Evenimentul, iulie-septembrie 1919 (Anul 27, nr. 105-176)
1919-09-19 / nr. 168
A fii V Lai XX VlLlw No. 168 §1 IAS \ piața umm 25 Bani ,fiui ai partidului Coaserilor - Ziarul „Romănimea“, oficiosul partidului conservator nationalist, ocupăndu se de Politica de resistență preconizată de d. I. Brătianu, scria intre altele: „Politica de rezistență însemnează oare cl România să nu primească in nici un caz implițirea Banatului, decisă de Conferință ?, Crede d. Ionel Brătianu că viitorul guvern al României, ar putea să obțină Banatul întreg ? Și dacă crede acest lucru, prin ce mijloace l’ar putea obține ? Politică de rezistență însemnează oare ca România sa nu inchei pace, decât dacă Conferința ne ar da Crișana întreagă, asa cum era prevăzută prin tratatul din 1916? Oh, crede d. Brătianu că guvernul viitor va trebui să o ia cu armele și să o păstreze cu forța contra hotârărei Conferinței? Politica de rezistență, însemnează oare că România, in caz, nici azi nici măine, să nu primească principiul însuși al unei nici un garantări a dreptului minorităților, sau dacă ceea ce voiește România, este numai schimbarea convențiunei dintre ea și Marile Puteri in această privință ? Politica de rezistență, însemnează oare ca România, In nici un caz, nici azi mâine, să nu primească principiul însuși al tranzitului in materie comercială, sau dacă ceea ce voiște România este numai schimbarea intre ea și Marile Puteri in chestia tranzitului ? Politica de rezistență însemnează oare că România nu primește principiul pus de Marile Puteri, că ceea ce am luat noi, prin rechiziții, din Ungaria, este de raportat la masa comună, pentru a se impărți intre toți vecinii Ungariei, sau dacă ceea ce voește România nu coincide cu ceia ce V08SD Aliații numai in privința chipului cum să se facă împărțirea ? Politica de rezistență însemnează oara că viitorul guvern al României să refuze cererea făcută de Conferința de Pace prin ultima ei notă ? Somăm pe d. Ion Brătianu să dea Țarei aceste lămuriri. Fară de ele, Țara este in dreptul ei să considere politica produsă de presa d-lui Brătianu, ca o panglichie menită sa păcălească in alegeri, pe cei săraci cu duhul“. Babrătianu se piaptănă După ce criza de guvern a fost in stare latentă vre-o patru luni, astăzi, când ea este formală, amenința să se eternizese, că factorii constituționali au Se pare uitat că in Capitală se află ca musafiriu trimis ai Congresului de pace. Desigur că Sir George Clerk se plictisește la București, căci nu sunt alergări de cai la fiecare zi, nici bătăi cu flori. Cel mult bătaie de joc din partea d-lui Ionel Brătianu. Situația actuală a crizei nu mai e serioasă sau tragică, e pur și simplu ridicolă. Cum ? găsi in țara aceasta, nu Nu se pot afară de d-nii Oscar Kiriacescu, George M. Corbescu sau N. N. Săveanu?, cițiva domni cari să formeze un guvern ? Cu o să dureze această eschivare de la datorie ? Romînia trebue să dea un răspuns ultimatumului adus de Sir George Klerk și de obicei aceste documente diplomatice acordă un răgaz măsurat pentru obținerea răspunsului. Țara noastră a ajuns oare atît de puternică, finanțele romînești sunt atît de înfloritoare, nucit să ne putem permite gestul de a rupe cu toată lumea ? Se uită la noi un lucru , refuzind de a semna tratatul cu Austria, toate chestiile teritoriale ale R mimei ren în deschise și si prea poate d, in curînd, unii din dușmanii noștii refăcându-se sa ne dispute anume ținuturi pe cati le am incorpont. Vom fi atunci in stare a se apăra singuri, fără nici un spaun de nică ea ?