Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-11-25 / nr. 225

anul al xx­vm» le­a­m aas , 111 I­I»WIWI»«■ni Minn fiimwii T W— ® M»wwtt încercări zădarnice 0« cât­va timp onciosul libe­ral de is Iași are o notă fățiș deîroga gîsâ. Cu titluri răsuraâtoare, «sa „Liniștiți satele“ și altele vo­­ește să atragă pentru liberali fa­voarea țărănimei, prezentând par­tidul brătîeoist­ra pe anim! bine­făcător al­­ sătenilor. Truda Mișcarei e zădarnică. Lu­mea nu se ia după ce spun li­beralii la gazetă, ci du­pă ce­ fac. Și cohortele d-hai Ionel Brâtaou n’au făcut alt­ceva de căi sa ex­ploateze statul și pe particulari a­­tunci cînd șeful lor se găsea la guvern. Acest sistem a făcut ca partidul liberal să cadă de două ori limrtat in alegerile cu vot uni­versal. Astăzi, cînd sa înfăptuiește îm­proprietărirea sătenilor, ziarul co­lectivist de la Iași, fără a ține seamă de indicațiis oficiosului de la centru, Viitorul, discuin­ă ches­tia pr«țul»î pămintului și atacă pe acii magistrați din comisiile de expropriere ce ri au majorat a­cel preț. Aceasta la gazetă , in fapt insă proprietarii liberali sunt aceia cari cer înaintea acelor co­misii 4000­0- 5000 lai pe hecta­­rul II de pămint. La ziar liberalii se arată dezinteresați, ocrotit­ori ai scenilor, muri patriot', etc; când e vorba insă de fapte, atunci fi­rea lor rapace își face manifesta­­rsa cea mai evidentă. Niște ne­gustori politici de trampa Bratie­­niștilor, or câte sforțări ar face, ru pot trece la opinia publică­ drept niște imaculați idealiști. Noi ne vom face datoria și vom veghea ca d­oii colectiviști să nu'și facă mendrele in sate. Prea se șoptesc ranițe pe socoteala lov la orașe in ceea ce privește gre­va generală, de care r/ar fi toc­mai străini. Acum își incearcă no­rocul printre țărani, nu­mai in scopul de a provoca dificultăți guvernului și apoi să pescuiască la apă tulbure. Prin faptă cinstită, liberalii nu perdit năde­jdca de a reveni putere și atunci au adoptat la po­la lemiste ior tonul demagogic à la Pubs­gas. Decât vremi­le s'au schim­bat. Opinia publică e mai matu­ră, poporul de la țară a­­ început să vadă cu ochii proprii și nu mai ascultă de sugestiile celor in­teresați. Vorbele late din Mișca­rea s­eve­sc numai să umple o coloană neroadă. i A­Ș ! 50 Bani­ ­äsä«»«*, -mmmMj.. ■■iMwmmmmms&m iuwamta» ifin fl sîirfMsk­i Dmocrat wi Is. S *-----------Ml.- -Hl. fl V­p#» 9 ® S Iw MM 9* wmmfa mmM ® m IM T­oua împărțire a județelor României (pe vorbă cu d. prof. V­ Morvan) Se știe că in ultim­ul timp, a cvet loa ia Buonrești primul elevi da șe­dința ele­nomiei unei numite de către Ministatul de Interne pentru o nouă împărțire a județelor țării și fixarea nom­endaturei potrivite loncilistilor din România întregită. Profitând da­­ întoarcerea la Cluj a ű­iai prof. univ. V­perația, m­em­­bru ei acelei Comisiuni, a se cerat și obținut de la d sa prea intercetale­le lămuriri cari urmează asupra une­i chestiuni cu atât mai interesantft cu căî e vorba de schimbări importanta sa fot oali s­inație administrativi și geografică a României Dinstinsul profesor nu­ a comunicat numai lccnuri cari pot fi pentru un moment spnee, făcând reticențe pen­tru