Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-10-09 / 7131. szám
Proletari din toate țările, unițf-vS . ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV-IMr. 7131 Joi 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Probleme ale producției moderne Aprovizionarea tehnicomaterială Intr-o economie planificată, în care totul este dinainte stabilit și încadrat în timp cu precizie matematică, orice abatere de la cursul normal poate constitui izvorul unor grave dereglări. O întîrziere de numai cîteva ore în aprovizionarea unui loc de muncă, o stagnare cît de mică undeva de-a lungul fluxului tehnologic și producția unei întreprinderi sau chiar a mai multora este periclitată. Experiența ne oferă numeroase exemple cînd din cauza neprimirii la timp a unui produs oarecare unele unități au fost puse în imposibilitatea îndeplinirii planului de producție. Banalele piulițe, șuruburi sau alte materiale, în aparență neînsemnate, simple fleacuri, au provocat deseori mari necazuri tovarășilor de la „Unirea“, „Electrometan“, Uzina de material rulant și din alte întreprinderi. Avansul cîștigat printr-o mai bună organizare a producției și muncii, economiile realizate la prețul de cost, ca urmare a gospodăririi raționale a potențialului material și uman, se duc cîteodată pe apa sîmbetei numai pentru că din lipsă de materii prime sau materiale ritmul de muncă se reduce sau în anumite sectoare, activitatea stagnează. Chiar dacă nu prezintă un caracter general, fenomenele amintite trebuie totuși să rețină atenția. Așa stînd lucrurile, să vedem cum se explică faptul că, deși prevedem, preliminăm, planificăm ceea ce ne trebuie, uneori tot nu dispunem de cele necesare? Prima cauză a acestui neajuns trebuie căutată in felul în care prevedem, preliminăm, planificăm. De multe ori, între ceea ce stabilim și necesitățile noastre reale există o serioasă discrepanță, deoarece întocmirea planurilor de aprovizionare și desfacere precede elaborarea planurilor de producție. Neștiind precis ce vor produce, întreprinderile își stabilesc în mod aproximativ necesarurile de materii prime și materiale. Or, între aproximație și exactitate de multe ori e mare diferență. Neconcordanța dintre preliminările făcute și necesarul real nu este singura cauză a golului de aprovizionare în care intră uneori întreprinderile Conform unei practici inexplicabile, întreprinderilor îi se dau repartiții globale. Rămînînd la latitudinea furnizorilor să stabilească termenele de livrare, aceștia înclină întotdeauna să onoreze obligațiile pe care le au numai către sfîrșitul trimestrului. Procedîndu-se astfel se ajunge la situația cînd pentru producția prevăzută a se realiza în ianuarie, de pildă, materiile prime se livrează în februarie sau chiar martie. Desigur că o asemenea carență în livrare nu poate rămîne fără urmări. Incorectitudinea furnizorului, nerespectarea disciplinei contractuale au, de asemenea, consecințe. Intrucît, într-o e l. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a Hl-a) LA TEATRUL NAȚIONAL Curcubeul Negru de Teodor Roșca Consecvent tradiției sale de a aduce pe scenă piese românești inspirate din actualitate, Teatrul Național din Cluj prezintă, în premieră pe țară, CURCUBEUL NEGRU de dramaturgul clujean Teodor Roșca. In distribuție: Silvia Ghelan, László Gerő, de la Teatrul Maghiar de Stat, Valentino Dain, Gheorghe Radu, Maia Țipan, Marin D. Aurelian, Gheorghe Cosma. Regia artistică aparține lui Victor Tudor Popa, iar scenografia lui T. Th. Ciupe. Francisc NAGO, de la secția de încălțăminte a uzinei „Clujeana" într-o secvență de muncă Utilaje pentru spălătorii și curățătorii Sporirea permanentă a volumului de servicii și prestații executate de cooperația meșteșugărească a ridicat și continuă să ridice problema înființării unor noi unități, dotării celor existente cu utilaje și instalații moderne perfecționate. Râspunzindu-se acestei cerințe, la întreprinderea locală industrială Cluj au fost concepute 7 tipuri de utilaje pentru spălătorii și curățătorii, urmînd ca în curind să înceapă fabricația lor. Noile utilaje, realizate la un nivel tehnic, vor asigura efectuarea unor lucrări de calitate superioară. Noi sortimente în pregătire La „Spicul“ este în cura de experimentare un nou sortiment de pișcoturi. Calitatea noului produs, cu care s-a putut „face cunoștință“ cu ocazia primei șarje reduse, poate fi calificată astfel: gust foarte plăcut, aspect atrăgător. In afara realizării acestui sortiment. In atenția specialiștilor întreprinderii stă și pregătirea unor noi tipuri de biscuiți. Ca și în alte ocazii, ni s-au dat asigurări că produsele care figurează pe lista sortimentelor lor viitoare vor fi superioare din toate punctele de vedere celorlalte de acest fel. Credem că și aprecierile noastre vor fi identice. n PERICOLUL Pentru fiecare om, profesiunea trebuie, sau ar trebui sa fie, una din rațiunile de a fi. Este una din coordonatele majore ale existenței. Fiecare încearcă o realizare parțială sau deplină in ceea ce înfăptuiește zi de zi pentru sine, pentru familie, pentru societate. Există profesiuni grele, în care răspunderea e uriașă și personalitatea e solicitată permanent și total. Există profesiuni periculoase, în care lupta este dusă adeseori de la egal la egal, între om și mediu, ostil, agresiv, nociv. Sunt și meserii pline de risc in care viața omului atirnat uneori de un fir de păr. Cu toate acestea cred că greutatea, pericolul sau riscul unei profesiuni