Evenimentul, iulie-septembrie 1919 (Anul 27, nr. 105-176)

1919-09-19 / nr. 168

A fii V Lai XX VlLlw No. 168 §1 I­A­S \ piața umm 25 Bani ,f­iui ai partidului Coaserilor - Ziarul „Romănimea“, oficiosul partidului conservator nationalist, ocupăndu se de Politica de resistență preconizată de d. I. Brătianu, scria intre altele: „Politica de rezistență însemnează oare cl România să nu pri­mească in nici un caz implițirea Banatului, decisă de Conferință ?, Crede d. Ionel Brătianu că viitorul guvern al României, ar putea să obțină Banatul întreg ? Și dacă crede acest lucru, prin ce mijloace l’ar putea obține ? Politică de rezistență însemnează oare ca România sa nu inchei pace, de­cât dacă Conferința ne ar da Crișana întreagă, a­sa cum era prevăzută prin tratatul din 1916? Oh­, crede d. Brătianu că guver­nul viitor va trebui să o ia cu armele și să o păstreze cu forța contra hotârărei Conferinței­? Politica de rezistență, însemnează oare că­­ România, in caz, nici azi nici m­ăine, să nu primească principiul însuși al unei nici un ga­rantări a dreptului minorităților, sau dacă ceea ce voiește România, este numai schimbarea convențiunei dintre ea și Marile Puteri in această privință ? Politica de rezistență, însemnează oare ca România, In nici un caz, nici azi mâine, să nu primească principiul însuși al tranzitului in mater­ie comercială, sau dacă ceea ce voiște România este numai schim­barea intre ea și Marile Puteri in chestia tranzitului ? Politica de rezistență însemnează oare că România nu primește principiul pus de Marile Puteri, că ceea ce am luat noi, prin rechiziții, din Ungaria, este de raportat la masa comună, pentru a se impărți intre toți vecinii Ungariei, sau dacă ceea ce voește România nu coincide cu ceia ce V08SD Aliații numai in privința chipului cum să se facă îm­părțirea ? Politica de rezistență însemnează oara că viitorul guvern al Româ­niei să refuze cererea făcută de Conferința de Pace prin ultima ei notă ? Somăm pe d. Ion Brătianu să dea Țarei aceste lămuriri. F­ară de ele, Țara este in dreptul ei să considere politica produsă de presa d-lui Brătianu, ca o panglich­ie menită sa păcălească in alegeri, pe cei să­raci cu duhul“. Babrătianu se piaptănă După ce criza de guvern a fost in stare latentă vre-o patru luni, astăzi, când ea este formală, a­­menința să se eternizese, că factorii constituționali au Se pare uitat că in Capitală se află ca musafir­iu trimis ai Congresului de pace. De­sigur că Sir George Clerk se plictisește la Bucure­ști, căci nu sunt alergări de cai la fie­care zi, nici bătăi cu flori. Cel mult bătaie de joc din partea d-lui Io­nel Brătianu. Situația actuală a crizei nu mai e serioasă sau tragică, e pur și simplu ridicolă. Cum ? găsi in țara aceasta, nu Nu se pot afară de d-nii Oscar Kiriacescu, George M. Corbescu sau N. N. Săveanu?, ciți­­va domni cari să formeze un gu­vern ? Cu­ o să dureze această eschivare de la datorie ? Romînia trebue să dea un răspuns ultima­tumului adus de Sir George Klerk și de obicei aceste documente di­plomatice acordă un răgaz măsu­rat pentru obținerea răspunsului. Țara noastră a ajuns oare atît de puternică, finanțele romînești sunt atît de înfloritoare, nu­cit să ne putem permite gestul de a rupe cu toată lumea ? Se uită la noi un lucru , refu­­zind de a semna tratatul cu Au­stria, toate chestiile teritoriale ale R­ mimei ren în deschise și si prea poate d­, in curînd, unii din duș­manii no­știi refăcându-se sa ne dispute anume ținuturi pe cati le am incorpont. Vom fi atunci in stare a se apăra singuri, fără nici un spau­n de nică ea ?