Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)
1885-01-01 / nr. 1
2 ECOOMIA NAȚIONALĂ, MARȚI, 1 IANUARIE 1885, particulare pentru organisarea și reforma economică a Statului Român. S’a atins în discursul Tronului toate cestiunile, însă asupra nici uneia nu s’a insistat atât de mult ca asupra celei economice. Față cu aceasta înaltă solicitudine fîță care a trebuit să ne întrebăm : caii sunt căuşele care au provocat din partea putereî esecutive nu numai îngrijirea pentru starea nostră economică, dară şi stăruinţa cu care să cere Corpurilor legiuitoare să se ocupe cu măsurile necesarii pentru a îndrepta ţera în direcţiunea corespunde toare cu nevoile sale econimice? Mesagiul singur ne poate lămuri în aceasta privinţă. «Grija însă cea mai principală a guvernului meu, dice discursul Tronului, cestiunea «care trebue să atragă mai serios atenţiunea «d-vostră este crisa economică şi mai cu semă «crisa agricolă, care bântue Europa întregâ «şi care la noi este mai mult simţită. Aceasta «crisă a provocat o strâmtorare monetară, «care se traduce prin o ridicare escepţională «a preţului aurului. Guvernul şi Banca naţională face şi vor face tot ce e cu putinţă «spre a micşora efectele acestei situaţiunî anormale. * Aşa dar, Crisa esistă şi înfăţişată o gravitate particulară. Astfel fiind, era firesc ca guvernul să arate care ar fi după părerea sa mijloacele prin care ţera ar putea înlătura pentru viitor o situaţiune atât de anormală. Iată cum respunde Mesagiul: «Acesta crisă trebue însă să fiie prin gravitatea ei chiar o causă de deşteptare şi de «împulsiune pentru a cugeta cu toţii la remendiu şi la îndreptare. Ea ne va sili a inbu«nătăţi sistemul nostru de agricultură pentru «a oferi pe pieţile europene producte şi mai «bune şi mai eftine, şi a lupta cu succes in «contra concurenţei. Pentru a ajunge la acest resultat, va trebui să desvoltăm creditele agricole, punând la disposiţiunea lor «capitaluri mai însemnate, trebue să reducem «tarifele căilor ferate şi mal jos de cât au «fost scădute în timpurile din urmă. In cea « mai strânsă legătură cu aceste măsuri stau «însă crearea şi încuragjarea industriei în Romania, cu ajutorul căruia numai vom putea «ajunge a îndrepta în viitor starea nostră economică şi a împuţina efectele criselor ca «cea actuală». Guvernul recunosce, în urma lecţiunii amare ce ne dă crisa actuală, că crearea şi încuragjarea industriei în România va fi mijlocul cu care vom putea ajunge a îndrepta în viitor starea nostră economică. Cuvintele acestea rostite de la înălţimea Tronului sunt pentru noi garanţia cea mai puternică că de astăzi cestiunea introducerea industriei în România face parte din programul guvernului. Suntem viu recunoscători pentru acesta atât de mult aşteptată declaraţiune. Pe calea publicităţii şi a profesoratului am susţinut de când am luat condeiul în mână că crearea unei industrii naţionale este o cestiune de viaţă pentru România. Intr’o lucrare specială, tipărită acu trei ani . Cum se poate fonda industria în România, am arătat cum ar trebui să procedăm pentru punere în aplicare a acestei noui reforme economice. Astăzi când văd că atât opiniunea publică cât şi guvernul recunosc că ţara aceasta are trebuinţă de o industrie naţională; când importanţa industriei este atât de mare încât chiar M. S. Regele în Mesagiul Său declară că numai cu ajutorul industriei vom putea ajunge a îndrepta în viitor starea nostră economică, eu unul ve simt forte fericit vedând că după atâţi ani de stăruinţă, guvern şi popor s’au convins că România nu mai poate rămânea fără industrie naţională. Aceasta deşteptare a fost aplaudată de ţara întreagâ şi nu ne îndoim că fiecare român după puterea sa va ajuta pe guvern în acestă naţională întreprindere. Rămâne acu ca guvernul la rândul său să se pună pe lucru , să dovedească şi celor mai necredincioşi că cele declarate în Mesagiul Regal au să se traducă treptat în fapte. Şi ca să înceapă bine, cel d'antâia lucru ce are să facă guvernul, este să viie înaintea Corpurilor Legiuitoare cu un program bine statornicit și cu proiecte de legi corespundătoare. A proceda, după cum cam avem deprindere, pe nemerite, fără șir, fără plan general de reformă, este a compromite cestiunea. Așteptăm dar cu nerăbdare programa acestei însemnate reforme economice pentru a ne rosti asupra măsurilor ce se vor propune. Deocamdată ne vom mărgini .