Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)

1971-02-23 / nr. 8125

Punt nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8125 Marţi, 23 februarie 1971 4 pagini 30 bani Praietari din toate tarile, uniţi-»!! 34 DE ÎNTRE­PRINDERI BRAŞOVENE AU DEPĂŞIT SARCINILE PE DOUA DECADE Colectivele de muncă din in­dustria braşoveană au încheiat o nouă decadă rodnică de mun­că ! La 20 februarie a.c., 34 de întreprinderi industriale din ju­deţul nostru se prezintă cu în­semnate depăşiri faţă de sarci­nile planului de zi. Faptul ca a­­tare vine să ilustreze energia cre­atoare cu care acţionează munci­torii, inginerii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile braşovene, în frunte cu comuniştii, pentru a în­făptui exemplar sarcinile de plan şi de a marca cu realizări cît mai mari aniversarea semicente­narului partidului nostru, în decada a II-a din februarie, organizaţiile de partid au îndru­mat colectivele de muncă pentru a valorifica mai bine resursele de creştere a producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Targ care es­te nivelul de realizare a planu­lui producţiei marfă pe întreprin­deri, la data de 20 februarie . Rezultatele obţinute pe două decade din februarie relevă, din nefericire, că unele întreprinderi n-au îndeplinit ritmic prevederi­le planului la zi. Aceasta a făcut ca pe ansamblul industriei jude­ţului să se realizeze doar 73,6 la sută din planul lunar la produc­ţia marfă. Faptul că unele întreprinderi n-au înfăptuit ritmic sarcinile de plan se datoreşte unor neajunsuri ce au intervenit în asigurarea materiilor prime, a pieselor exe­cutate prin cooperare, în func­ţionarea utilajelor. Aşa au stat lucrurile la F.A.T. Codlea, ,.Re­construcţia" Feldioara, Uzina me­canică de material rulant, Uzina „Tractorul", Uzina „Hidromeca­nica" şi altele. Este necesar ca şi în aceste în­treprinderi organizaţiile de par­tid să îndrume mai mult comi­tetele de direcţie în vederea pre­gătirii temeinice a producţiei din fiecare decadă. în multe între­prinderi aritmicitatea fabricaţiei este tocmai consecinţa faptului că se abordează insuficient crea­rea, pînă în amănunt, a condiţii­lor tehnico-materiale de realizare a sarcinilor. Şi aceste colective de muncă au obligaţia să alinie­ze ritmicitatea fabricaţiei la pul­sul sănătos al producţiei din marea majoritate a întreprinde­rilor. Numai aşa va putea indus­tria braşoveană să înfăptuiască sarcinile ce-i revin la nivelul exi­genţelor noului cincinal. F.C.H. — Zărneşti 73,2 întreprinderea poligrafică 73 Fabrica „Nivea" 72,6 1.1. L.­­ Rupea 72,4 Combinatul chimic - Victoria 72,3 Fabrica ,,Timpuri noi” 72,2 1.1. L. — Făgăraş 71,4 Uzina mecanică de material rulant 70,2 Combinatul chimic — Făgăraş 69,8 Uzina „6 Martie" - Zărneşti 69,8 1.1. L. Mobila — Ghimbav 69,7 Uzina „Tractorul" 68,9 Uzina „Electroprecizie" - Săcele 68,9 Uzina „Metrom" 68,6 F.A.T. - Codlea 68,5 1.1. L. — Braşov 66,1 „Reconstrucția" Feldioara 65,9 Uzina „Hidromecanica" 64,6 Uzina „Colorom" 55,9 2 ab* ÖV Ctiterő 0£ *P22B Dityi'.c­om Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa to­varăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Leont­e Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantin­es­­cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor in­dustriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de cen­trală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme e­­conomice ai comitetelor judeţene de partid, secre­tari de partid şi specialişti din întreprinderi, pre­şedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de produc­ţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din în­treprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul supe­rior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, ur­­mînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres) de lucru centralelor Consfătuirea a conducătorilor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri, a avut loc la Braşov ple­nara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de pro­ducţie. La lucrările plenarei au participat tovarăşii Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al­ Comitetului judeţean de partid Braşov, preşedintele Consiliului popular judeţean, ing. Ioan Mănoiu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, di­rector general al Direcţiei gene­rale judeţene a agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii şi apelor, preşedinţi ai C.A.P., re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi ai unor organizaţii eco­nomice judeţene. Lucrările plenarei au fost des­chise de tovarăşul Ioan Baboia, preşedintele U.J.C.A.P. Pe ordinea de zi a plenarei au fost înscrise două puncte : dezba­terea propunerilor cu privire la atribuţiile şi organizarea Uniunii judeţene a C.A.P., precum şi une­le măsuri organizatorice, în lumina documentelor plena­rei C.C. al P.C.R. din 10—11 fe­bruarie a.c. şi a măsurilor luate de plenara Consiliului U.N.C.A.P. din 13 februarie, în vederea îm­bunătăţirii activităţii şi compo­nenţei organelor de conducere a uniunilor judeţene, plenara Con­siliului U.J.C.A.P. a ales în com­pletare, ca vicepreşedinţi ai uniu­nii judeţene, pe tovarăşii : An­drei Balint, preşedintele C.A.P. Săcele, şi Elena Fărcaş, preşedin­ta C.A.P. Teliu. De asemenea, în biroul executiv au mai fost aleşi tovarăşii Martin Deppner, preşe­dintele C.A.P. Şercaia, Ion Gîr­­ceag, preşedintele C.A.P. Har­man, Alexamfr­u Marcu, preşedin­tele C.A.P. Berivoi, Cornel Roşca, preşedintele