Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)
1970-11-21 / nr. 8047
-L I)ir .9 Judo.Braşov" Către CI -PTIK TG chilUHES, a o •+■ , nou vb, Proletari din toate ţările, uhi'tMrl! iPuni nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C..R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8047 Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani VIZITA IN BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMANE După întâlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno■ bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Rău-tu, Vasile Patilineţ, Cornelia Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine aţi venit tovarăşi români". Pe alte pancarte sunt înscrise : urările „Bulgaria—România, pieteuie şi veci", „Trăiască şi Înfloreasişă» prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti", oraşe înfrăţite ale celor două ţări. în sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scandează : „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între comuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski, a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno—bulgară să strălucească, veşnic". Primit cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşului Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rînd, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). în discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare am convenit să acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi colaborării intre partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinţei tuturor locuitorilor ţărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaştem că poporul intugar este în preajma Congresului al X-lea şi ştim, de asemenea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizaţiei de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire şi multă sănătate. (Aplauze). •.. Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno --bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. . în localităţile de, pe întregul traseu pînă la Vraţa — Skravena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori întâmpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea momentegrele din frământataistorie a poporului bulgar, ■ locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în oraşul Vraţa, în întîmpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.C.R. în faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întâmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraş sunt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ovaţiile şi uralele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei, în acest frumos oraş asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresie a prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar, în aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16 000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş industrial, în continuă extindere blocuri moderne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55 000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. în piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română şi bulgară cuvinte de bun Venit. Preşedintele Sântului popular al oraşului, ungher Gancio Racev, salută coiii , iustinii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile (Continuare în pagina a 4-a) Cuvintul Nicolae B!BIBIB!BIBIBIBTfllBt*WI'BIB!BIBIBIBIB!BifllBIBIB!BIBIB Piese de ceramică descoperite recent la Harman şi la castrul roman de la Rîşnov. Ele vor fi expuse mîine la Casa armatei, în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a Muzeului judeţean Braşov. Sesiune ştiinţifică privind continuitatea populaţiei autohtone în ţara Bîrsei Duminică, 22 noiembrie, orele 9, Muzeul judeţean Braşov organizează în Sala coloanelor a Casei armatei, o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema: „Continuitatea populaţiei autohtone în Ţara Bîrsei între secolele II î.e.n. şi XII e.n.". Sesiunea beneficiază de prestigioasa participare a eminentului om de ştiinţă, acad. Constantin Daicoviciu, care va vorbi despre „Romanitatea în Ţara Bîrsei". Vor mai prezenta comunicări: Alexandru Vulpe, doctor în ştiinţe istorice (despre sfîrşitul epocii bronzului în sud-estul Transilvaniei); A. D. Alexandrescu, doctor în ştiinţe istorice (despre populaţia autohtonă în feudalismul timpuriu în Ţara Bîrsei); Nicolae Gudea, cercetător la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj (despre castrul roman Cumidava de la Rîşnov); Mariana Marcu, muzeograf la Muzeul de istorie