Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)

1971-01-13 / nr. 8090

I lai­ne ron B­arasov ... ! 2 ab + ~ NCU b. Proletari din toate ţirile. uft'i’tMrl!­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CON­Sil IUI­UI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8090 Miercuri, 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA Dupâ cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de sala- p­riaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pen­tru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică - Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin­­ una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de­­maşini — Uzina de mecanică fi­nă, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au, venit cu mic cu mare în întîmpinarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelun­gire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secre­tarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana , Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion­ tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia, a fost întîmpinată cu ropote de a­­plauze. Se scanda „P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R.­­Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pan­cartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !". Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, ros­teşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o ex­poziţie unde sunt înfăţişate prin­cipalele produse ale întreprinde­rii. — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare e­­chipării tuturor tipurilor de mo­toare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distri­buitoare hidraulice pentru insta­laţii de mecanizări şi automati­zări. Vizitînd hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de des­făşurarea procesului de produc­ţie, de modul de organizare a flu­xului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătu­şului Stan Mihălcioiu, care lu­crează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lă­cătuşului ajustor Georgeta Voi­­culescu, tovarăşul Nicolae­­Ceau­şescu se opreşte şi discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, se interesea­ză de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii, întreg colec­tivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Eu­ie aţi venit în mijlocul nostru, tova­răşe Nicolae Ceauşescu „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general, al­­partidului !“ sunt urări ce se fac pretutindeni auzi­te, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care co­lectivul acestei moderne între­ prinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, ca­re în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante în ac­tualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe munci­torii, tehnicienii şi inginerii aces­tei unităţi pentru succesele obţi­nute pînă în prezent şi le urează noi victorii în actualul plan cin­cinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei,­­constatând că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calită­ţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibili­tăţile pentru depăşirea prevederi­lor iniţiale ale planului. Dialogul între oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează cu recomanda­rea ca­­la sfîrşitul actualului cin­cinal să se ajungă la o producţie de aproximativ 600.000 pompe de injecţie, în unităţi convenţionale, faţă de 510.000 cit era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mo­bilizator de­ a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atît­ pen­tru necesităţi proprii, cit şi pen­tru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este trăjuită de o mare arendă deas­­uprut căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine aţi venit, iu­biţi conducători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mulţi­me de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima întîlnire cu oamenii mun­cii din Cîmpina are loc la uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secre­tarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Te­­legescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia fi­rească a momentului, rosteşte : „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de mi, dar în viaţa mea n-am cunos­cut alt conducător mai popular şi mai iubit decît dumneavoastră. Bine aţi venit !". Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate şi insta­laţii pentru industria constructoa­re de maşini — şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secţia mecanică-montaj. Numeroşi mun­citori ies în calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspe­­te în aceste zile de înce­put de an, de început de cincinal, cînd în faţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspecti­velor de dezvoltare ale unităţii în care­ lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prile­juieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncito­rii adunaţi în jurul său despre felul în care muncitorii îşi în­deplinesc sar­cinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele informează pe oaspeţi că an de an întreprin­derea a fost întregită cu noi su-­­prafeţe de s­ecţie. Dezvoltares" uzinei" arăta secretarul general al­ partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă con­ducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al în­treprinderii să acorde în conti­nuare o atenţie sporită acestei u­­nităţi. Aici, la Cîmpina — pre­­cizează tovarăşul Nicolae Ceau­şescu — sunt muncitori cu o bo­gată experienţă, cu o veche tra­diţie, potenţial ce se cere valo­rificat pe trepte mai înalte. Lu­­îndu-se în discuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalur­gice şi constructoare de maşini din Cîmpina, se emite ideea con­struirii unei turnătorii­­unice cu o capacitate de 35­ 000 tone, reali­zabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a reali­za, încă în 1973, sarcinile prevă­zute pentru 1975. „Să revedeţi planul, împreună cu întregul co­lectiv de salariaţi — spune se­cretarul general — şi pînă în fe­bruarie să prezentaţi un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de re­ductoare, iar în 1975 să se ajun­gă la 45—50.000 bucăţi". De la „Neptun", conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată (Continuare în pag. a 4-a. Rezultatele preliminarii ale concursului „Ghid turistic braşovean” In numărul 8066, din 13 decem­brie 1070 al ziarului nostru, am publicat cea de-a doua temă a concursului de cultură generală organizat în întîmpinarea aniver­sării semicentenarului Partidului Comunist Român, de către Filia­la Braşov a Uniunii ziariştilor, în colaborare cu Comitetul judeţean U. T. C. şi Agenţia judeţeană O.N.T., respectiv „Ghid turistic braşovean“. Astăzi, publicăm răs­punsurile exacte la cele 8 între­bări preliminare de selecţie : 1. Şapte­­ cabanele : Bran-cas­­tel, Bran-poartă, • Gura Rîului, Curmătura, Plaiul Foii,­ Giuvala și Brusturet. 2. Dîrste—Săcele, pînă­ la Va­lea Gîrcinului (8 kilometri), apoi pe un drum de care marcat cu bandă galbenă pe Valea Gîrcinu­lui peste muchia Bafta și pe Vîr­­ful Lepădata pînă la cabană (cir­ca 3 ore). 3. Cabana Urlea, altitudine 1.533 m. (turnuri — 1.450 m.). 4. Potecă marcată cu punct ro­şu pe versantul vestic al Nete­dului (4—5 ore de mers). 5. Munţii Dihamului. 6. 1.750 metri; viteza I 14 mi­nute, viteza a II-a 20 minute. 7. înălţimea de 2.239 metri — Adăpostul Grind. 8. Vârful Drăguş 1.331 metri înălţime. Au dat răspunsuri satisfăcătoa­re următorii participanţi: Ion Ol­tean — electrician ; Peter Bene­dek — elev; Mihaela Popa — in­giner ; Ion Taşcău — inginer, şi Emilia Ilut — profesoară, toţi din Braşov. Concurenţii mai sus notaţi sunt rugaţi să treacă pe la redacţie sîmbătă, 16 ianuarie, orele 19, în vederea tragerii la sorţi şi a anunţării bibliografiei în vederea concursului final. ORGANIZATORII PRODUCȚIEI SI-AU FIXAT CA OBIECTIV DE STUDIU 7 7 REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE La uzina „Tractorul" debutul în noul an de muncă s-a făcut sub semnul unor preocupări com­plexe. Realizarea sarcinilor spo­rite pe 1971 a fost abordată prin afirmarea exigenţelor noi pe care le pune partidul în sfera econo­miei, exigenţe în rîndul cărora reducerea cheltuielilor materiale de producţie ocupă un loc cen­tral. Faptul meritoriu este c­ă la uzina despre care vorbim această sar­cină a fost încredinţată organi­zatorilor producţiei pentru a fi coordonată şi fundamentată pe baza unor principii teoretice şi practice de maximă eficienţă.