Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1920-01-14 / nr. 258

A ANTIZ AT, XXVII- TEA A­T. 258 =m* % eu.ac\\,a st IAȘI PUSTA UfeMfcfJ ■MwiM »jranpama B^'wrar Kasaaa MBS»« Organ al partidului Democrat f Un *a see sfârșește. Anul 1919 n’a fost bogi­t iti tiveihttieute. In politica­ mondiallă, el ne-a dat in­­s maniabilele discuțiuni de la Con­ferința de pace. Deși se spune­ că diplomația secretă a dispărut, deși gazetanii erau admiși să a­­s­­iste la lucrările Congresului din Versailles, totuși opinia publică nu era pusă in cunoștință cu o iotă din cele ce se petreceau in Areo pagul păcei. Se anunța in cutare zi s’a întrunit numai că Consiliul suprem sau vr­e o comisiune ape­riată, care a discutat o an­umită chestiune și atâta tot. Anul s’a sfârșit și pacea gene­rala nu e,inca iochaiata, iar in­trarea in vigoare a tratatelor cu Germania Și Austria int impină tot felul de dificultăți. In bestiunile­ economice Rezolvarei internațio­nale de asamenea mai are de aș­teptat. Mult dorita pace e incă in stare de proect. In tară, am avut­ guvernul d­lui hm 1 C. b­rătianu, care a stat la cârmă nouă luni, fără vre­u­n fo­­los pentru nimeni, afară numai de partizană liberalilor. Stapinirea partidului liberal a fost, grație cenzurei și stă­ ei­­ ie asediu, des­potică. 8* au aplicat • reformele, uni­vers*! n’a dat in alegeri Voiul câș­tig de cauză partidului liberal, care s’a văzut silit să re cănă de­parte de putere, cel puțin cu nu­mele, cad d. Ionel Bratianu a a­vut grijă să înconjoare Coroana cu oamenii lui d­n incr­edere, ca d mi N. Vișn, Eduard Chica și alți Tot la dispoziția șefului li­beral Mă și M. C. <S­ care, vorba­­ lui miniatru Aurel Vlad, e „stat io­ stat“. Rehania agrară a dat faliment. Exproprieri» ordonată de d. I. G. Duca a dat rezultate dezastruoase. Pământurile au rămas pârăghiți.D. ar­eu zile datorite foștilor proprie­tari nu Mau plătit, iar guvernul actual intenționează să residue spre cultivare loturile expropriate, as­azi c­ind proprietarii nu mai posed in seniariul necesar. Situația politică a Țârei e tot nelămurită. După guvernul dicta­­turei miliare, avem guvernul pai­lam­entar al d-lui dr. Alex. Vaida- Voevod, care s'a arătat slab și șoVielnic. Situația fin­aniara a statului e deplorabilă. N­vem budget și cheltuim de șease ori mai mult de cit incasăm. Leul nostru continuă, din cauza nunilor emisiuni de bilete. Să scadă in străinătate, iți trebue 7 lei româ­­nești pentru francul civilian. Tran­sport­urile și aluneularea aproape nu se mai fac. Suntem lipsiți de pline, sare, petrol, im­bracaminte, locuințe. Unele dispo­ziții ale Consiliului de miniștri sunt de o naivitate adorabilă, cum a fost cu gratificația funcționari­­lor, care se ridică la sute de mi­lioane și cu plata diferenței de cost pentru pine in Capitală de către stat, ceea ce înseamnă o b­iciuială zilnică de 1,400,000 lei. Jumătate din anul 1919 s’a scurs numai in crize ministeriale, numai pentru ca „Dictatorul“ de astăzi al Rondáiei să nu fie trecut la­­ muzeul de mofluzi Anul nou ne găsește tot cu politici, criză ministerială, căci actualul guvern de „oameni nuni" nu mai poate luam. merge. Se vorbește de un guvern­­ național. Mărturisim că ne-am să­­turat de comedia politică ce se joasă pe spinarea Țării. Intr’un cuvin , anul pe care’l înmormântăm astă seară se poate numi in ce ne privește „Anul de­zastrului“. El moare, neregulat de nimeni. 