Braşov (despre Hărman, Cristian, Bolbav — aşezări post-romane) şi Florea Costea, muzeograf principal la Muzeul de istorie Braşov (despre aşezarea dacică de la Rîşnov). Astăzi, la posturile noastre de radio şi televiziune Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficiala de prietenie în Republica Populară Bulgaria. În pagina a 4-a • O.N.U. Votul în problema restabilirii drepturilor legitime ale R.P. Chineze • Sosirea la Pekin a delegaţiei guvernamentale române • Incidente grave în Iordania • „Lunohod-1" se deplasează cu viteza a doua selenară Vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane,condusă deWalter Ulbricht, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Will Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Mi- niştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Adunarea generală a Republicii Socialiste consacrată efectului Academiei România Coandă în tehnică şi economie în Capitală s-au desfășurat vineri lucrările Adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România. Alături de membrii Academiei au luat parte cercetători din institutele academice şi departamentale, profesori universitari, specialişti din domeniul ştiinţelor tehnice. Au participat prof. univ. Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., precum şi Gheorghe Cioară, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, în prima parte a lucrărilor Adunării a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Efectul Coandă şi aplicaţiile lui", desfăşurată în prezenţa savantului, Henri Coandă. Deschizînd sesiunea, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, a spus printre altele . La 16 decembrie 1970 se împlinesc 60 de ani de cînd s-a construit şi s-a efectuat primul zbor cu un avion cu reacţie pe care l-a conceput şi pilotat inginerul român Henri Coandă. Evenimentul va fi sărbătorit anul acesta printr-o serie de festivităţi în ţară şi în străinătate. Cu acest prilej, Academia Republicii Socialiste România a convocat Adunarea generală pentru a dezbate într-o sesiune ştiinţifică aplicaţiile efectului Coandă în tehnică şi economie. în continuare, au fost prezentate comunicările: „Activitatea ştiinţifică şi tehnică a lui Henri Coandă", de acad. Elie Carafoli, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei; „Consideraţii teoretice asupra ajutajelor cu reţele depresive", de col. dr. ing. C. Teodorescu-Ţintea, directorul Institutului de mecanica fluidelor şi construcţii aerospaţiale; „Asupra efectului Coandă tridimensional", de ing. Nicolae Patraulea, membru corespondent al Academiei; „Aplicaţiile efectului Coandă la forajul, sondelor şi la extracţia ţiţeiului", de dr. ing. Gheorghe Aldea, directorul Institutului de cercetări şi proiectări în industria extractivă, ţiţei şi gaze — Cîmpina; „Consideraţii asupra formulării matematice a efectului Coandă în fluidul real". Aplicaţii de dr. ing. Ştefan Săvulescu, şef de sector la Institutul de mecanica fluidelor şi construcţii aerospaţiale. După-amiază Adunarea generală a Academiei Republicii Socialiste România, întrunită în şedinţă plenară, a ales pe savantul Henri Coandă ca membru titular al Academiei. A luat apoi cuvintul savantul Henri Coandă. în încheierea solemnităţii participanţii au adoptat, prin vii şi puternice aplauze, textul unei telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. (Agerpres) ■ iaiSllllli^lBIBIiIIBIIi»IBil!!i«iflH»iaiBIBIHH«11IBIB!e!l9!H!H!SI!B!l!l!K!B!! gtl!BIB!l!H!l!HWI*WI»l*Hi1W«HW LOCUL PROIECTELOR PENTRU CONSTRUCŢIILE 1971 ESTE PE ŞANTIERE ŞI NU ÎN SEIFURILE BENEFICIARILOR Am poposit deunăzi la I.C.I.M. Braşov. Motivat ? Să consemnăm pregătirile pentru producţia pe 1971. Oricît ar părea de ciudat, acest constructor este departe de a se afla pregătit aşa cum se cuvine pentru producţia anului viitor. Examinînd cauzele, am constatat însă că constructorul nu prea este vinovat de această stare de lucruri. Din volumul programului de investiţii prevăzut pentru anul 1971, ne spune tovarăşul ALEXANDRU PRISECAN, şeful serviciului plan al întreprinderii, nu avem documentaţia asigurată decît în proporţie de 55 la sută. Cu 40 de zile înainte de începutul anului, deci noi nu ştim cum va arăta concret structura la aproape jumătate din lucrările de plan pe 1971. ,Aceasta situație critica in care se află constructorul, surprinde din mai multe motive. Există, de pildă, acte normative precise care stabilesc ca pînă la 1 noiembrie a.c. beneficiarii să predea constructorilor documentaţiile obiectivelor ce se execută în continuare, iar pînă la 1 decembrie pentru obiectivele noi ce urmează să fie atacate. Contrar legii, o serie de beneficiari cărora I.C.I.M.