Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)

1885-01-01 / nr. 1

2 ECOOMIA NAȚIONALĂ, MARȚI, 1 IANUARIE 1885, particulare pentru organisarea și reforma e­­conomică a Statului Român. S’a atins în dis­cursul Tronului toate cestiunile, însă asupra nici uneia nu s’a insistat atât de mult ca asu­pra celei economice. Față cu aceasta înaltă solicitudine fîță­ care a trebuit să ne întrebăm : caii sunt căuşele care au provocat din par­tea putereî esecutive nu numai îngrijirea pen­tru starea nostră economică, dară şi stăru­inţa cu care să cere Corpurilor legiuitoare să se ocupe cu măsurile necesarii pentru a în­drepta ţera în direcţiunea corespunde toare cu nevoile sale econimice? Mesagiul singur ne poate lămuri în aceasta privinţă. «Grija însă cea mai principală a guvernu­­­­lui meu­, dice discursul Tronului, cestiunea «care trebue să atragă mai serios atenţiunea «d-vostră este crisa economică şi mai cu semă «crisa agricolă, care bântue Europa întregâ «şi care la noi este mai mult simţită. Aceasta «crisă a provocat o strâmtorare monetară, «care se traduce prin o ridicare escepţională «a preţului aurului. Guvernul şi Banca na­­­ţională face şi vor face tot ce e cu putinţă «spre a micşora efectele acestei situaţiunî a­­­­normale.­­ * Aşa dar, Crisa esistă şi înfăţişată o­ gra­­­vitate particulară. Ast­fel fiind, era firesc ca guvernul să arate care ar fi după părerea sa mijloacele prin care ţera ar putea înlătura pentru viitor o situaţiune atât de anormală. Iată cum respunde Mesagiul: «Acesta crisă trebue însă să fiie prin gra­­­­vitatea ei chiar o causă de deşteptare şi de «împulsiune pentru a cugeta cu toţii la reme­­ndiu şi la îndreptare. Ea ne va sili a inbu­­«nătăţi sistemul nostru de agricultură pentru «a oferi pe pieţile europene producte şi mai «bune şi mai eftine, şi a lupta cu succes in «contra concurenţei. Pentru a ajunge la a­­­cest resultat, va trebui să desvoltăm credi­­­tele agricole, punând la disposiţiunea lor «capitaluri mai însemnate, trebue să reducem «tarifele căilor ferate şi mal jos de cât au «fost scădute în timpurile din urmă. In cea « mai strânsă legătură cu aceste măsuri stau «însă crearea şi încuragjarea industriei în Ro­­­­mania, cu ajutorul căruia numai vom putea «ajunge a îndrepta în viitor starea nostră e­­conomică şi a împuţina efectele criselor ca «cea actuală». Guvernul recunosce, în urma lecţiunii amare ce ne dă crisa actuală, că crearea şi încu­ragjarea industriei în România va fi mijlo­­cul cu care vom putea ajunge a îndrepta în viitor starea nostră economică. Cuvintele a­­cestea rostite de la înălţimea Tronului sunt pentru noi garanţia cea mai puternică că de astăzi cestiunea introducerea industriei în Ro­mânia face parte din programul guvernului. Suntem viu recunoscători pentru acesta atât de mult aşteptată declaraţiune. Pe calea publicităţii şi a profesoratului am susţinut de când am luat condeiul în mână că crearea unei industrii naţionale este o cestiune de viaţă pentru România. Intr’o lu­crare specială, tipărită acu trei ani . Cum se poate fonda industria în România, am arătat cum ar trebui să procedăm pentru punere în aplicare a acestei noui reforme economice. Astăzi când văd că atât opiniunea publică cât şi guvernul recunosc că ţara aceasta are trebuinţă de o industrie naţională; când im­portanţa industriei este atât de mare în­cât chiar M. S. Regele în Mesagiul Său declară că numai cu ajutorul industriei vom putea a­­junge a îndrepta în viitor starea nostră econo­mică, eu­ unul v­e simt forte fericit vedând că după atâţi ani de stăruinţă, guvern şi po­por s’au convins că România nu mai poate rămânea fără industrie naţională.­­ Aceasta deşteptare a fost aplaudată de ţara întreagâ şi nu ne îndoim că f­ie­care român după puterea sa va ajuta pe guvern în a­­cestă naţională întreprindere. Rămâne acu ca­­ guvernul la rândul său să se pună pe lucru , să dovedească şi celor mai necredincioşi că cele declarate în Mesagiul Regal au să se tra­ducă treptat în fapte. Şi ca să înceapă bine, cel d'antâia lucru ce are să facă guvernul, este să viie înaintea Corpurilor Legiuitoare cu un program bine statornicit și cu proiecte de legi corespundătoare. A proceda, după cum cam avem deprindere, pe nemerite, fără șir, fără plan general de reformă, este a compro­mite cestiunea. Așteptăm dar cu nerăbdare pro­grama acestei însemnate reforme economice pentru a ne rosti asupra măsurilor ce se vor propune. De­o­cam­dată ne vom mărgini .

Next