Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)
1971-04-08 / nr. 8163
} liant nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8163 Joi, 8 aprilie 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate terme, uniţi**! Şercaia, ora 6,30 . Pe cîmp în frunte cu şeful fermei la ferma vegetală Şercaia a I.A.S. Codlea munca a început din zorii zilei. Inginerul Gheorghe Zaharia, şeful fermei, se prezentase primul la datorie pentru a supraveghea modul cum se respectă organizarea propusă cu o zi înainte. Totul s-a desfăşurat aşa cum se preconizase. Tractoriştii şi-au făcut o scurtă verificare a tractoarelor şi însoţiţi de şeful fermei şi de ceilalţi muncitori au plecat la treabă. Arcadie Ganea, Mihai Csorba şi alţi cîţiva s-au dus la semănatul ovăzului, lucrare ce urmează să se încheie în cîteva zile, iar Iosif Csorba, Ioan Miclăuș, Ludvig Mihai la plantatul cartofilor în Dealul Părăului. Ieri, am aflat că datorită hărniciei lor, ferma și-a realizat în întregime planul de plantare a cartofilor de vară. ORE ALBE PE CADRANUL ZILELOR BUNE DE LUCRU Ieri dimineaţă, în cooperativele agricole din judeţ mai erau de semănat aproape 400 kg cu ovăz, 224 ha. cu orzoaică, cca. 1100 ha. cu sfeclă de zahăr şi de plantat cartofii pe 8.886 ha. In această săptămînă trebuie să se termine semănatul tuturor culturilor din prima epocă şi să se intensifice la maximum plantatul cartofilor. Cu toate că în această primăvară condiţiile naturale au fost mai bune decât în alţi ani, ceea ce a permis utilizarea din plin a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă la executarea lucrărilor de sezon, în prezent numeroase cooperative agricole din Ţara Făgăraşului sunt nepermis de rămase în urmă cu lucrările de semănat şi cele de plantare a cartofilor. Pînă azi, de exemplu, plantatul cartofilor se executase în această parte a judeţului pe numai 914 ha. din cele 5.632. Urmărind să ne explicăm cauzele acestei rămâneri în urmă, am întreprins un raid-anchetă prin cîteva unităţi. Iată pe scurt cele constatate : Voila, ora 7,30 : Activitatea în plină desfăşurare Prima grijă a inginerului Tănase Fărcaş a fost organizarea transportării pe cîmp a celor 48 tone de îngrăşăminte chimice complexe, sosite în gară în dimineaţa aceea. Au fost mobilizate rapid căruţe, tractoare cu remorci, oamenii necesari. La ora amintită, acţiunea era în plină desfăşurare. Tot atunci au intrat în acţiune şi cele 5 maşini de plantat cartofi, lucrare ce s-a executat pe 105 din cele 275 ha. prevăzute. Apoi, inginerul şi cîţiva tractorişti au pregătit maşina cu care în aceeaşi zi s-au aplicat erbicide pe 10 ha.(ultima suprafaţă ce a mai rămas de semănat cu sfeclă de zahăr). De altfel, pînă la 1 a-prilie, C.A.P. din Voila a terminat de semănat toate culturile din prima epocă. Hurez, ora 9 pe la sediul brigăzii să vorbim ceva cu brigadierul Gheorghe Sasu. .. — Unde vi-s plugurile? — Ne-am lăsat în cîmp, că ieri am terminat de arat aici la Hurez. .. Și tractoriștii au plecat săcaute pe brigadier. Nu știm dacă l-au găsit sau nu, dar cert este că ,la ora 10,30, încă nu începuseră lucrul. Ceva mai târziu am aflat că cei trei mecanizatori au plecat din secţia de mecanizare încă de dimineaţă, de la ora 7. Şi asta, în condiţiile în care cooperativa nu a realizat nici jumătate din suprafaţa planificată să fie plantată cu cartofi ! La ferma legumicolă Hălchiu, grădinii de legume, a I.A.S. Sodlea, s-a început irigatul Foto: GH. BĂNUŢĂ Tractoriştii „caută“ plugurile prin sat In faţa sediului brigăzii din Hurez a C.A.P. Beclean staţionau tractoarele lui Nicolae Ciuta, Gh. Vanga şi Ion Surdu, aparţinând de secţia de mecanizare de la C.A.P. Beclean. închegăm un scurt dialog : — Ara fost trimişi să lucrăm la arat pe o tarla din satul Luţa, ne-au spus tractoriştii, şi am dat Iaşi, ora 9,30 . Cînd nu se „marchează“ timpul în parcul de maşini al secţiei de mecanizare, cîţiva oameni se învârteau în jurul unui tractor, de care era prins un marcator. M-am prezentat. La rîndul lor, interlocutorii