■ ...S’a făcut mu­tă vi­vă in ju­rul bhestiei minorităților etnice și iară ca această problemă să fie prea acută. Conferința a făcut mai mult o declaraț­e de principii fără posibilitate de sancțiuni. In ade­văr o intervenție străină in afa­cerile in­erne ale Romîniei pare puțin probabilă și chiar dacă s’ar­ace, ea n’ar putea sa fie de na­tură a ne îngriji, căci coi înțele­gem să acordăm tuturor celor ce locuesc un cuprinsul Țărei cea mai largă exercitare a drepturilor ci­vile și politice. Aceas­t e ceva câștigat și nimeni nu mai poate reveni. Atunci pentru ce atâta zgomot și atâta... i­ntransigența ? Noi înțelegem pe­­ Brătianu. Citând de la putere așa cum a căzut, pe chestia națională, lovitu­ra a fost așa de cumplită, in­cît ea poate deveni fatală șefului și partidului liberal. Dar țara poate fi ținută in loc, din considerațiuni de partid ? Cum ? Sa piară Țara, numai partidul liberal să fie sal­vat ? Să se năruie edificiul con­struit cu atâtea jertfe, numai pen­tru ca șobolanii colectiviști să scape teferi ? Ch­ar dacă­­ Brătianu ar avea această pretenție absurdă, el tre­bue rechemat la simțul realității. Cînd situația neamului romî­­nesc e atât de serioasă, tocmai din cama politicei d­lui Brătianu, să tacă fanteziste a bine baba și să nu se mai peptene. Să amâne această grijă a toaletei pentru vre­muri mai potrivite. Șefi i partidului liberal să se dea sau să fie dat in lături. Criza să aibă deznodământul logic, normal, a Să vină un guvern care, departe de călca pe urmele d-lui Ionel Brătianu, să facă o altă politică menită să salveze Patria din împre­jurăr­ile critice de astăzi. Acest gu­vern nu poate fi alcătuit de căt­re d-nii Take lom­seu și general Aver­escu. Maestrul De câte ori amintim acest nume o puternică vibrație emoționează făp­tura noastră. Când am început să judecăm oa­menii și împrejurările, Take Jones. cu se desfăcuse de cătușele servalismului obscurantist. Se înălțase in amvonul catedralei ce zidise și­­ predica cu inspirată și dumnezeească elocvență, religia de­mocratismului, dragostea de drepta­te, cultul adevărului. In școala lui Take Ionescu am învățat să desprețuim demagogismul amăgitor­­ și desmățat, fanfaronada perfidă și stearpă, minciuna și fal­sitatea. Iot in școala lui ne-am insusit criteriul de judecată obiectivă a pro­blemelor ce se ivesc­­ iar la călău­za simțimintelor lui patriotice ne-am încălzit aspirațiile noastre ideale. Este vre­unul din­ cei ce V am în­conjurat care să fi suferit o amăgi­­re ? Din întregul tineret cult și sim­­­țitor, din acea imensă masă de a­­doratori ai lui este vre­unul care in desvâlirea vieței cu toate asperi­tățile și durerile ei —sa șefi clin­tit o clipă in admirația lui de la școala politică ce ne a indicat, for­­măndu- ne simțimintele superioare de cetățean și patriot? Și acum in momentele de mâh­­nire pe care le trăim, cătră cine se îndreaptă nădejdea noastră a tutu­rora ? In cine sunt întrupate credințele noastre ? Cine simbolizează visul de aur al unui neam ? Firește nu duioasa tovărășie Bră­tianu Marghiloman Că este o d­atorie de imită mo­rala politică, e mărturisirea unei reale iubiri de țară, să se încredin­țeze imprimarea directivei politice externe, aceluiași om de cugetare și acțiune, care este Take Ionescu. In locul bravadei repulsive—pre­­vederea , in locul șovăirei in orienta­re, conștiința situațiilor,, susținută de o cumințenie demnă. Deci numai o cumpănită prevede­re, o conștiință limpede a situații­lor susținută de o cumințenie dem­nă, ne deschide calea biruinței po­­­­litice. In hic s­gno viaeis ! Teodor Șt. Mandrea. Vaslui Informații Onizte „m­­ișcării“ Ne așteptam ca informațiile noastre asupra intrunirilor liberale de suburbii să nu placă „Mișcărei“; adevărul supă­ră. Dar n’am fi crezut că ziarul colec­tivist să împingă nerușinarea atăt de departe in­căt să tăgăduiască veracita­tea știrilor noastre. „Mișcarea“ numeș­te minciuni (? !) cele relatate de ziarul nostru, deși noi am dat amănunte pre­cise, cu nume proprii. De alt­fel „Mișcarea“ se poate infor­ma de la d. At­h­.’ Ath­. Gheorghiu . In adevăr, d. Gheorghiu nu face nici un secret din pățania sa cu huiduelila și o povestește tuturor cari vor să-l as­culte, declarând că nu se mai duce in județ Sinceritatea candidatului liberal il o notează și pilda sa ar trebui urmată și de ceilalți colegi de candidatură, tot a­tăt de puțin norocoși. Tot „Mișcarea “, are un articol „Presa takistă in serviciul dușmanilor“. Dacă lucrul e așa de ce guvernul li­beral, care are la dispoziție cenzura și starea de asediu, nu umple pușcăriile cu ziariști takiști ? Dar oficiosul d-lui Mărzescu a remas la procedeele stilistice de pe timpul lui Karkalechi. Noi nu’l vom urma pe acest teren. Vom demasca insă pentru cititori toate succesele oratorice ale lui Raki & Camp, chiar dacă „Mișcarea“ va tur­na de al binelea VIN­ER t 19 SEPTEMBRIE 1919 srtnt. TMtrx.intaipi Snserfia și tetei ® fátuma %** ! teu­tSsáe %in inimă? vechia 50 Duminecii seara a avut loc, la moșia Galbeni (Roman), logodna d-lui locote­nent Gigi Stamatiu, cu d ra Cocuța Io­nescu, fiica d lui și d nei I­­onescu ma­re proprietar din jud. Roman. Astăzi se judecă contestația făcută de liberalii din localitate, in contra semnu­lui geometric (crucea cu raze) ales pen­tru alegeri de către margh­ilomianiști lo­cali, după ce liberalii mai intăi alese­seră crucea simplă. A sosit in țară iarăși o cantitate ma­re de zah­ar. Va fi momentul din nou ca speculatorii negustori să scoboare prețul chilogramului, neavănd încotro. Se spune că a sosit milionul pen­tru repararea străzilor Iașului. Se mai spune că restul până la 4 milioane, cit a făgăduit fostul gu­vern de pomină Brătianu va sosi și el. De­o­camdată, nu se prea vede ce s’a făcut cu milionul sosit. Colectiviștii, o știe toată lumea, fagáduesc mereu marea și­ sarea. Ne mirăm chiar de ce fostul gu­vern Brătianu aa făgăduit cel pu­țin 10 milioane lei Iașului, pentru ca să nu fi dat decât un milion, iar restul la... Sfântul Așteaptă. Așa stând lucrurile, farsorii po­litici pun pe cei de la ziarul lor „Mișcarea“ să cânte zilnic dragos­tea colectivistă pentru Iași, făgădui 4 milioane și a­nu­­ri, a da de­cât 1 milion și aceasta după 9 luni de zile, constitue absolut o excro­cherie. — „Garda Conștiinței Naționale“ din România, cu sediul In Iași, str. V. Alexandri No. 3, iar dă pe toți bunii români să se intrunească in sasra de Joi 18 Septembrie 1919 ora 8 fix, când au de discutat o mulțime de chestiuni de foarte mare importanță românească­. Cu ocaziunea plecărei sale din fruntea ministerului de industrie și comerț, d-l Al. Consantinescu a acordat funcționarilor acestei de­partament o gratificație echivalentă cu leafa pe o lună. ... Desigur, doar n’a dat din pun­ga sa. D. Mania a avut eri divaicența întrevederi cu d-nii Take Ionescu, Brătianu și Averescu. După amiază, d-sa s’a prezentat in audiență la M. S. Regele. Partidul liberal face sforțări di­spersie pentru a ajunge la un gu­vern de concentrare, in care să fie reprezentat și el, iar opoziția admite asemenea guvern numai in cazul când acțiunea externă i ar fi rezer­vată in modul cel­ mai desăvârșit. Evenimentele fiind de data acea­sta mai gri ca intrigile de culise, ist ; mai mult ca probabil că mer­gem spre o combinație Averescu - Take Ionescu. Anunțăm in altă parte a ziarului, că o mare cantitate de zahăr a sosit in țară. Cantitatea sosită e de vre’o 660,0G0 Kg. înscrierile in­­ școala pregătitoare de Maestre și Maiștri de Gimnastică de pe lângă Societatea de Gimnastică Sport și Muzică din localitate, an in­­ceput la 15 Septembrie a. a. Înscrie­rile se fac zilnic intre orele 9 13 a. m. la cancelaria șoselei. Cei ce doresc­­ să urmeze această școală vor prezenta odată­ cu cererea de înscriere certificatul de studii, de bună purtare și certificatul de naștere. Cursurile secțiunilor de băteți și fete vor incepe la 15 Octombrie