■ ...S’a făcut mută vivă in jurul bhestiei minorităților etnice și iară ca această problemă să fie prea acută. Conferința a făcut mai mult o declarațe de principii fără posibilitate de sancțiuni. In adevăr o intervenție străină in afacerile inerne ale Romîniei pare puțin probabilă și chiar dacă s’arace, ea n’ar putea sa fie de natură a ne îngriji, căci coi înțelegem să acordăm tuturor celor ce locuesc un cuprinsul Țărei cea mai largă exercitare a drepturilor civile și politice. Aceast e ceva câștigat și nimeni nu mai poate reveni. Atunci pentru ce atâta zgomot și atâta... intransigența ? Noi înțelegem pe Brătianu. Citând de la putere așa cum a căzut, pe chestia națională, lovitura a fost așa de cumplită, incît ea poate deveni fatală șefului și partidului liberal. Dar țara poate fi ținută in loc, din considerațiuni de partid ? Cum ? Sa piară Țara, numai partidul liberal să fie salvat ? Să se năruie edificiul construit cu atâtea jertfe, numai pentru ca șobolanii colectiviști să scape teferi ? Char dacă Brătianu ar avea această pretenție absurdă, el trebue rechemat la simțul realității. Cînd situația neamului romînesc e atât de serioasă, tocmai din cama politicei dlui Brătianu, să tacă fanteziste a bine baba și să nu se mai peptene. Să amâne această grijă a toaletei pentru vremuri mai potrivite. Șefi i partidului liberal să se dea sau să fie dat in lături. Criza să aibă deznodământul logic, normal, a Să vină un guvern care, departe de călca pe urmele d-lui Ionel Brătianu, să facă o altă politică menită să salveze Patria din împrejurările critice de astăzi. Acest guvern nu poate fi alcătuit de către d-nii Take lomseu și general Averescu. Maestrul De câte ori amintim acest nume o puternică vibrație emoționează făptura noastră. Când am început să judecăm oamenii și împrejurările, Take Jones. cu se desfăcuse de cătușele servalismului obscurantist. Se înălțase in amvonul catedralei ce zidise și predica cu inspirată și dumnezeească elocvență, religia democratismului, dragostea de dreptate, cultul adevărului. In școala lui Take Ionescu am învățat să desprețuim demagogismul amăgitor și desmățat, fanfaronada perfidă și stearpă, minciuna și falsitatea. Iot in școala lui ne-am insusit criteriul de judecată obiectivă a problemelor ce se ivesc iar la călăuza simțimintelor lui patriotice ne-am încălzit aspirațiile noastre ideale. Este vreunul din cei ce V am înconjurat care să fi suferit o amăgire ? Din întregul tineret cult și simțitor, din acea imensă masă de adoratori ai lui este vreunul care in desvâlirea vieței cu toate asperitățile și durerile ei —sa șefi clintit o clipă in admirația lui de la școala politică ce ne a indicat, formăndu- ne simțimintele superioare de cetățean și patriot? Și acum in momentele de mâhnire pe care le trăim, cătră cine se îndreaptă nădejdea noastră a tuturora ? In cine sunt întrupate credințele noastre ? Cine simbolizează visul de aur al unui neam ? Firește nu duioasa tovărășie Brătianu Marghiloman Că este o datorie de imită morala politică, e mărturisirea unei reale iubiri de țară, să se încredințeze imprimarea directivei politice externe, aceluiași om de cugetare și acțiune, care este Take Ionescu. In locul bravadei repulsive—prevederea , in locul șovăirei in orientare, conștiința situațiilor,, susținută de o cumințenie demnă. Deci numai o cumpănită prevedere, o conștiință limpede a situațiilor susținută de o cumințenie demnă, ne deschide calea biruinței politice. In hic sgno viaeis ! Teodor Șt. Mandrea. Vaslui Informații Onizte „mișcării“ Ne așteptam ca informațiile noastre asupra intrunirilor liberale de suburbii să nu placă „Mișcărei“; adevărul supără. Dar n’am fi crezut că ziarul colectivist să împingă nerușinarea atăt de departe incăt să tăgăduiască veracitatea știrilor noastre. „Mișcarea“ numește minciuni (? !) cele relatate de ziarul nostru, deși noi am dat amănunte precise, cu nume proprii. De altfel „Mișcarea“ se poate informa de la d. Ath.’ Ath. Gheorghiu . In adevăr, d. Gheorghiu nu face nici un secret din pățania sa cu huiduelila și o povestește tuturor cari vor să-l asculte, declarând că nu se mai duce in județ Sinceritatea candidatului liberal il o notează și pilda sa ar trebui urmată și de ceilalți colegi de candidatură, tot atăt de puțin norocoși. Tot „Mișcarea “, are un articol „Presa takistă in serviciul dușmanilor“. Dacă lucrul e așa de ce guvernul liberal, care are la dispoziție cenzura și starea de asediu, nu umple pușcăriile cu ziariști takiști ? Dar oficiosul d-lui Mărzescu a remas la procedeele stilistice de pe timpul lui Karkalechi. Noi nu’l vom urma pe acest teren. Vom demasca insă pentru cititori toate succesele oratorice ale lui Raki & Camp, chiar dacă „Mișcarea“ va turna de al binelea VINER t 19 SEPTEMBRIE 1919 srtnt. TMtrx.intaipi Snserfia și tetei ® fátuma %** ! teutSsáe %in inimă? vechia 50 Duminecii seara a avut loc, la moșia Galbeni (Roman), logodna d-lui locotenent Gigi Stamatiu, cu d ra Cocuța Ionescu, fiica d lui și d nei Ionescu mare proprietar din jud. Roman. Astăzi se judecă contestația făcută de liberalii din localitate, in contra semnului geometric (crucea cu raze) ales pentru alegeri de către marghilomianiști locali, după ce liberalii mai intăi aleseseră crucea simplă. A sosit in țară iarăși o cantitate mare de zahar. Va fi momentul din nou ca speculatorii negustori să scoboare prețul chilogramului, neavănd încotro. Se spune că a sosit milionul pentru repararea străzilor Iașului. Se mai spune că restul până la 4 milioane, cit a făgăduit fostul guvern de pomină Brătianu va sosi și el. Deocamdată, nu se prea vede ce s’a făcut cu milionul sosit. Colectiviștii, o știe toată lumea, fagáduesc mereu marea și sarea. Ne mirăm chiar de ce fostul guvern Brătianu aa făgăduit cel puțin 10 milioane lei Iașului, pentru ca să nu fi dat decât un milion, iar restul la... Sfântul Așteaptă. Așa stând lucrurile, farsorii politici pun pe cei de la ziarul lor „Mișcarea“ să cânte zilnic dragostea colectivistă pentru Iași, făgădui 4 milioane și anuri, a da decât 1 milion și aceasta după 9 luni de zile, constitue absolut o excrocherie. — „Garda Conștiinței Naționale“ din România, cu sediul In Iași, str. V. Alexandri No. 3, iar dă pe toți bunii români să se intrunească in sasra de Joi 18 Septembrie 1919 ora 8 fix, când au de discutat o mulțime de chestiuni de foarte mare importanță românească. Cu ocaziunea plecărei sale din fruntea ministerului de industrie și comerț, d-l Al. Consantinescu a acordat funcționarilor acestei departament o gratificație echivalentă cu leafa pe o lună. ... Desigur, doar n’a dat din punga sa. D. Mania a avut eri divaicența întrevederi cu d-nii Take Ionescu, Brătianu și Averescu. După amiază, d-sa s’a prezentat in audiență la M. S. Regele. Partidul liberal face sforțări dispersie pentru a ajunge la un guvern de concentrare, in care să fie reprezentat și el, iar opoziția admite asemenea guvern numai in cazul când acțiunea externă i ar fi rezervată in modul cel mai desăvârșit. Evenimentele fiind de data aceasta mai gri ca intrigile de culise, ist ; mai mult ca probabil că mergem spre o combinație Averescu - Take Ionescu. Anunțăm in altă parte a ziarului, că o mare cantitate de zahăr a sosit in țară. Cantitatea sosită e de vre’o 660,0G0 Kg. înscrierile in școala pregătitoare de Maestre și Maiștri de Gimnastică de pe lângă Societatea de Gimnastică Sport și Muzică din localitate, an inceput la 15 Septembrie a. a. Înscrierile se fac zilnic intre orele 9 13 a. m. la cancelaria șoselei. Cei ce doresc să urmeze această școală vor prezenta odată cu cererea de înscriere certificatul de studii, de bună purtare și certificatul de naștere. Cursurile secțiunilor de băteți și fete vor incepe la 15 Octombrie