25 Bani «sw* I­nformam Încercăm să adresăm editorilor noștri, cu ocaziunea Noului An, u­­râri de fericire și sănătate. Ambele sunt condiționate insă de­ un singur­­ lucrul că nu continuăm a fi spe­culați­i de toată lumea pentru ea să putem trăi. A»bi­te și Antal »Ot» „Schimbarea domnilor, bucuria ne- § bunilor“, zice un băd­răn proverb ro­­mânesc. Și re Domn e m­ai puternic >1« este timpul . Anul cel vechi pleacă, iar anul d­e i­­­m­n iiosește, pleacă un Domn, vine altul și noi ne bucurăm, de­și știm că de ce pas in viață e un pas către mormânt. Dacă in firea omului n’ar exista a­­cea­stă duzie și ușurință, ce int­riatare ar fi fost la fiecare sfârșit de an, gân­­dindu-ne că sfârșitul »liftier ni »« »curtea sa. Bucuria pentru sfârșitul anului vechi vine și fie acolo că, fiecare nă­­dăjduiește un un nou, mai fericit, ceia ce dovedește că un om nădejdea mai m­­­ân­âi luată de­cât chiar sustine e lul de conservare. Ori­cât ar fi insă de nechibzuită din goBtea omului pentru prezent și viitor, eu nu simt orbește cortesanul pre­­sentul­ui sau al viitorului, ci dau fie­căruia faptele sale. Și dacă nuai nou a murit, nu’l îngrop­iu morții statul­ui iar ei împreună cu toate evenimen­tele petrecute sub dânsul, ci ii pun in cârcă numai neajunsurile ce ie am pătimit sub domnia lui, spre a le du­ce­ acolo de unde nu­ se mai întoarce nimeni Și cum la hala de vechituri se duc toate bârfele anului vechiu, ca unul negustor de haine și evenimente vechi, tift’i dăm toate ghrențele despjrtcerilor noastre să te dtiest in prăpastia tre­cutului, acea nemărginită bală de ve­chituri, unde se grămădesc de mii de ani legi nechi­mate, obiceiuri nepo­trivite, împărății afirmate, neamuri sfâșiate, lucruri putrede, mode ridicu­le, ce timpul și geniul omului le a­mestecă, și le preface necontenit, dăndu-le lustru și o față nouă, așa in cât, putem zice că noutățile de a fi sunt alcătuite de vechiturile de ori Să sperăm că anul 1920, asemeni ca ori­ce suveran la iubirea’i pe Tron va căuta aâ aline din nevoile ce le-a moștenit de la reposatul său frate 1919 și ast­­fel multe din păsurile noastre vor fi poate îndulcite. C rad clar, grațioase cetitoare, și ce­titoii că sunt in gândul d voastră a­rând ca anul 1­920 să ne aducă : pa­ce, liniște, sănătate, aer, apă și lumi­nă, pălit* și alimente bune și cxtine, lux. mai puțin, economii mai multe, rochii mai lungi. Parlamentului, acel ghiveci națio­nal, ardeiat de ustură cu foc finan­țele țârei ii urăm viață scurtă, căci prea săi deochiat de la început cu diurne grase vorbă multă și treabă puțină. Duc-ați tu pustii, in mormântul ui­­tărei și tu stare de asediu și tu cen­­sură. C. Comercianți ți Hadtssh­lâ^! \ Veniți cu topi, fpr­i deosebire de­­ partid și naționalitate, la intruuirea­­ din wala Team­x Cineraa Elizabeta,­­ care va avea joc mâine Mercuri | Anul­ Nou la ora 9 jumătate dimi­­­­neața pruliu alegerea candidaților­­ la alegerea Camerei de Comerț.