­­ Se poate vorbi, de fapt, des­pre abordarea de către grupa de organizare ştiinţifică a problemei reducerii cheltuielilor materiale de producţie nu de la acest în­ceput de an — ne relata ing. Vlad Barzakovski. Chiar de la dezba­terea cifrelor de plan pe 1971 s-a hotărît ca această problemă să fie coordonată şi fundamentată de către grupa de organizare şti­inţifică. De atunci a trecut o bu­nă perioadă de timp. Dar şi re­zultatele sînt fructuoase. De pildă, pînă acum au fost elaborate, pe baza studiilor făcute, 102 măsuri cu efecte directe asupra reduce­rii cheltuielilor materiale. — Există păreri controversate printre specialiști legate de fac­torul uzinal care să coordoneze și fundamenteze problema cheltuie­lilor materiale. Se vehiculează, bunăoară, punctul­­de vedere­­şi Convorbire cu Ing. Vlad BARZAKOVSCHI şi ing. Ion SAVU, din grupa de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii de la uzina „Tractorul“ se şi face practic aşa­ că această problemă revine compartimentu­lui financiar-contabil. Se mai spu­ne şi că această sarcină este de competenţa specialiştilor din sfe-­ ra concepţiei. La uzina „Tracto­rul" găsim problema dată în sar­cina organizatorilor ştiinţifici ai producţiei. Ce raţiune stă la baza faptului că acest compartiment a fost chemat să fundamenteze sarcina de reducere a cheltuieli­lor materiale ? — Fiecare procedează desigur cum găseşte de cuviinţă că este mai bine. In ce priveşte uzina noastră problema ca atare a fost încredinţată grupei de organizare ştiinţifică pentru două motive. Or­ganizatorii producţiei au la ora actuală o viziune de ansamblu, bineînţeles pe baza studiilor în­tocmite, în diverse probleme ale uzinei care privesc activitatea cu­rentă şi de perspectivă şi, ceea ce este mai important, posedă o ex­perienţă bună în crearea unui ca­dru organizatoric larg pentru so­luţionarea oricărei probleme. De altfel, tot noi coordonăm şi fun­damentarea creşterii productivită­ţii muncii, a îmbunătăţirii calită­ţii, a ridicării calificării. — V-aţi referit la o anumită experienţă pe care o au organi­zatorii producţiei, în ce constă ea? — Este vorba de cadrul orga­nizatoric larg în care sunt abordate la noi problemele. Să luăm chiar exemplul modului cum a fost a­­bordată reducerea cheltuielilor materiale. Grupa de organiza­re ştiinţifică are sau îşi creează în fiecare serviciu de specialita­te, în sectoare anumite colective cu care colaborează pentru a a­­lege cele mai optime soluţii de rezolvare a studiilor abordate. A­­ceste colective fac propuneri. Pro­punerile sunt apoi fundamentate ştiinţific la grupa de organizare, sunt sintetizate intr-un program de măsuri care, după avizarea lui de către conducerea uzinei, este defalcat pe secţii şi sectoare. A­­cestea au obligaţia de a aplica măsurile ce le revin din program. — îngăduiţi-ne o întrebare. în activitatea de reporter nu o dată m-am întîlnit,cu următorul feno­men. Organizatorii producţiei vor­besc de o anumită încetineală în materializarea unor studii deter­minată de nereceptivitatea sau chiar rezistenţa unor factori de decizie din sectoare şi ateliere. — Nu este exclus ! De altfel nici noi nu sîntem străini de ast­fel de fapte. Unii şefi de sectoare se simt dintr-un orgoliu rău în­ţeles, de pildă, ofensaţi dacă ne ducem noi şi le impunem o so­luţie de organizare. Ca să trecem astfel de obstacole am apelat la psihologie. Adică la elaborarea studiilor şi măsurilor i-am atras chiar pe cei care trebuie să le a­­plice, în acest fel ei au devenit coautori. Măsura sau studiul nu li se mai par impuse. Cert este că la noi, prin astfel de soluţii se materializează mult mai ra­pid orice măsură sau studiu. — Fiindcă am pornit de la pre­ocupările grupei de organizare ştiinţifică privind reducerea chel­tuielilor materiale de producţie, am dori să concretizaţi şi obiec­tivele abordate. — Este greu desigur să des­prinzi din cele peste 100 de mă­suri, pentru că toate sunt impor­tante. Aş sublinia însă preocupă­rile noastre pentru reducerea greutăţii tractoarelor. Prin con­tribuţia nemijlocită a constructo­rului şef au fost elaborate o se­rie de studii de mare eficacitate pe baza temelor de proiectare date de grupa de organizare şti­inţifică. între altele, este vorba de modificarea transmisiei de ■curea la tractorul U-650 care va L. CIUTACU (Continuare în perg. a 2-a) O nouă „herghelie" de cai putere, gata de cursă. Foto: GH. BANUTA r $ __1 La a 1.500-a tonă de otel , Prima decadă din ianuarie , 5 a marcat la oțelăriile Uzinei $ ,5 de autocamioane, „Tractorul" S ^ și „Hidromecanica“, succese­l § de prestigiu în înfăptuirea sar- $ S cinilor de plan. Oțelarii, folo- S 5 sind mai bine cuptoarele, ri- ^ $ dicînd coeficientul de. utiliza- $ S re a metalului lichid, au rea- S ^ lizat pînă ieri cea de-a 1.500-a 5 § tonă de oţel pe acest an. Din S 5, întreaga cantitate, circa 700 S § de tone oţel a fost elaborat de S § către oţelarii de la uzina 5 , „Tractorul". s ­/intriiiinri/iniirr Hiitii/iiiniiiiia. Sosirea în Capitală a ministrului afacerilor externe al Republicii Italiene,Aldo Horo La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu, marţi ,du­­pă-amiază, a sosit în