C.A.P. , Hoghiz, Ion Văsîi, preşedintele C.A.P. Caţa, iar ca membri supleanţi tovarăşii ing. Constantin Bogdan, preşedin­tele C.A.P. Codlea, Ion Bica, pre­şedintele C.A.P. Voivodeni, Gheor­ghe Munteanu, preşedintele C.A.P. Sînpetru, şi Ion Soare, preşedin­tele C.A.P. Lisa. Plenara a adoptat o hotărîre prin care se renunţă la activita­tea pe secţii şi la instructori, în­­fiinţîndu-se comisii permanente pe probleme. Plenara a eliberat pe tovarăşul Nicolae Ardeleanu din funcţia de vicepreşedinte al U.J.C.A.P., alegîndu-l ca secretar al Comisiei permanente pentru probleme economice şi relaţii contractuale a U.J.C.A.P. în încheierea lucrărilor plena­re, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid. . Dezvoltarea artelor plastice în dezbaterea artiştilor braşoveni Ieri, a avut loc şedinţa plenara a Filialei Braşov a Uniunii Artiştilor Plastici, care a dezbătut probleme le­gate de stadiul dezvoltării artelor plas­tice braşovene şi perspectivele sale de viitor, în lumina indicaţiilor cu­prinse în Cuvîntarea rostita de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la recenta în­­tîlnire cu oamenii de artă şi cultura. De asemenea, plenara a analizat stadiul pregătirii lucrărilor destinate expoziţiei judeţene ce se va organiza in cinstea semicentenarului P.C.R. La lucrările cnar©i au participat tovarăşii Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Alexandru Crişan, secretar al Comite­tului municipal de partid Braşov, ar­tiştii plastici, tinerii absolvenţi ai insti­tutelor de artă, alţi creatori. In cadrul lucrărilor plenarei, con­duse de tovarăşul Eftimie Modîlcă, preşedintele filialei, au luat cuvîntul Zina Blanuţa, Constantin Cazacu, Ne­­culai Codreanu, Aurelia Mărgineanu, Helfried Weiss şi alţi vorbitori, care şi-au exprimat profunda adeziune fa­ţă de politica partidului, mulţumirile faţă de preocupările şi grija sa per­manentă pentru crearea unor condiţii optime de manifestare liberă a spiri­tului creator, pus in slujba poporului, a progresului multilateral al Româ­niei socialiste. ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI U.T.C. Scrisoarea Congresului al I­-I/lt al Uniunii T­ineretului Com­inist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eve­niment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră con­temporană, Congresul al IX­-lea­ al Uniunii, Tineretului Com­unist şi Conferinţa a VIII a Uniunii A­­sociaţiilor Studenţeşti se fac me­sagere ale gindurilor şi sentimen­telor nobile care animă tînăra ge­neraţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a a­­taşamentului profund al tineretu­lui faţă de politica marxist-leni­­nistă a partidului, hotărîrea fer­mă de a-şi închina întreaga sa ca­pacitate, elanul şi cutezanţa în­făptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propă­şirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar gene­ral, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adînc respect pentru activita­tea laborioasă desfăşurată de Par­tidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pildui­toare cu care dumneavoastră în­şivă acţionaţi în slujba progresu­lui şi civilizaţiei României socia­liste, abordînd nu o dată, cu în­ţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contempo­rane. Cuvintele de caldă aprecie­re şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din indus­trie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de mun­că şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţio­nării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investitii cu­ atribuţii şi răspun­deri sporite, în consens cu pro­cesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă so­­cial-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, di­namică, angajînd energiile şi ap­titudinile tinerilor, forţa şi talen­tul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experi­enţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activi­tatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organiza­ţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalo­nat, totodată, în­ contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de vii­tor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii res­ponsabilităţii şi angajării sale, al prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin mun­ca noastră comună, rodnic înfră­ţită, tineri români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupe­ţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nos­tru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru tri­umful spiritului­­muncii, al drep­tăţii şi echităţii socialiste, al con­ştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şan­tierele marilor obiective ale cinci­nalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi fa­cultăţilor, fructificîndu-ne pe de­plin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, pro­gresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-po­­litice şi sociale a organizaţiei noa­stre, mărturia fidelă a spiritului în care­ suntem­ crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înal­tei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convin­gerilor noastre comuniste, ştiinţi­fice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea una­nimă la politica externă clarvăză­toare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate sta­tele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării fră­ţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partide­lor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimpe­rialist, organizaţia