­­ După 49 de ani de existențâ până­­­in­terviciul unei oaiuse etreine, Uni­­­versitatea din Cluj devine aetuP, prin­­ puterea și sacrificiul armatelor româ­­­ne, un templu al culturei naționale­­ și ia loc de frunte printre celelalte­­ Universități ale Patriei întregite. M. S. Regele va prezida ,la 1 fe­­b­­ruarie 1920 inaugurarea solemnă a­­ noului așezământ­­ de civilizație din I Dacia superioară. A apărut Memoriul Studenților secți­­­­unnilor aplicat­e de pe lângă Faculta­­­tea de Știință de la Universitatea din­­ Iași. Anunțăm cu plăcere logodna d­rei­­ Popi Weiss, fiica d­rui Zabania Weins,­­ cunoscutul fotograf din localitate, eu­­ tânărul Mayer Ayou, avocat din ba­­­­roul Iași, a Transmitem tinerilor logodiți și pe I viaților urările cele mai cordiale. Administrația Comunala & din pus, ca «a se vândă populației nu­­mai pâine n­d=*g*ala. Brutarii au dreptul a fabrica pâine albă, i­n­­sa fiin a obliga pe cineva Ma cumpere. Mulțumită ru&Burilor luate, netă noapte jandarmii rurali au pe Petru Petrovici, banditul are«Ut care a evadat deunăzi din Peniteneiar. Au fost astfel întorși, in temniță, toți membrii bandei Biliei. flota Comunală din nou nou nu mai funcționează de câte­va zile, probabil din lipsa de combustibil, dacă n’or fi și t a lte cauze. Acum de sărbători, puteau să se îngrijească cei cari sunt însărcinați cu administrația, să funcționeze a­ceste bai. In seara de Sf. Viastie, va avea loc in galoanele apoietftței de gimnastică, splendide­, bal eOKturist, dat de so­cietatea „Vulturul“. MERCUR­l 14 IANUARIE 1920 ftduCeH w’ammlr! ri<raMw*in­wmi'nwmmw Aduceți-v’am­ifde ! di O. Tuta vemi copiilor m­u­i­i, F­o<­uți vând năvala prădalnicilor­­ iute. Ifin duhurile negre, trecând peste morminte, Cu ochii ile vapân­gi sângele pe ghinte . A­duceți­­’v'aminte,! Voi ați văluț, in coșul sălbatic, « ’mirării Purtându-și desnâdejdea rea­fürd de cuvinte, A mamelor convoiuri, cu valurile­­ mărie . A duceți - o amint­­e ! Voi, ați văsui, prin slavă, lunaticele fumuri Urcate din nană hangurilor sfinte, bătrâna urși de lacrimi, copiii morți pe drumuri A duceți-o aminte, ! Când, veți porni războinici, spre noile hotare, Cu gândurile a clocot și­ sufletul fer bilde, un trâmbițe de al­armă din vin cot de fanfare,.. Conferința funcționarlor data C f K. in ziua da IH a lu­o­­em­ente va RV8­ lua 1st lagî o conferința a funcțion­ariior su­perior­ de la caile ferata. Vor participa toți imspsetorii din Baeaiahta, Moldova §i Bunovlna gi dlrftVterii regionali. Conferința va fi prez­e­ta de d general Macri, directorul general al­­ cailor ferate. Comitatul Sir.dicatu­lu­i nai­gtiUir din Moldova el va întruni Joi % ia­nuarie 1920, la orele la seara. S»rvSoiul de Apr­o vizionare a Ca­­piunei Iași, face cunoacut obiectivitaților ce au inaintat tutur­or tablou la soer am viciu, cat ii s'a acordat un b­raien­­ le trei zile pânft Hâstbău­l IV Ianuarie n. o. pentru a-și ridica bo­nul da zahăr cuvenit. Cai un n­ i­c vor prezcuta in acest timp vor pierde dreptul la zahăr. De­și semplinesc astăzi 20 ani de la moartea acelui care a fost loan Creangă, nimic, nici un semn de aducere aminte din partea celor care măcar de formă au datoria sal pomenească, nu ne vede. Nuni, alte ocupațiuni astăzi mai de seamă la ordinea silei, decât a se comemora pe Ion Creangă. De­ pildă, tratativele pentru forul de prefect de județ nu Vau terminat. Să fie t­rim­ zic unii, să fie Nandu si­ alții. Nuni apoi alte numiri de tăcut, cu toate, că d. Bujor condamnă iu­lat de­­ vehement, „practica vechiului politicianism*, de care se ser­veac, puternicii zilei și mlâși. Aș­a stând lun­urile, cine