-ul le execută lucrările, n-au asigurat proiectele aferente investiţiilor anului 1971. — Unii dintre beneficiarii noştri, ne relata tov. Prisecan, s-au îngrijit să asigure documentaţia. Aş aminti cazul Fabricii de scule din Rîşnov, al întreprinderii de unelte şi scule care au asigurat integral proiectele pentru investiţiile anului viitor, al Uzinei de autocamioane şi uzinei „ Tractorul" care, de asemenea, ne-au dat peste 80 la sută din documentaţie. Alţi beneficiari braşoveni au creat o situaţie precară întreprinderii noastre din pricină că n-au asigurat unele proiecte. Interlocutorul ne-a citat între altele, cazul Fabricii de şuruburi din Braşov, al fabricii ,,Răsăritul", care nu au dat constructorului nici măcar o planşă, al I.C.A. Ghimbav care a asigurat abia a 5-a parte din proiectele aferente investiţiilor 1971, al uzinei „Electroprecizie", al uzinei „6 Martie" Zărneşti, al Uzinei nr. 2 şi al uzinei ,,Metrom“. Se pune întrebarea de ce nu respectă toţi aceşti beneficiari prevederile, legii investiţiilor şi ale altor hotărîri care au urmat-o ? Pentru că pur şi simplu beneficiarii amintiţi, centralele industriale care îi tutelează şi ministerele de resort se decid foarte greu, deliberează şi tot deliberează ce să construiască. Din această cauză fazele elaborării documentaţiilor se prelungesc, se amină. în momentul cînd se hotărăşte în sfîrşit introducerea în plan a lucrărilor începe „noaptea furtunoasă" pentru proiectant. Lui i se cere să „scoată" documentaţia cum o şti. Am luat şi noi legătura cu unii dintre beneficiari care produc greutăţi I.C.I.M.-ului. O parte dintre ei au intr-adevăr de făcut faţă unor dificultăţi în ce priveşte pregătirea documentaţiilor. Dar nu toţi au avut dificultăţi. Uzina „Rulmentul", de exemplu, îşi execută în propriile ateliere de proiectare documentaţia. S.T.E.-ul pentru noile investiţii îl are aprobat încă din luna mai a.c. Şi totuşi nu a predat beneficiarului nici un proiect. - Uzina nu face altceva decit să ne ducă cu vorba, mărturisea tov. Prisecan. II întrebăm pe beneficiar cînd ne dă proiectele ? Ni se răspunde ,,vi le dăm mîine". Şi asta durează de luni de zile. Am ajuns în situaţia să luăm direct de pe masa de proiectare unele planşe ca să putem face totuşi cite ceva. Este desigur greu de crezut o asemenea relaţie de colaborare între constructor şi beneficiar, dar ea e L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2*a) Citeam undeva consideraţiile unui amator de statistică : gradul de civilizaţie a unei colectivităţi se poate stabili în funcţie de cantitatea medie de săpun consumată de fiecare individ în parte, într-o unitate de timp. Afirmaţia, exprimată în graiul lapidar al unei formule matematice, nu este de loc deplasată sau hazardată aşa cum pare la prima vedere, ea nefăcînd altceva decit să sublinieze foarte sugestiv unul dintre principalii factori ai existenţei civilizate — aplicarea conştientă a normelor generale de igienă. Că nu întotdeauna, sau nu toţi, deopotrivă, le acordăm o maximă importanţă atunci cînd este vorba de noi, înşine, este grav ; a ignora însă norme elementare de igienă atunci cînd este vorba de o întreagă colectivitate faptul este mai mult decît condamnabil ! Aceasta este, de fapt, şi ideea rândurilor de faţă. Este cunoscut că ritmul tot mai alert al existenţei noastre cotidiene obligă la alegerea celor mai economice mijloace în ceea ce priveşte utilizarea timpului liber: preferăm uneori să luăm masa la restaurant, conţină pe o servire promptă şi de bună calitate ; intrăm frecvent in cofetării, din exact aceleaşi motive, pentru că - de ce să nu recunoaştem - prepararea unei prăjituri, de pildă, acasă, ar necesita un timp mult mai îndelungat, pe care nu-l avem întotdeauna la dispoziţie sau pe care l-am putea folosi în alt mod. Restaurantul, bufetul, cofetăria, exclud pe zi ce trece factorul „distracţie", devenind locuri utile şi absolut necesare. Or, aşa stînd lucrurile, toate aceste unităţi ale alimentaţiei publice presupun a dobîndi un cadru familiali, în sensul că se aşteaptă condiţii de calitate şi igienă pe care consumatorii le au sau şi le pretind, în propria bucătărie. De ce există însă destui oameni circumspecţi faţă de această formă de deservire publică , în ce măsură sînt justificate unele reţineri şi afirmaţii de genul : „Decît să mănînc la restaurantul'X, mai bine lipsă!'', iată cîteva semne de întrebare