şi-au spus numele: Traian Pieptea (contabilul-șef al C.A.P. Recea, care fusese trimis aici să ajute la organizarea muncii), Octavian Ivan (brigadier de cîmp), Gheorghe Aldea (tractorist). — Vrem să folosim și marcatorul la plantatul cartofilor, pentru a avea spor mai mare, mi se adresează brigadierul. — Pînă acum s-au realizat 20 din cele 100 ha prevăzute, completează contabilul-şef. Şi vremea asta... M-am uitat la ceas. Era trecut de 10 cînd agregatul s-a îndreptat spre cîmp. Pe drum, un sătean grăbit ne-a dat bineţe: „V-aş spune bună dimineaţa, dar e cam tîrziu. Aşa că, spor la treabă...". — Mulţumim, au răspuns, roşind, proaspetele mele cunoştinţe. .. Am prezentat doar cîteva aspecte care considerăm că sînt edificatoare pentru ritmul în care se desfăşoară lucrările de sezon în zona Făgăraş. Timpul nu ne-a permis ca în aceeaşi dimineaţă să ne deplasăm şi la Drăguş, Felmer, Părău, Şercăiţa, Simbăta de Sus, Veneţia unde pînă atunci încă nu se începuse plantatul cartofilor. Promitem însă că în zilele următoare vom vizita şi aceste unităţi. I. TOCANIE Transporturile auto pe coordonatele eficienţe a r trebui, poate, să fiţi prezenţi măcar odată, într-o dimineaţă, aici la Autogara călători sau la cea de marfă, ca să vedeţi ce înseamnă o desfăşurare de forţe, o distribuire rapidă şi raţională a marilor „herghelii" cu zeci de mii de cai putere, trimişi să alerge pe toate şoselele ţării. V-aţi da seama, cit de cit, ce valoare are pentru economia a trei judeţe — Braşov, Sibiu şi Covasna — activitatea întreprinderii de transporturi auto — Braşov. Demn de reţinut, în această direcţie, este faptul că în ultimii cinci ani întreprinderea braşoveană de transporturi auto a fost înzestrată cu peste 330 de autobuze, 561 autobasculante şi aproape 1.500 autocamioane şi remorci, care împreună cu parcul existent au participat efectiv la satisfacerea tot mai promptă şi mai deplină a solicitărilor făcute de sutele de întreprinderi beneficiare, precum şi de populaţia din cele trei judeţe. Aşa a fost posibil ca în perioada respectivă volumul mărfurilor transportate să crească cu peste 97 la sută, ajungînd ca în 1970 să fie transportate spre diverse destinaţii din ţară circa 13,2 milioane tone mărfuri. — Am aflat că întreprinderea dv. este considerată o unitate ex- I. SACELEANU (Continuare în pag. a 5-a) Autogara-călători Brașov trimite zilnic spre patru puncte cardinale zeci de autobuze. r.iBiBiBiBiBiB'BiBiBiBiaiBuuftHWBtW'BiBHiBiBiBiBiBiBiBiiiiiiBiBiBifli Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R. S. S. Azerbaidjană Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite: în cursul dimineţii de miercuri, 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjană, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Busuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca. 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori -oaspeţilor—români. De-a—frrrtgtrh străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Pia-ţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tânăr oraş, care în prezent numără peste 100.000 de locuitori în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtând pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R.,, a arătat că, în prezent, aici lucrează 4.500 de oameni. Combinatul produce etil fluorhidrină, etilenă, izobutilen, răşini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească procesul de producţie, care se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii moderne, în piaţa din faţa combinatului a avut loc apoi un miting consacrat întilnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizând mitingul, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus: „Prin dumneavoastră, comuniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte cu succes societatea nouă, socialistă". Vorbitorul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sumgait, sunt hotărâţi să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Gasanova, de la Uzina de ţevi laminate din