a. e, KB0 Târgul Bujor . La toate autoritățile din Bujor ne vede fotografia bătrănuchi și marelui om Cei vechi povestasc «uite întâm­plări despre el. Ele contribuesc la caracterizarea deplină a fostului loco­­tenent domnesc. Un moșneag spune cu plăcere și nu multă mulțumire cum odată cum­ Lascăr n’a voit să pri­mească pa un prefect, despre care se vede nu avea o bună părere. A primit iasă tot atunci pe toți ță­ranii, cari veniseră la el pentru a ne­ voi. Și nici unul n’a eșit cu mâna goală și cu nevoia neîmplinită facă așa boar, dar nu ca cel din ziua de azi, adaogă moșneagul. Unul din ei îi povestește o ca­racteristică întâmplare. Liberalii erau in toiul marilor guvernări de 12 ani. Atotputernicia lor se manifesta in așa fel, in­căt pănă și funcționarii iniei iși făceau o p­acere personală da a și bete joc de căte un strigoi, cum îi numeau pa atunci pe conservatori, oamenii vizirului. Dar să povestim. In fie­care Duminică bătrânul boer da la Golășei asista la slujba biseri­cească Sătenii il imitau în ziua dom­nului bisericuța din Golășei era plină de lume. Primarul, cănd venea, când nu. Acest primar era importat. Era u­­nul din acei cărora trebuea să li se dea mujică cu stele­a de mult in Bu­jor. Era din Galați de felul lui. Acolo făcea pe agentul liberal. Cei de sus il puseră in fruntea lietei comunale după ce dizolvaseră vechiul consiliu. Și acum primarul făcea pe importan­tul și pe stăpân. Couu Lascăr il ntălnește și i apune : —Apoi bine domnule primar, dumnea­ta și membrii din consiliul comunal au mai veniți la biserioit. Dumneata ar trebui să fii cel dintâi. Să slujești drept pildă țăranilor, sa iasă Coane Lascăre, spuse ironia și cam obraznic primarul, că nu Dum­nezeu ne dă patinea noastră cea de toate zilele, dar stăpânirea, prefectul... Cana Lascăr nu i a răspuns nimic. D-sale s’a suit sângele in obraz și a plecat. In Dominica vi­toare insă con­siliul comunal a fost dizolvat. Obrazi­uioul primar iși luase răsplata. Și de data aceasta as sta­t la biserică preșe­dintele îniei a omisiuni interimare Tot din Go­ășei e si generalul Gri­­gorescu Eremia. Tatăl său era ne­gustor in sat. Domnul Gr.­­ Grigoriu vechi cetățean Bujorean l-a­u­ cunos­cut. A copilărit cu generalul. Știe de el că era foarte inteligent și perse­verent. Credea in caia ce făcea. A fost bursier al prefecturei de Covurlui. A învățat cursul inferior la Bârlad, iar cursul superior la institutele unite din Iași. Avea credința că nimic nu i poate sta la aale și că omului ca să fie fericit nu i trebue de­căt curaj și credință. A mai voti­t generalul prin satul lui de naștere. Unii oa­meni iși mai aduceau meine de cănd cutrepra călare văile de ei, și sa­tele de prin împrejurimi. Acum ii pomenesc numele cu mândrie Sunt foarte ne­ntați ră Ce! care a _Bolvat ființa României Mari la Mă­rgești a văzut minina zilei in satul lui conu Lascăr Catargiu. Toți il fericeau. A­­junsese culmea gienei și a orarhiei. Și tocmai cine se apupase­­,cu măna de toru­lil cerului rm­i Dionise «1 lui Eminescu, tocmai atenei s’a prăbușit. N mânui nu sa putut aplica mai po­trivit verni sofoovean . Cu vieții nu se știe, păn'nu se ia­­“prăvișta. Nu fericiți pe nimeni, șăi încă »ai trătește. Iși ere și Bujorul de »zi oampenii lui. A tout­­ seigneur tout honneur. Domnul 1­ Georgescu, administrato­­rul de­­ plasă A fost locotenent in armată de unde a demisionat acum vreo câtțiva ani și a fost numit ad­ministrator de plasă .Oamenii spun multe și mărume de el ca de un ad­ministrator; Unii zic de bine alții zic de râu. Adevărul il știe numai el. , Al doi­lea personaj important este domnul­­ Wassermann, un evreu, care se ține de casa lui Lascăr Catargiu că de pe cănd trăia bătrânul de in la Colășei. A suferit o eclipsă căt timp su trăit moștenitorii lui Catargiu, soții Vintura, du­pă moarta» cărora

Next