a. e, KB0 Târgul Bujor . La toate autoritățile din Bujor ne vede fotografia bătrănuchi și marelui om Cei vechi povestasc «uite întâmplări despre el. Ele contribuesc la caracterizarea deplină a fostului locotenent domnesc. Un moșneag spune cu plăcere și nu multă mulțumire cum odată cum Lascăr n’a voit să primească pa un prefect, despre care se vede nu avea o bună părere. A primit iasă tot atunci pe toți țăranii, cari veniseră la el pentru a ne voi. Și nici unul n’a eșit cu mâna goală și cu nevoia neîmplinită facă așa boar, dar nu ca cel din ziua de azi, adaogă moșneagul. Unul din ei îi povestește o caracteristică întâmplare. Liberalii erau in toiul marilor guvernări de 12 ani. Atotputernicia lor se manifesta in așa fel, incăt pănă și funcționarii iniei iși făceau o pacere personală da a și bete joc de căte un strigoi, cum îi numeau pa atunci pe conservatori, oamenii vizirului. Dar să povestim. In fiecare Duminică bătrânul boer da la Golășei asista la slujba bisericească Sătenii il imitau în ziua domnului bisericuța din Golășei era plină de lume. Primarul, cănd venea, când nu. Acest primar era importat. Era unul din acei cărora trebuea să li se dea mujică cu stelea de mult in Bujor. Era din Galați de felul lui. Acolo făcea pe agentul liberal. Cei de sus il puseră in fruntea lietei comunale după ce dizolvaseră vechiul consiliu. Și acum primarul făcea pe importantul și pe stăpân. Couu Lascăr il ntălnește și i apune : —Apoi bine domnule primar, dumneata și membrii din consiliul comunal au mai veniți la biserioit. Dumneata ar trebui să fii cel dintâi. Să slujești drept pildă țăranilor, sa iasă Coane Lascăre, spuse ironia și cam obraznic primarul, că nu Dumnezeu ne dă patinea noastră cea de toate zilele, dar stăpânirea, prefectul... Cana Lascăr nu i a răspuns nimic. D-sale s’a suit sângele in obraz și a plecat. In Dominica vitoare insă consiliul comunal a fost dizolvat. Obraziuioul primar iși luase răsplata. Și de data aceasta as stat la biserică președintele îniei a omisiuni interimare Tot din Goășei e si generalul Grigorescu Eremia. Tatăl său era negustor in sat. Domnul Gr. Grigoriu vechi cetățean Bujorean l-au cunoscut. A copilărit cu generalul. Știe de el că era foarte inteligent și perseverent. Credea in caia ce făcea. A fost bursier al prefecturei de Covurlui. A învățat cursul inferior la Bârlad, iar cursul superior la institutele unite din Iași. Avea credința că nimic nu i poate sta la aale și că omului ca să fie fericit nu i trebue decăt curaj și credință. A mai votit generalul prin satul lui de naștere. Unii oameni iși mai aduceau meine de cănd cutrepra călare văile de ei, și satele de prin împrejurimi. Acum ii pomenesc numele cu mândrie Sunt foarte nentați ră Ce! care a _Bolvat ființa României Mari la Mărgești a văzut minina zilei in satul lui conu Lascăr Catargiu. Toți il fericeau. Ajunsese culmea gienei și a orarhiei. Și tocmai cine se apupase,cu măna de torulil cerului rmi Dionise «1 lui Eminescu, tocmai atenei s’a prăbușit. N mânui nu sa putut aplica mai potrivit verni sofoovean . Cu vieții nu se știe, păn'nu se ia“prăvișta. Nu fericiți pe nimeni, șăi încă »ai trătește. Iși ere și Bujorul de »zi oampenii lui. A tout seigneur tout honneur. Domnul 1 Georgescu, administratorul de plasă A fost locotenent in armată de unde a demisionat acum vreo câtțiva ani și a fost numit administrator de plasă .Oamenii spun multe și mărume de el ca de un administrator; Unii zic de bine alții zic de râu. Adevărul il știe numai el. , Al doilea personaj important este domnul Wassermann, un evreu, care se ține de casa lui Lascăr Catargiu că de pe cănd trăia bătrânul de in la Colășei. A suferit o eclipsă căt timp su trăit moștenitorii lui Catargiu, soții Vintura, după moarta» cărora