acele t mi insula asupra cărora e­xițcîS Era încă tinerea. Cine sunt membrii comisia! și căcd s’cu reunit ? ne-a fost for­ma intribra*. La cele vre-o 35 șelințe oșii au sfaărșit prma fazft a lucrărilor și capi s’as perindat in prima jumătate a lonei Noembrie au participat ur­m­ătoarele persoane : din partea va­chin­ui Regat: ", prof. 8. Mehedinți, d-nii coloneii Sintîș și Vasneren ca delegați ai Marelui Stat Me­jer; din partea Ardeelși­i, eu și d. senator Uri­ghici ; din partea Bucovinei, d. senator Tartagisi; din partea Basa­rabiei, d. senator Cocerva; din partea guvernului, d­ni­ Grigorescu și I. Că­mărășescu. A prezidat d. Mehedinți având ca secretar­ pe d. Mîlărescn, Cere cere programul cosare junei ? înainte da toata, o nouă Împărțire a județelor din România intreagă Nevoia -aceasta s’a Mințit mai mult sau mai puțin E î C întuită, după pro­­vincii. Su generat insă principiul că* N­uster este acela al unei mai jas­se arondări a județelor. Există in Ro­mânia de până acum jideți veri ne sunt mai mari ca o plasă si județe sub­ iau proporțiile unei provincii. De pildă : jud. Carsy-Severin e mare cât Eusovius egre e o provincie isau parțită in 11 autoi județe. Aceste re­­pritriviri nu mai pot dăinui. Afară de succets re găsesc atât In vechiul Regat esti mai biss in noile pretiindii județe a căror formă nu e justificată »Soi de condițiile geografice §i econo­mise nici de csl’ par­adlasin strat vs. B’a pu* principiul da a sa eooutoi pe es­t permit raporturile epsoia^e ale p­irovinc­ilor și regiunilor, s«deți de o întindere mai mers. Aceasta nu va dorea faptului a fi in noua reformă administrativă, pe căt știa tesaeici județului il va forma plasa, ier chia ttunke pur administrative in contactul sfînsa cu poporul s’si concentra ia mănsie suprafectului care va trebui deci sa a­bă garanții da stabilitate« Ce schimbări seai importante vor resulta ? Ceea ce’sii este îngăduit a s une deocemdata e că atăt in vechiul Re­gat cât și in noile provincii o mul­ț­me dintre județe vor suferi impor­tante modific în sa­re privește intui der­ea și populația ; pentru altele, și până acum mari, se vor ia cu ușoara rotundîr! Pr.noipiile de seri s’a con­dus și se conduce com­isiunea sunt Snspirate in primul rând de intarsant obștesc. Se țin« seama du toata in­lesnirile posibile pe cari le oferă pr puiiției din anumite regiuni natura tfrestur, căile de combri­ oeție­ri la unele tanai anumite interese spe­ci­fice Piatra ca lucrările comisiunei să fii și it și ușurate și mai justificate, s’s făcut apel in roata prefectism­­e din țară spre î’și arăta punctul lor ce vedere. Bine iuțere», te va ți­re s«®ă căt știai mult de arista dor­nța Intru căt cad»rasă ori principii e da cari se conduce admiaia. — Are ia vedere concisiunea știr­ge­rea vechilor granițe dintre Regst și noile provincii ? îmi fac un penet de cnoBsis din faptul că semi cel diată­.« cere am propus in cea dintâi ședința ca prin noua împărțire administrativă să știr gem, pe cât permit condițiile geo­grafice hotarele dintre frați. — Putețî da câteva preoiu­ri ? Fără a intra in &*.