noastră, între­gul tineret al patriei îşi vor ma­nifesta şi pe mai departe­­ solida­ritatea activă cu forţele democra­tice şi progresiste ale tinerei ge­neraţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din în­treaga lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mon­dială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi pro­gres social. Patriotismul şi spiritul interna­ţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascen­dent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activi­tatea sa partidul comuniştilor, se­cretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauze progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptui­re a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, adu­cem prinosul dragostei şi recu­noştinţei noastre fierbinţi, Parti­dului Comunist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neîn­fricat, steagul de luptă, de jerfă şi biruinţă , pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — po­porului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialis­te — liberă şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile şi cuge­tele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, şi ne an­gajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi ci­vilizaţiei socialiste. volumul desfacerii mărfurilor cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist FATA CERBUL P o i Bad -___________________ n a e a ! în pag. a 3-a SPECTACOL ARTISTIC ÎN LIMBA GERMANĂ Simbătă, căminul cultural din comuna Prejmer a găzduit un frumos spectacol artistic, oferit populaţiei germane din localitate de către formaţiile artistice din Prejmer. Spectacolul a înmănuncheat cîteva pro­ducţii de s certă valoare artistică — un reuşit concert de fanfară, unul coral, o suită de cîntece în interpretarea grupului vocal bărbătesc din comună şi, în sfîr­­şît, o scenetă antrenantă. La reuşita manifestării artistice au con­tribuit, în afara componenţilor acestor for­maţii, Ştefan Dezső, directorul adjunct al şcolii din localitate, Ernst Flops, talen­tatul dirijor al fanfarei, Schunn Werner şi Hans Bruss, întrucât sâmbătă spectacolul n-a putut fi urmărit de toţi iubitorii artei amatoare, duminică a avut loc, în reluare, acelaşi spectacol. t Luni, într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm tineresc, au luat sfârşit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşu­rate de la­ ultimul Congres, a dez­bătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii cul­turale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea sti­lului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adân­cirea democraţiei interne a orga­nizaţiilor­­ U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat re­comandări privind activitatea de viitor a U.T.C. în domeniul res­pectiv. Congresul a hotărât ca a­­ceste recomandări să fie transmi­se noului Comitet Central ca do­cumente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi­­să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observa­ţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. •" Congresul a fost informat des­pre desfăşurarea lucrărilor Con­ferinţei a VIII-a a Uniunii Asoci­aţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărârile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a a­­nunţat, de asemenea, că pe adre­sa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprin­deri, unităţi agricole, şcoli, facul­tăţi şi instituţii raportează des­pre rezultatele obţinute în mun­că, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se an­gajează să aplice în viaţă hotă­rîrile pe care le va adopta foru­mul suprem al organizaţiei de ti­neret a patriei noastre, în cadrul lucrărilor Congresu­lui, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 1941 care,­în lumina locului şi rolului tinerei generaţii în ansamblul vieţii so­ciale, politice şi economice, au a­­nalizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Con­gresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate, raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist,­ precum şi Raportul Comisiei Cen­trale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimi­tate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congre­sului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile: privind si­tuaţia din Indochina, referitoare la Orientul Apropiat; privind so­lidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională ; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare, cu privire la mişcarea internaţională de ti­neret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a a­­les noul Comitet Central al Uni­unii Tineretului Comunist, alcă­tuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi şi Comisia Cen­trală de cenzori, alcătuită din 35 membri. ★ După-amiază a avut loc şedin­ţa de­ închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist, şi care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Tro­fin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoică, Ştefan Voitec, Mihai Da­lea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întâmpinată cu vii a­­plauze. în sală se aflau numeroşi in­vitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători de institu­ţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, ac­tivişti de partid şi de stat, oa­­menii de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de ac­tivitate, ziarişti români şi străini. (Continuare in pag. a 2-a) _L

Next