proporţie de 55 la sută. Cu 40 de zile înainte de începutul anului, deci noi nu ştim cum va arăta concret structura la aproape jumătate din lucrările de plan pe 1971. ,Aceasta situație critica in care se află constructorul, surprinde din mai multe motive. Există, de pildă, acte normative precise care stabi­lesc ca pînă la 1 noiembrie a.c. beneficiarii să predea constructo­rilor documentaţiile obiectivelor ce se execută în continuare, iar pînă la 1 decembrie pentru obiectivele noi ce­ urmează să fie atacate. Con­trar legii, o serie de beneficiari că­rora I.C.I.M.-ul le execută lucrările, n-au asigurat proiectele aferente investiţiilor anului 1971. — Unii dintre beneficiarii noş­tri, ne relata tov. Prisecan, s-au îngrijit să asigure documentaţia. Aş aminti cazul Fabricii de scule din Rîşnov, al întreprinderii de u­­nelte şi scule care au asigurat in­tegral proiectele pentru investiţiile anului viitor, al Uzinei de autoca­mioane şi uzinei „ Tractorul" care, de asemenea, ne-au dat peste 80 la sută din documentaţie. Alţi benefi­ciari braşoveni au creat o situaţie precară întreprinderii noastre din pricină că n-au asigurat unele pro­iecte. Interlocutorul ne-a citat între al­tele, cazul Fabricii de şuruburi din Braşov, al fabricii ,,Răsăritul", care nu au dat constructorului nici măcar o planşă, al I.C.A. Ghimbav care a asigurat abia a 5-a parte din proiectele aferente investiţiilor 1971, al uzinei „Electroprecizie", al uzinei „6 Martie" Zărneşti, al Uzi­nei nr. 2 şi al uzinei ,,Metrom“. Se pune întrebarea de ce nu respectă toţi aceşti beneficiari prevederile, legii investiţiilor şi ale altor hotă­­rîri care au urmat-o ? Pentru că pur şi simplu beneficiarii amintiţi, centralele industriale care îi tute­lează şi ministerele de resort se decid foarte greu, deliberează şi tot deliberează ce să construiască. Din această cauză fazele elaboră­rii documentaţiilor se prelungesc, se amină. în momentul cînd se hotă­răşte în sfîrşit introducerea în plan a lucrărilor începe „noaptea furtu­noasă" pentru proiectant. Lui i­ se cere să „scoată" documentaţia cum o şti. Am luat şi noi legătura cu unii dintre beneficiari care produc greutăţi I.C.I.M.-ului. O parte din­tre ei au intr-adevăr de făcut faţă unor dificultăţi în ce priveşte pre­gătirea documentaţiilor. Dar nu toţi au avut dificultăţi. Uzina „Rul­mentul", de exemplu, îşi execută în propriile ateliere de proiectare documentaţia. S.T.E.-ul pentru noile investiţii îl are aprobat încă din luna mai a.c. Şi totuşi nu a pre­dat beneficiarului nici un proiect. - Uzina nu face altceva decit să ne ducă cu vorba, mărturisea tov. Prisecan. II întrebăm pe bene­ficiar cînd ne dă proiectele ? Ni se răspunde ,,vi le dăm mîine"­. Şi asta durează de luni de zile. Am ajuns în situaţia să luăm direct de pe masa de proiectare unele planşe ca să putem face totuşi cite ceva. Este desigur greu de crezut o ase­menea relaţie de colaborare între constructor şi beneficiar, dar ea e L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2*a) Citeam undeva consi­deraţiile unui amator de statistică : gradul de ci­vilizaţie a unei colectivi­tăţi se poate stabili în funcţie de cantitatea me­die de săpun consumată de fiecare individ în parte, într-o unitate de timp. Afirmaţia, expri­mată în graiul lapidar al unei formule matematice, nu este de loc deplasată sau hazardată aşa cum pare la prima vedere, ea nefăcînd altceva decit să sublinieze foarte sugestiv unul dintre principalii fac­tori ai existenţei civilizate — aplicarea conştientă a normelor generale de igienă. Că nu întotdeauna, sau nu toţi, deopotrivă, le acordăm o maximă im­portanţă atunci cînd este vorba de noi, înşine, este grav ; a ignora însă norme elementare de igienă atunci cînd este vorba de o întreagă co­lectivitate faptul este mai mult decît condam­nabil ! Aceasta este, de fapt, şi ideea rândurilor de faţă. Este cunoscut că ritmul tot mai alert al existen­ţei noastre cotidiene o­­bligă la alegerea celor mai economice mijloace în ceea ce priveşte utili­zarea timpului liber: pre­ferăm uneori să luăm masa la restaurant, con­ţină pe o servire promptă şi de bună calitate ; in­trăm frecvent in cofetării, din exact aceleaşi motive, pentru că - de ce să nu recunoaştem - prepara­rea unei prăjituri, de pildă, acasă, ar necesita un timp mult mai îndelun­gat, pe care nu-l avem întotdeauna la dispoziţie sau pe care l-am putea folosi în alt mod. Res­taurantul, bufetul, cofetă­ria, exclud pe zi ce trece factorul „distracţie", de­venind locuri utile şi ab­so­lut necesare. Or, aşa stînd lucrurile, toate a­­ceste unităţi ale alimen­taţiei publice presupun a dobîndi un cadru fa­miliali, în sensul că se aş­teaptă condiţii de cali­tate şi igienă pe care consumatorii le au sau şi le pretind, în propria bu­cătărie. De ce există însă destui oameni circum­specţi