-intra?e, spre s ii­ etic ghezi Bastaui lusr­ă­­tor, pot comunica in t­esemet următoarele: Din perile de răsărit a Ardeelului, satele de pe valea Brccaului, Bistri­ei­oarei, Trotușulci și Oitusului, pănâ la Cumpăna Apelor, care in mod firesc aa scurgere și consm­inara mai sigo­ră lipse Moldova, Vor trece la județete Hecinț și Bat­ău. La Miasă-ai, ssteSe din valea Pra­hovei, Începând de la Bușteni in sus spre Predeal vor trece la jad Brașov. Satele din valea O­itului, de la nord de Lotru, vor trese le jud. Sibiu Șalele de la isvoarele Jiului, In re­ giunea Petroșani, cac și asi se aii saboteaza din vechiul ragst, vor tresi, după însăși dorința pr­fecturei de care depind, la jud. Corj. Satele din regiunea Orgova-Meha­­dia, fiind mai aproape de Tumul* Savarin, vor treci la jadistul Mehi­­dinți, ' ¥'rechea grauiți a Prutului va fi §5 *a ștearsă in mai multa puncte. Astfel, o parte din jud. Dorohoi va tresa la Hotin, județul Iaș, își va recăpăta vaohia in­ ti adere pasta Priît. Regiunea Reni va treca la sud. Oo­­variat, Dobrogea întreagă va fi împărțită in trai județe, in log da patru Granița înspre Bucovina da aseme­nea va dispare. Bucovina va avea, in locul acelor unsprezece districte, numai­­ trei, la cari ea vor sdăuga și părți din la gUrnile limitrofe ale Moldovei, atăt la văcărit căt și la Miaaări Viîohia Suceavă a lui Ștefan e­l Mara, cu lo­calitățile istorice, care o impraj­­iv.ueaa iși, va redobândi din splen­doarea »1 da cdraioară, fi­nd capitala unui județ mare și bogat. In ce privește Ardeal»!, Marama­­rășul Cr­șana și Banatul, ea săm ji nu re mai pststî da? Condus de același principiu de a nu sspana decât osea ce poate fi co­municat publ­iului, vă pot face cu­­noscuta următoarele: Mar«mureșul va tfrmina un județ raia *.ș­a cina este, strigând cu durere după jumStetaa-i pierdută Sătmanul va suferi o ușoară m­otifig.?ra; jude­țele din Crișana și Banat fossrte irnars populate și azi vor suferi puține modificări. Ea va arala insă na la» d«ț uoui intr ® A. dtal §î C^’și na sa vă re* constitu), pa o ratundere mai mare, județul Zări­,nda îns ra­nteriorul Ar»­dseiuî Ei, vor fi ceva mai import­ante mo­dificări. Eia sunt digism­ da condițile geo­grafice și etnine, in general iasă ds Interesam obștești ale întregii popu­­lații. Fără a isgenunchia și nedrep­­tăți pa­risieni, vosu căuta încă să sre­­parăra ned­reptați la trecatur­i cănd interesele populaț­ei băștinașe române ersa au toate jertfite Atât in vechiul Ranat căt și in Transiivlania și Bucovina vor dispsre unele județe și ss vor croi a­rs­e saai mari și bîsî sănatosse. Aceasta sunt punctele de vedere de cari sa conduca condlestraea in ,1b­­erări­e ri fără a fi influențată da nici o conqiiisrații da part d da m­aio parte. — Lucrările comisiunei' sfa in* î haiat ? -- S’a socicist numai far­a pregă­titoare Lee­rarea in amănunta con­tinuă. Io­os privește nomenclat­ura însa ii tâților, s’en luat cava disprzu­l? Comisia ars­iscă distol de lucru cu zona arondare a județelor și nu­­m­ai pa urnă, i.complectată cred cu căt mai mulți­­ osmeși competenți, ea va putea ocupa tis­a?ex..tä chsa­ ÍIB»0 . Credincios hotărâre! de a nu spune decât cess ce poate fi spus: [Di, prof. Miruția încheie prîoțioesele sale lă­muriri cari fac să­­«a întrevadă im­portanța schm­bărilor m se pre­gătesc. mmsrmsrimarssmmrmaimm. 