Capitală, în­­tr-o vizită oficială, ministrul afaceri­lor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guaz­­zaroni, ministru plenipotenţiar, di­rector adjunct al afacerilor­ econo­mice, Luigi Cottafavi, ministru ple­nipotenţiar, şeful de cabinet al mi­nistrului, Salvatore Saraceno, mi­nistru plenipotenţiar, şeful serviciu­lui de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al minis­trului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Biloncioni, con­silier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor eco­nomice, Luigi Vittorio Ferraris, con­silier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor po­litice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpiinaţi de Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul Româ­niei în Italia, de funcţionari supe­riori din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ Marţi după-amiază, ministrul a­­facerilor externe al Republicii Ita­liene, Aldo Moro, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu. Seara, ministrul afacerilor exter­ne, Corneliu Mănescu, a oferit un dineu în onoarea ministrului aface­rilor externe al Italiei, Aldo Moro. în timpul dineului, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu și Aldo Moro au rostit toasturi. O constatare la înde­­mîna oricui , mai ales în ultimii ani, magazi­nele, complexele comer­ciale şi de deservire con­struite au oferit orga­nizaţiilor şi întreprinde­rilor comerţului noi spa­ţii menite să sporească posibilităţile de desfa­cere a mărfurilor şi pro­duselor către populaţie. Numai în cincinalul re­cent încheiat s-au dat în folosinţă în întreaga ţară peste 300.000 m­.p., iar în judeţul Braşov în aceeaşi perioadă volu­mul desfacerii de măr­furi a crescut cu aproape 1,2 miliarde lei. Dar, în ciuda eforturilor susţi­nute în acest domeniu, suprafaţa comercială nu a crescut în acelaşi ritm, situîndu-se, în judeţul nostru, cu mult sub in­dicatorul de 300 m­.p. suprafaţă de vînzare la mia de locuitori , pre­văzută în normele de organizare a comerţului. Aşa se face că în pre­zent comerţul nu poate asigura, nici ca număr, nici ca profil, diversita­tea de unităţi solicitate, fapt ce creează reparti­zarea neproporţionată a mărfii, condiţii greoaie de desfacere, aglomera­ţie, nemulţumiri etc. Cum de mai există încă semenea situaţii, cînd ai bine de 100 foste magazine rămîn în a­­fara circuitului comer­cial ? Răspunsul nu-i prea greu de găsit. In loc ca noile con­strucţii să se adauge sporirii suprafeţei de desfacere, treptat, vechi spaţii comerciale au fost cedate sau pierdute, în fostele vaduri desfăşu­­rîndu­-se azi activităţi care­ nu au nimic comun cu destinaţia iniţială. Şi astfel, cu toate eforturile de investiţii pe­ care statul le face în conti­nuare pentru dezvolta­rea şi modernizarea co­merţului, efectele aces­tor ample acţiuni, nu au întotdeauna eficacitatea scontată. Tocmai de a­­ceea conducerea superi­oară de partid a dat in­dicaţii precise pentru susţinerea acestor efor­turi cu măsuri şi acţiuni pe plan local care să vizeze, prin cheltuieli minime, readucerea în circuitul deservirii a fostelor spaţii comer­ciale. î­n acest sens e­­xistă şi o Hotărîre a Consiliului de Miniştri care precizează : „Clădi­rile, localurile, magazi­nele, fostele vaduri folo­site în scopuri comer­ciale, în prezent utilizate în alte scopuri, vor fi redate comerţului socia­list, indiferent de deţi­nătorul actual şi de scopul în care sunt fo­losite". Am făcut precizările de mai sus pentru că, deşi „cheia problemei", este limpede şi clară, cîţiva din factorii răs­punzători cu care de cu­­rînd am stat de vorbă îşi învîrtesc explicaţiile într-un cerc vicios, apa­rent fără ieşire. Iată, de pildă, părerea tov. Vio­rel Goicea, director ad­junct la Direcţia comer­cială judeţeană : — Şi noi sîntem con­ştienţi de necesitatea u­­nei acţiuni susţinute ca­re să vizeze redarea în circuit a fostelor vaduri şi spaţii comerciale. A­­vem, începînd de la re­­censămîntul efectuat în urmă cu 15 ani pentru depistarea tuturor foste­lor spaţii comerciale, nenumărate încercări în scopul de a se recupera. Dar ni se cere în schimb alte spaţii unde să se mute actualii proprietari. De unde să le luăm ? Re­zolvarea situaţiei se află tot în mina factorilor de decizie. Dumitru RUJAN (Continuare in pag. a 3-a) ANCHETA Spaţiul comercial blocat de inerţie (Agerpres) Meridiane Atlantida îşi dezvăluie enigmele ? ♦ DESCOPERIREA UNUI MARE ORAŞ IN APELE INSULELOR BAHAMAS ♦ DIN NOU DESPRE „CIVI­LIZAŢIA ATLANŢILOR" ♦ ŞTIINŢA ŞI „EXPLOZII­LE" CIVILIZAŢIILOR (în pagina a 4-a)! X

Next