sa și mai aducă a­­minte de ton t­­arangă. Ni doar A fost țăran. Pentru prim­a oară direcția Teatru­lui Național ne abate da la o sfântă­­ tradiție a acestei mmisteții. E­ Vorba de piesa „Baba Hârca" datorită lui Matei Millo care de la leva decenii a luat spectaaplul nestră­­luntat al anului nou. Credem est­e d­e o gregestie fa­cuta in a rupt legăturile dintre Teatrul nostru saipnej « gi lUiseptiturUe suie na­re au avut și partea lor de glorie anul in producția alt slffist, c­ât mai ales din punctul de vedere al voliina­ ției minim­ale. Taller, Farmacist l­upu, Dr. Hai­­mo­vici, Einkelstein ,și Roller dele­gați ai Uniunei E. P. noi fără a discuta num­ele celor H candidați ai pal­mi­tarilor U. E. P. am pus ca bază a discuțiilor ca U. E. P. să nu aibă "nici o pretenție in pri­vința celor alte candidaturi. Delegații U. E. P. n’au acceptat și prin d-pii Einkelstein și Hai­­m­ovici cu aprobarea celor alți au formulat net pretenția ca incă 4 candidaturi să aibă consimțământul U.*E. P. Noi delegați comercianților fără deosebire de naționalitate am rea*­pins aceasta pretenție net chit­it*« la <p declarăm că nu acceptăm amestecul U. E. P. in tigarea celor b candidaturi a patentarilor evrei și cu atăt mai puțin in luarea celor alte candidaturi. Comitetul delegat H 2 uf li, Dr.­­Jupățână, Bt papait, Comtențius Prinderea m­im­ei bande Biiicî tiBtrul comitelui itsisnd Cfrcilor pământeni Primim următoarele rănduri, eu tu­giinimile* a se da puricilațet . Față de euMțuuicătul dat­iu „O­pini­a“ cu privire la Jaiegerea Pa­riferu de Pom­erț, voim a stabili următoarele fapte Fa întrunirea com­­ercianților de la b­lau­au­« s'a delegat un co­aliții pituit in a lua toulati cu cu­pitolul patrnlarilor evrei din U. E. P. in scopul de a form­a sa de comun acord o listă de andidați In aceiași zi s’au prezentat Spre a trai» » delegație a IL­E P. din care facem, pat­iu și persoane străine de comerț la apelul noatru ca U. E. P. sa imite exemplul celor alte partide de a nu da un caracter politic acestor alegeri, a­­sa adus­­ la cunoștință ca patentării evrei din U. E. P au ales cu 120 de voturi o listă de B candidați pe c­­­are, delegația o declara definitivă­­ și inviolabilă. in numele lui, întrebăm noi­­ ț­i­­ desigur in numele U. E. P. La 9 Ianuarie in consfătuirea la­­ care au luat parte subsemnații, delegația comercianților și d-uii G r StógácSji țfi Knt13»MÉr í-«eb<ns 2m 1 ku i £*MU O* « *wNâ Știri mur.J< ăla Al 9-lea nuuOarl Blaifrin­tu Vst öVe» Itsu tu Mód '(tzou^tipital «lot lb fau­u­­«i­ie Miel» 9 aeH»‘ft, în loc țâc VîilBi.1. t* K­O­O­K­A­M­­ f Ouase Priuak siin­btuitt Be­sei nor (prisos Budîție) 9) Kă. (i­ie^ Suita firtna. ÍJ) BwstiŰne'M Oar­tistul de Pxiîz Bilet«'« la­­ MaiVtin.viei. Premiera revistei „S'arme Par­don" In două acte și un p­olog, de băiat «au fala, va­­ avea loc în seara zilei de 1 Auusrie ia Tun­s* „Principele Muce.*". Cuplete­­ U1 iernase, muzică a­­iua«ia, costume f^uiaet­ae balerine si o montare arenaâ •K Biletele se pot rețin­­e de pe d­­rum la Casa Teatrului. Convocare Toți funcționarii lați, sunt invitați a din întruni Duminica 18 Ia­nuarie ort. 10—30 pre­cis, în localul „Cinema Modern“ pentru a ne constitui, asupra maște­relor de luat, intru apă­rarea drepturilor noas­tre, și înlăturarea înjosi­rilor ce suferim. Dr. Lem C. Gosmovki

Next