'Mtmimswmiimîimaii Evaluarea padariîer din Basarabia Sfa desch­i sub rezerva ratifi­ci­rei corpurilor legiuitoare pe sea­m» ministerului «găcuitorii și do­­m fiiilor, un credit extraordinar in sumă pe 4 320 000 'ei pentru pis­ta <h»btueiilor ce se vor face cu evaluarea și administ­area pădu­rilor expropiate din Basrabia. A­cest credit se va trece la contul de trezorerie și se va acoperi cu­r­­­z­ive speci­le. D. Maior Orbanu șeful servi­­ciului pentru centrului prețurilor maximale, a vizitat zilele acestea toate orașele Basarabiei cu care ocazie a luat Întinse măsuri pen­tru infrânarea­ speculei. ■> FacsItata de Mu­lcn­a fa Uri Isbttcaifea iscendiiii­ Vechia­ Universitate din Iași, transformată apoi in Pacultatia de Medicină, a căzut pradă flăcărilor astăzi dimineață. La ora 7 fără wn sfert au isfaiucnit flăcările, dân­­du­se imediat alarma. Incendiul a isbucnit din cam­e­ra de consiliu din etajul de sus de­­ o sobă de teracotă. Se dă­duse, in cameră chiar in aceiași zi cu d­oi și se pare că aceasta a și ajutat la întinderea­­ focului. Sosirea autoritățiir Ds la orele 7 au început a sost rând pe răni pompierii, apoi d­an­ Dim­itriu directorul prefect­­ei de polițe, Ștudai inspector de poli­­ție, d. procuror Serioa etc Masurile de salvare Imediat s’au luat mă­surile de salvare ale mobilierului, a arhivei fete. Studenti», studentele faculta­­ței de medicină cât și personal al facultăței imediat au dat concur­sul pe­­tru a se s­alva căt se poa­te din averea Facilitatei. Stru­tte BBÜ«­­ttfir­­e In rândul de jos, unde incen­diul n’a pătruns, se aflau labora­toarele di­or ár. N. Leon și De­leanu, cari au rămas intacte De asemeni și arhiva facultaței a fost salvată, ca și biblioteca, care au fost duse la Institutul de Ana­tomie. Materialul laboratoarelor din e­­tajul de sus, de terapeutică și de anatomie patologică a suferit stri­căciuni. Aparatele și mobilierul au fost transportate in sălile de la Institu­tul de Anatomie. fatóizsra im Cadd Ls ora 12 la faiață, innendînl a început a se localiza. Pompierii au dat cu ajutor mare pentru ca invidiul să nu se intimii pentru predarea cursurilor la cel trei Fa­cultăți ale Universi­ției, Ju­ridică, Filosofi că (au d mă saeți), & losofia propria și matma tios» gi Te­ologică, ca foat următorii: " La Facultatea Juridică: Simion Barnuț pentru dreptul Ginților, Drep­tul Public și Constituțional, Petru Suciu pentru­­ Dreptul Român, Ghe­orghe Mămeeu pentru Dreptul Ci­vil, Octav Teodori pentru Dreptu penal, Ioan Strat pentru Economie Politică, și Jacob Lopeșan pentru Dreptul Comercial La Fasultatea Filosofică , Simeon Barnnț pentru­­ Filosofie, V. R­sxan­­dressa (Dreeds) pentru Literatură Al. Călinescu pautrn Anan­ia, sape­doară, Ștefan Miclea pentru Fisică, Ștefan Emilian pentru Geometrii­ descriptivi, și loan Pop pentru Tri­­gonometria sferică și Geometria a­nai­tisă. La Facultatea Teologică , Episco­pul Filaret Sam­bau pentru Arheolo­gia biblică, ebraică și creștină, Epis­copul Iorinpisn pentru Istoria biseri­cească, boanonul Nichifor Iliesau pen­tru Dreptul Canonia, gi Arhiereul Melchh­edec pentru Exageea aablima