faţă de această formă de deservire pu­blică , în ce măsură sînt justificate unele reţineri şi afirmaţii de genul : „Decît să mănînc la res­taurantul'X, mai bine lip­să!'', iată cîteva semne de întrebare ce ne-au de­terminat să întreprindem, cu ajutorul Inspectoratu­lui sanitar de stat (Dr. Braun Iosif, şeful Inspec­toratului sanitar, asistent principal de igienă Nagel Veronica şi dr. Moldovan Vasile), un raid prin unităţi de alimentaţie publică. în descinderea noastră vizam îndeosebi modul în care sînt sau nu respectate acele norme de igienă despre care vorbeam la început. Restaurantul „Cana" ne-a întîmpinat, în­­ seara aceea (10 noiembrie), cu atmosfera obişnuită, lume multă şi suficient de zgo­motoasă, clienţi nerăbdă­tori gesticulînd pentru a­ fi luaţi în seamă, con­sumatori exasperaţi, unii resemnaţi, alţii mulţumiţi, ospătari precipitînd­u-se în diferite direcţii său învîr­­tindu-se fără rost. Dar nu asta ne interesa în acel moment, aşa că­­ din­­tr-o privire sumară — constatăm în saloane o aproximativă ordine şi cu­răţenie. Pe responsabilul Eghel Toader l-am des­coperit în biroul dumisale, sorbindu-şi cafeaua­ şi în­­treţinîndu-se cordial cu doi amici. Părem proba­bil puţin surprinşi, căci responsabilul ne infor­mează liniştitor : „Dîn­sul este cutare, dînsul este fostul director de la. . . Ştiţi, azi e zi de salariu". Nu ştiam. Bănuiam însă că la acea oră de vîrf, prezenţa în local a res­ponsabilului ar fi fost ne­cesară, mai ales că o parte dintre salariaţi nu au o calificare corespun­zătoare. în sfirşit, facem o vizită prin bucătărie. Con­statăm că pe masa de preparate finite stau ală­turi, într-o bună tovărăşie, alimente crude şi alimente gata a fi servite, lucru neadmis în normele sa­nitare ; că în frigidere e­­xistă aceeaşi situaţie ; că tacîmurile şi vesela sunt insuficient degresate, nu din lipsa sodei, ci din co­moditate şi neglijenţă ; că nu se respectă regulile igienice în prepararea a­­numitor feluri de mîncare: zile de-a rîndul, de e­­xemplu, perişoarele se fierb în aceeaşi apă - altfel nu ne putem ex­plica prezenţa „la înde­­mî­nă" a acelui vas cu un lichid incert şi dubios, prezenţă justificată de personal prin „uitatul" a­­colo ! Ne interesăm dacă în ultima vreme conduce­rea T.A.P.L.-ului a făcut vreun control pe linie de igienă şi dacă a dat sanc­ţiuni. Responsabilul ne priveşte mirat : „Nu !“ Mai întrebăm dacă per­sonalul are — pentru cu­răţirea mîinilor — o perie de unghii, ustensilă abso­lut obligatorie într-un ast­fel de sector. — Perie de unghii ? Cine a luat de aici peria de unghii ? Peria ! Părăsim restaurantul „Cina", nu înainte însă ca însoţitorii noştri să la­se acolo, drept a­­mintire, un proces-verbal de contravenţie. La intrarea în bufetul Autoservire Tractorul (str. 13 Decembrie) constatăm încă de la „bun" început o lipsă evidentă de simţ gospodăresc. în saila de consumaţie se calcă pe un adevărat covor de mucuri de ţigări, beţe de chibrituri, capace, coco­loaşe de hîrtie, resturi de pîine. Nici bucătăria nu arată mai grozav : pere­ţii, pardoseala şi ane­xele sînt neîngrijite, mur­dare, parţial degradate. — Nu e vina mea — se disculpă responsabilul Tirsu loan - clăslirea-i necorespunzătoare ! Zugrăveala tavanului, coşcovită, stă parcă , gata să curgă în vasele cu mîncare de pe sobă. Des­coperim alături de mînca­­rea gătită, un vas cu pre­parate evident degradate (resturi de carne), desti­nate, chipurile, pentru consumul . . . personalu­lui !? Nu se cunosc nici a­ici regulile elementa­re de sortare a alimentelor într-un frigider , alimente crude amplasate negli­jent deasupra celor pre­parate, într-un dulap, des­tinat iniţial păstrării di­verselor ustensile de bu­­cătărie, găsim cu stu­poare... 3 ghete murdare, uzate ! Uimirea şi indig­narea simulată a respon­sabilului la vederea ace­lor ciudate obiecte nu ne încălzeşte cu nimic. In­util să-l mai obosim pe cititor informîndu-l că nici aici nu se maî găsea... peria de unghii, şi că săpunul pentru spălat nu era de­cît o biată pojghiţă. Bufetul ,,Măgura". Tre­buie să recunoaştem că oricît­­de decent ne-ar­ fi vocabularul, nu putem o- C. MERLAU (Continuare in pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Alimentaţia şi exigenţele il. Consfătuire pe teme­­ sociologice Ieri, în cadrul programului de instruire a activului sindi­cal, organizat de Consiliul ju­deţean al sindicatelor, activiş­tii sindicali din întreprinderile judeţului Braşov au purtat, o discuţie cu doi dintre autorii monografiei „Procesul de ur­banizare în România, zona Braşov" ; cercetătorii GEOR­­GETA FLOREA şi HARA­­LAMBIE CULEA, de la Insti­tutul de filozofie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a R. S. România. Cei doi socio­logi au prezentat pe larg o se­rie de probleme de mare inte­res pentru activul sindical din întreprinderi.

Next