localitate. Erou al muncii socialiste, dînd glas sentimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc faţă de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oamenilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnico-materiale a comunismului. Directorul Şcolii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a relatat oaspeţilor români despre dezvoltarea învăţământului din Azerbaidjan, despre roadele legăturii dintre învăţămînt şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, realizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări". Comsomolista Sarzade Abdulaeva, operator la Combinatul chimic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre hotărârea lui de a-şi ridica necontenit calificarea, spre a-şi spori contribuţiala îndeplinirea sarcinilor importante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De asemenea, a adresat un salut locuitorilor oraşelor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătînd că vizita în oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cunoaşte marile progrese obţinute în dezvoltarea economică şi socială a acestor localităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combinatului chimic şi petoţi oamenii-mineri din cele două oraşe pentru succesele dobîndite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că între România şi Uniunea Sovietică există relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. Aceste relaţii — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale — contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele român şi sovietic, la dezvoltarea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noastre; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică, un (Continuare în pag. a 6-a) III Ancheta noastră putea foarte bine să poarte şi următorul titlu : pe ce lungime de undă funcţionează spiritul de iniţiativă în valorificarea rezervelor de care dispune comuna Vulcan. Să ne explicăm: în această pitorească localitate natura a croit din belşug o zestre economică aparte. Decenii în şir Vulcanul a alimentat cu „foc viu“ — cum e supra, uimit cărbunele — inima industriei, de la mina de aici care a funcţionat pînă acum cîţiva ani ; la marginea comunei se ridică un masiv muntos cu roci de calcar , pe locurile cu mari disponibilităţi turistice, unde se află şi ştrandul din comună — a existat cîndva un eleşteu în care creşteau peşti şi raci, iar contururile lui se mai văd şi astăzi. Zăbovim asupra acestor puncte de reper din geografia comunei nu întâmplător, ci pentru valorile virtuale pe care le încorporează. Pe locul fostei mine au rămas întinse galerii, cărora li se poate modifica rostul avut cîndva. Muntelui de calcar îi lipseşte o carieră. Fostul eleşteu, brăzdat pe mijloc de un fir de apă de munte, poate deveni din nou un eleşteu adevărat. Trei rezerve locale, deci, — autentice comori — care ar putea lărgi foarte mult tezaurul de bogăţie al comunei, al locuitorilor ei în ultimă analiză. Primul care face aceste reflecţii despre comuna la care ne referim nu este semnatarul acestor rânduri. Cel care a sesizat existenţa lor şi vrea ca ele să fie puse în valoare, este comitetul comunal de partid, dar... ...DE DOI ANI SE DISCUTĂ ȘI SE TOT DISCUTĂ Cu doi ani în urmă comitetul comunal de partid, analizând resursele pe care Vulcanul le-ar putea valorifica prin crearea de noi bunuri materiale, a ajuns la concluzia că în galeriile fostei mine, dat fiind că există aproape toate utilităţile s-ar putea amenaja, cu minimum de cheltuieli, o ciupercărie. Totodată, membrii comitetului comunal de partid au formulat ideea că la muntele de calcar existând drum de acces sunt posibilităţi de amenajare a unei cariere, deoarece a mai fost cîndva aşa ceva acolo. Părerea a fost că şi fostul eleşteu poate fi reamenajat... L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) La Vulcan există trei comori, dar nimeni nu vrea să fie... bogat! O iniţiativă locală sufocată de lîncezeala comodităţii I IW*Wta a VII ■ I ■. ■ IBIBI B«l ■WW H«IW*HHW I PARTIDUL - FORŢA POLITICĂ CONDUCĂTOARE A NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE Glorios continuator al bogatelor tradiţii de luptă ale poporului pentru eliberarea socială şi naţională, pentru făurirea unei Românii prospere, libere şi independente, Partidul Comunist Român s-a dezvoltat ca o forţă socialpolitică înaintată, cu rădăcini adînc împlîntate în solul realităţilor naţionale, exponent fidel al intereselor clasei muncitoare, ale întregului popor. Constituirea partidului comunist cu o jumătate de secol în urmă a răspuns unei necesităţi logice, obiective, determinate de stadiul dezvoltării economico-sociale a ţării, de maturizarea îndelungatului proces al mişcării noastre muncitoreşti, de clarificarea ideologică şi politică proletariatului, în condiţiile avîntului maselor muncitoare, ale bătăliilor sociale din România anilor 1918—1920,şi ale însufleţitorului exemplu pe care îl reprezenta victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Crearea la 8 mai 1921 a Partidului Comunist Român a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea mişcării muncitoreşti din ţara noastră pe baza ideologiei marxist-leniniste, a ridicat pe o treaptă lupta revoluţionară a clasei muncitoare, a poporului român. De-a lungul a aproape jumătate de veac de eroice bătălii de clasă, desfăşurate cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu, în condiţii dintre cele mai complexe, P.C.R. s-a dovedit la înălţimea misiunii sale istorice de avangardă a proletariatului, a maselor muncitoare, călăuzindu-le la victoria în lupta la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi la alăturarea ţării de coaliţia antifascistă. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, după cucerirea puterii de stat, Partidului Comunist Român, ca partid de guvernământ, i-a revenit răspunderea de a stabili direcţiile de dezvoltare a ţării, de a conduce în mod conştient procesul complex şi multilateral al construcţiei socialiste. Pornind de la condiţiile concrete ale ţării noastre şi de la cerinţele obiective ale făuririi noii orânduiri, partidul a pus în centrul politicii sale economice industrializarea socialistă a ţării — ca temelie a progresului general al societăţii noastre —, a stabilit formele şi modalităţile cooperativizării şi modernizării agriculturii, sarcinile dezvoltării ştiinţei şi culturii, a condus poporul la victoria definitivă a socialismului, la transformarea României, din înapoierea in care o ferecaseră stăpânirea exploatatorilor şi dominaţia puterilor imperialiste, într-un stat socialist în plin avânt, care ocupă un loc demn în rîndul popoarelor lumii. Aceste măreţe realizări dobîndite în anii construcţiei socialiste confirmă pe deplin adevărul potrivit căruia conducerea întregii noastre societăţi de către partidul comunist constituie factorul politic fundamental care asigură înaintarea victorioasă a patriei pe calea socialismului, că rolul conducător al partidului este o lege obiectivă a făuririi noii orînduiri sociale. Partidul își îndeplinește rolul conducător în primul rînd prin politica sa marxist-leninistă, profund ştiinţifică, corespunzătoare cerinţelor dezvoltării ţării, intereselor şi năzuinţelor vitale ale poporului român. „Succesul activităţii oricărui partid comunist şi mai ales a unui partid de guvernămînt — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este determinat de existenţa unei linii politice generale care va aplica principiile marxism-leninismului în conformitate cu condiţiile istorice ale Pamfil NICHIŢELEA, cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. (Continuare în pag . 2 a) împotriva claselor exploatatoare, pentru făurirea orânduirii noi, socialiste. .El are meritul istoric de a fi fost organizatorul şi conducătorul insurecţiei armate din august 1944, care a dus la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, superioara NBIBIBIB 12 IBIBIBiBIBIBIBIBI B tBIBtB IHtBîBli I BIBI Bt-BiB+B+B'HIH BIBIBIBIBIBIBIBIB! X f