Euphorion, 1993 (Anul 4, nr. 31-39)

1993 / nr. 31-33

Anul IV»numarul ithnt,1993 agina 2 INTERVIU CU ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ ,Integrarea noastră ca poeţi români în circuitul mondial de valori depinde numai de noi DUMITRU CHIOARU Domnule Ştefan Augustin Doinaş, aţi fost în acest an Preşedintele Festivalului European de Poezie, ediţia a XIV-a, cu tema generală "Europa şi Americile - o viziune poetică", desfăşurat în două etape: 1-7 octombrie, Sibiu (România) şi 8-13 octombrie, Leuven (Belgia), în această calitate, ce impresii ne puteţi împărtăşi despre "debutul" Centrului European de Poezie şi Dialog Cultural Est - Vest "Constantin Noica" din Sibiu în or­ganizarea şi desfăşurarea primei părţi a Fes-­­ tivalului? ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ După opinia mea, a fost un "debut" mai mult decît promiţător, atît ca participare, ca nivel al discuţiilor şi ca organizare. Reîntors în Sibiul tinereţii mele studenţeşti, am avut din­ nou impresia de a regăsi vechea atmosferă de entuziasm intelectual, de exultan­ţa ideilor, care m-a încîntat, şi în care m-am format, acum aproape cincizeci de ani. Un singur regret, dar cred că este vorba de o omisiune corijabilă: acest Centru European de Poezie şi Dialog Cultural "Est-Vest" trebuie neapărat să poarte numele lui Lucian Blaga, cea mai mare personalitate culturală a României din secolul nostru. Nu cer înlocuirea numelui filo­sofului Noica, ci doar completarea cu numele celui care a înnobilat spiritualiceşte Sibiul. DUMITRU CHIOARU Rezumaţi-ne "viziunea" dumneavoastră de poet şi om de cultură referitoare la tema gene­rală a Festivalului. ŞTEFAN AUG. DOINAŞ M-a bucurat faptul că relaţia culturală România - cele două Americi, aşa cum s-a manifestat ea aici la Sibiu, n-a avut nimic... turistic n n­ a fost pur informativă, n-a satisfăcut doar gustul uno­ra pentru "exotisme" culturale, ci a fost într­­adevăr o aprofundare pe verticală a schimbului de valori perene între cele două lumi. La 500 de ani după călătoria lui Cristofor Columb, noi Românii nu mai suntem azi în situaţia de a d­escoperi America, ci­­ cultural vorbind­­ de a dialoga cu ea în acelaşi plan al interesului axi­ologic; iar faptul acesta mi se pare a fi de bun augur pentru manifestările viitoare ale Cen­trului nostru. Datorită prezenţei unor poeţi, tra­ducători şi eseişti din Statele Unite, Anglia, Spania, Franţa, Belgia, Polonia, precum şi a reprezentanţilor scrisului din ţara noastră, dez­baterile - cum a fost, de pildă, cea pe tema "poetului revoltat" - au cuprins opinii personale diverse, interesante, uneori susţinute cu o pro­nunţată participare emoţională. Mă bucur că, alături de Ministerul Culturii, autorităţile locale - Biserica, Universitatea, Pre­fectură, Primărie, etc. - au dovedit că ştiu să preţuiască şi să încurajeze asemenea manifes­tări menite să sporească prestigiul acestui vechi oraş de cultură. Ţin să mulţumesc în mod deo­sebit Domnului Şerban Florea, directorul gene­ral la ELVIMEX, sibian de origine, care a dat un substanţial ajutor bănesc pentru realizarea intenţiilor noastre. Este un prim exemplu demn de toată lauda - şi care, socotesc că va fi urmat şi de altele - al modului în care oamenii bogaţi din ţara noastră pot să­ contribuie la dinamizarea culturii române. DUMITRU CHIOARU Atît în România, cît şi în Belgia, am avut pri­lejul unor contacte (lecturi, mese rotunde, spec­tacole de poezie şi teatru sau muzică, etc.) cu poeţi de pe toate meridianele lumii, în ce constă "profitul" acestor contacte pentru poeţii români abia ieşiţi din izolarea în care ne-a ţinut politica jumătăţii de veac comunist? ŞTEFAN AUG. DOINAȘ Profitul constă, înainte de toate, în relaţiile per­sonale între diverşi scriitori stabilite cu acest prilej. Este profitul