ce ne-au determinat să întreprindem, cu ajutorul Inspectoratului sanitar de stat (Dr. Braun Iosif, şeful Inspectoratului sanitar, asistent principal de igienă Nagel Veronica şi dr. Moldovan Vasile), un raid prin unităţi de alimentaţie publică. în descinderea noastră vizam îndeosebi modul în care sînt sau nu respectate acele norme de igienă despre care vorbeam la început. Restaurantul „Cana" ne-a întîmpinat, în seara aceea (10 noiembrie), cu atmosfera obişnuită, lume multă şi suficient de zgomotoasă, clienţi nerăbdători gesticulînd pentru a fi luaţi în seamă, consumatori exasperaţi, unii resemnaţi, alţii mulţumiţi, ospătari precipitîndu-se în diferite direcţii său învîrtindu-se fără rost. Dar nu asta ne interesa în acel moment, aşa că dintr-o privire sumară — constatăm în saloane o aproximativă ordine şi curăţenie. Pe responsabilul Eghel Toader l-am descoperit în biroul dumisale, sorbindu-şi cafeaua şi întreţinîndu-se cordial cu doi amici. Părem probabil puţin surprinşi, căci responsabilul ne informează liniştitor : „Dînsul este cutare, dînsul este fostul director de la. . . Ştiţi, azi e zi de salariu". Nu ştiam. Bănuiam însă că la acea oră de vîrf, prezenţa în local a responsabilului ar fi fost necesară, mai ales că o parte dintre salariaţi nu au o calificare corespunzătoare. în sfirşit, facem o vizită prin bucătărie. Constatăm că pe masa de preparate finite stau alături, într-o bună tovărăşie, alimente crude şi alimente gata a fi servite, lucru neadmis în normele sanitare ; că în frigidere există aceeaşi situaţie ; că tacîmurile şi vesela sunt insuficient degresate, nu din lipsa sodei, ci din comoditate şi neglijenţă ; că nu se respectă regulile igienice în prepararea anumitor feluri de mîncare: zile de-a rîndul, de exemplu, perişoarele se fierb în aceeaşi apă - altfel nu ne putem explica prezenţa „la îndemînă" a acelui vas cu un lichid incert şi dubios, prezenţă justificată de personal prin „uitatul" acolo ! Ne interesăm dacă în ultima vreme conducerea T.A.P.L.-ului a făcut vreun control pe linie de igienă şi dacă a dat sancţiuni. Responsabilul ne priveşte mirat : „Nu !“ Mai întrebăm dacă personalul are — pentru curăţirea mîinilor — o perie de unghii, ustensilă absolut obligatorie într-un astfel de sector. — Perie de unghii ? Cine a luat de aici peria de unghii ? Peria ! Părăsim restaurantul „Cina", nu înainte însă ca însoţitorii noştri să lase acolo, drept amintire, un proces-verbal de contravenţie. La intrarea în bufetul Autoservire Tractorul (str. 13 Decembrie) constatăm încă de la „bun" început o lipsă evidentă de simţ gospodăresc. în saila de consumaţie se calcă pe un adevărat covor de mucuri de ţigări, beţe de chibrituri, capace, cocoloaşe de hîrtie, resturi de pîine. Nici bucătăria nu arată mai grozav : pereţii, pardoseala şi anexele sînt neîngrijite, murdare, parţial degradate. — Nu e vina mea — se disculpă responsabilul Tirsu loan - clăslirea-i necorespunzătoare ! Zugrăveala tavanului, coşcovită, stă parcă , gata să curgă în vasele cu mîncare de pe sobă. Descoperim alături de mîncarea gătită, un vas cu preparate evident degradate (resturi de carne), destinate, chipurile, pentru consumul . . . personalului !? Nu se cunosc nici aici regulile elementare de sortare a alimentelor într-un frigider , alimente crude amplasate neglijent deasupra celor preparate, într-un dulap, destinat iniţial păstrării diverselor ustensile de bucătărie, găsim cu stupoare... 3 ghete murdare, uzate ! Uimirea şi indignarea simulată a responsabilului la vederea acelor ciudate obiecte nu ne încălzeşte cu nimic. Inutil să-l mai obosim pe cititor informîndu-l că nici aici nu se maî găsea... peria de unghii, şi că săpunul pentru spălat nu era decît o biată pojghiţă. Bufetul ,,Măgura". Trebuie să recunoaştem că oricîtde decent ne-ar fi vocabularul, nu putem o- C. MERLAU (Continuare in pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Alimentaţia şi exigenţele il. Consfătuire pe teme sociologice Ieri, în cadrul programului de instruire a activului sindical, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor, activiştii sindicali din întreprinderile judeţului Braşov au purtat, o discuţie cu doi dintre autorii monografiei „Procesul de urbanizare în România, zona Braşov" ; cercetătorii GEORGETA FLOREA şi HARALAMBIE CULEA, de la Institutul de filozofie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a R. S. România. Cei doi sociologi au prezentat pe larg o serie de probleme de mare interes pentru activul sindical din întreprinderi.