a vechiului eșezământ și limba e­braică. La deschiderea Universității se in­scriseră 106 studenți, din carte la Facultatea Jtridică 72, 1« cea Fro­sofină, S II (Matematici), 15, la am­bala Facultăți 5, și la F­acalistea Taaioglifiă 14. Din anegii 106 sina­nți 102 erau Roamai, da religie ortodoxă, 2 Ar­mani, 1 Catolic gi 1 Evreii. In privința stadiilor anterioare, 4­ erau gimnasiști absolvenți, s»u sau minarigti absolvenți, (an .Vii clase) 41 avesti numai căteva Masa de gimnaziu sau seminar, 9 studiase numai in Institute private, iar­­ numai cu clasele primara private După inadeerea inscrisrilor începură cursurile regulate. ­in istoric al clădirei Inaugurarea cursuri­or de la Vechea Universitate Ia «bs de L6 Octombrie 1860. In pmextra tuturor i, autorităților și a însuși Domnitorului Principatelor O Ehe AUxindiU Jean 1­ m Cure, se i­­naugură cu mare solemnitate dasch * dat­ea corsarilor Univarsităței iașine, in spe&iul său propriu. La acest print] Arhiereul Filiret Strrba a alcătui și rosti o regrteinni­­căîdaiosă pentru proeperarea invâ­­stiturei publice, mulțumând Domnito­rului pentru interne«rsa maltat vieti t­ fții cuiurafa­­ ie«* tânărul profesor de Drapt civil Gheorghe Marte cu, pronunță un discurs inaugural, plin de entuzissm in cars stie că: „’na­­trieț­* parch­ fi fi sd sPiltical prin ca­ra ideile de dreptate& și de datorie a­jung a se lăți asupra in­tregului corp «se poarta titlul de Stat, națiune mu popor, ea d­upă est­e drept cuvânt un loc eminent, in economia popoarelor, căci după cum fa © sta mai mult sm mai puțin răspândită un cereai num popor, pe etru­ se stie cft acel popor are cunoștință de existența, libertatea și neatârnarea sa. In seara zilei da inaugurare a U­­­niversității se dau în Teatrul Na­țional o represestare da gală, ia­r ca­re trupa română in unire cu mai mulți diletanți din societate, execută câteva comedii și bucăți de concert, la care repr­ezentație esistară toți deMaitarii guvernului și un public ales. Profesorii cari se destinară cei intăi­! Ui L (S'J KJ­mmj&J TbiJE WiSK/ •“ 1 ' ^ Z­iele aceste ur­meazâ * se ti­ne la sorți, preș«dintele viitoare cu ți cu juri, judecătorii aseso și cei 36 jur»1% oue vor judec cele 18 procese sorocite pend sesiunea ce vine. Sesiunea va începe in ziua d 14 decembrie. La unete gsoli, primare­le țin curen­țile dimineață și după amieast. |’S.D. J. Montaru a fost numit direc­tor al hceu­lui din Bacău. D. avocat loan G. Popovici.A fost numit supleant din tribunalul Fălciu la boom d-l ui Gh Stoianovici. Cire na s’a p­­erechit s post D Al. O. Teodoreanu a fost numit supleent as tribuna­ul Mshedinți, :n Ireal ra­msas vacant prin înaintarea d-in s I. Abs'smessu. D. Avrămcescu judecător­ii tr­buoaiul Chișinău a fost lasărcie, ca cenzura presei. Din cauza mizeriei produse de bolșevici, au părâsit pănă acuma Petrogradul 190,000 de osmani. D»rși dr. A. Missrovici de la sus­ți­a infantilă din spitalul Sf. Spiri­­don, a obținut un concediu de 3 luni, cu inpepere di­­n 1 Dacsmbrie a. c, io care timp va fi ispl­i­tă de d. dr Harmanache. Concertul de îni Ionel Birbu și Fuchs s’a amănst pentru o altă distft. Biletele vânduta sunt valabile.­­ R ■

Next