pe care îl au, de ani de zile, toate manifestările de acest gen, care marchează momente importante, unele memorabile, ale metabolismului cultural al valorilor, îndeosebi poetice. D- voastră, cei tineri, veţi vedea că unele din cunoştinţele făcute în cadrul acestui Festival vor avea urmări benefice pentru ac­tivitatea ce vă aşteaptă de acum înainte şi căreia v-aţi devotat; odată cu acest Festival aţi intrat într-o lume a schimbului de valori literare, care vă va da mari satisfacţii spirituale, dar care - în acelaşi timp - vă va obliga. Timpul relaţiilor culturale oficiale, organizate şi programate de către instituţiile de stat prin dispoziţii venind "de sus", pe baza unor liste şi teme elaborate în birouri funcţionăreşti colorate ideologic, a tre­cut, numai întîlnirile personale, strict particu­lare, închegate pe bază de afinităţi elective, numai acelea rămîn fructuoase. Cărţile de ver­suri - culegeri, antologii, etc. - publicate în asemenea ocazii constituie legături indisolu­bile, mărturii ale unei prezenţe pe care nu o veţi uita, şi care sunt, într-adevăr, de neînlocuit. DUMITRU CHIOARU Sînteţi în atenţia juriului Premiului Nobel. Fără îndoială că, decernîndu-vă dumneavoastră acest prestigios premiu ratat de alţi mari poeţi români, Fundaţia Nobel din Suedia ar recu­noaşte nu numai opera poetică majoră ci şi valoarea poeziei române în general. Numiţi va­lorile poetice româneşti (şi particularităţile lor) cu care ne putem situa în plan universal. ŞTEFAN AUG. DOINAŞ Cultura română merita de mult nu numai un singur Premiu Nobel. Dar... n-a fost să fie­ încă! Să nu vă imaginaţi să decernarea unei asemenea distincţii scapă jocului de interese sau relaţii personale sau internaţionale care se manifestă, la fel de puternic, în sfera culturii, ca şi în domeniul... afacerilor economice. Există o în­treagă - poate, chiar misterioasă - politică cul­turală a Academiei Regale Suedeze, în vizorul căreia noi, Românii, încă n-am intrat,încă! Nu voi face nici o enumerare a valorilor poetice româneşti cu care "ne putem situa în plan uni­versal", pentru că orice asemenea listă plăteşte - voluntar sau involuntar - un­­prea mare tribut subiectivităţii... DUMITRU CHIOARU S-a propus ca ediţia a XV-a a Festivalului de Poezie să se desfăşoare, în 1993, la Malaga (Spania). Care sunt perspectivele Asociaţiei Eu­­ropene pentru promovarea poeziei în cadrul Europei comunitare de mîine? De ce factori depinde integrarea noastră, ca reprezentanţi ai României prin poezie, în circuitul mondial de valori? ŞTEFAN AUG. DOINAŞ Integrarea noastră ca poeţi români în circuitul mondial de valori depinde numai de noi, de priceperea noastră de a ne prezenta noi înşine, prin ceea ce avem mai bun, acolo unde se aţintesc privirile lumii culturale. Cît priveşte perspectivele concrete ca Asociaţia Europeană pentru Promovarea Poeziei să de­vină prezenţă activă în viaţa culturală a Europei de mîine, a Europei comunitare,­­ aceasta atîrnă de mulţi, foarte mulţi factori. Cel mai important este obţinerea de subvenţii, în această privinţă, am încredere în talentul în materie al prietenului meu, poetul belgian Eugene Van Itterbeek, că­ruia - de altfel - îi datoram recunoştinţă şi pentru ceea ce a făcut pînă acum în avantajul nostru, şi căruia îi vom sta alături pentru a cîrmui pe mai departe "corabia" noastră comună, este un excelent... navigator. Am convingerea că, în 1993, ne vom întîlni din nou, unii dintre noi, sub aceeași egidă, în Spa­nia, la Malaga. De asemenea, cred că vom fi în stare să organizăm, tot aici la Sibiu, și la Sîm­­băta, un colocviu cu tema "Poetica traducerii Bibliei". Perspective și idei originale sunt, mai trebuie să găsim doar mijloacele materiale pentru a le realiza. Eu, unul, sunt optimist. București, 27 octombrie 1992 99 LONG | N

Next