nu sunt determinate de specificul ei. * Cred că greutatea într-o profesiune o aduce inadaptabilitatea la ea, riscul, aventurarea intr-o profesiune ne- îndrăgită, iar pericolul, marele pericol intr-o profesiune il reprezinta plafonarea, rutina, plictisul. Atîta timp cit profesiunea e cea aleasă, cea care nu i te depășește și îți rămîne mereu proaspătă și pasionantă, ■ oricare ar fi ea, nu există nici o greutate, nici un risc, nici un pericol. Dorin ALMAȘAN I Hotăririle Consiliului de Miniștri privind r .,1 generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotăriri prin care aprobă cu începere de la X noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariați din agricultură, ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cît și în cel cooperatist Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținind seama de condițiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a două la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric cit și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cât mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite in muncă și de gratificații la finele anului în funcție de depășirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri a întreprinderii. Totodată, îi se pot acorda premii pentru depășirea producției planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pină la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă de și condițiile de plată a premiilor fiind Înscrise in contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărârea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ținind seama de condițiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaților permanenți, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiștilor agricoli din C.A.P. pentru contribuția adusă la realizarea planului cooperativei o retribuție de 13 la suuă din valoarea zilelor de muncă cuvenite președintelui, iar pentru depășirea sarcinilor de producție o retribuție suplimentară la nivelul celei primite de președinte. Introducerea noului sistem fie salarizare și majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotăririlor Plenarei Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. Aceasta va prezenta în același timp un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile acestui important sector al economiei naționale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite, atît în sectorul vegetal cît și in cel zootehnice, și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agroalimentare, cît și a industriei cu materii prime. Din nou despre orientarea profesională Nu demult, în ziarul „Făclia" a fost publicat articolul „Orientarea profesională". Tema abordată avînd o importanță capitală în viața unei societăți, fiindcă, în ultimă instanță, e vorba de forța de muncă pentru viitor, despre cadrele de specialiști de mîine — adică de cel mai de preț capital pe care-l are societatea și pe care-și sprijină speranțele de progres — apreciez necesar să revin asupra acestei probleme. Pe lingă dezideratele amintite, orientarea profesională urmărește și aplicarea principiului „omul potrivit la locul potrivit“, știut fiind că fiecare este bun la ceva, dar nu la orice. Necesitatea ca societatea să se ocupe de orientarea profesională decurge din însăși rolul pe care-l are omul în producție precum și în toate celelalte activități social-economice. Societatea și-a înscris această preocupare pe agenda ei atunci cînd s-a convins, după o îndelungată experiență, că factorul uman are rolul hotărîtor în dezvoltarea economică și socială. Oameni de știință, clarvăzători, s-au preocupat mult de această problemă, au enunțat conținutul său și au arătat unele procedee care pot fi folosite. Fără a mai recurge la date istorice — care-i foarte numeroase — pe plan mondial, trebuie să relev că și la noi în țară există o tradiție bogată în acest domeniu. Chiar la Cluj au fost oameni de știință care au intuit, cu clarviziune importanța socială a muncii de orientare profesională și au pus la punct multe din laturile teoretice și aplicative, cu mult spirit de originalitate. Este remarcabil, în această direcție, activitatea fostului institut de psihologie și a fostului institut psihotehnic din Cluj, și a oficiilor de orientare profesională pe care le îndrumau ele. Este demnă de remarcat și activitatea renumitului om de știință clujean, Fl. Ștefanescu-Goangă — cel dintîi om de știință care a ridicat problema aceasta la noi în țară și a orientat-o pe un făgaș bun; ideile sale au găsit sprijinul marelui psiholog Rădulescu-Motru. Esențial este și aportul teoretic și practic, adus de profesorii universitari Al. Roșea, N. Mărgineanu, Liviu Rusu, D. Tudoranu, M. Peteanu. Și acum sunt valabile unele concluzii teoretice și procedee psihotehnice folosite de către oamenii de știință clujeni. Am amintit de fructuoasa activitate din cadrul școlii psihotehnice clujene fiindcă am văzut că presa ridică din nou problema orientării profesionale. Fără a face o apreciere asupra muncii depuse de psihotehnicienii clujeni în domeniul orientării profesionale — nefiind nici competent pentru aceasta și nefiind locul aici — consider că bogata experiență cîștigată de aceștia, poate fi valorificată cu succes în condițiile societății noastre socialiste, ridicînid-o pe trepte superioare. Aici la Cluj avem avantajul că se află lângă noi oameni de știință cu bogată experiență și competență. Iată de ce consider că s-ar putea iniția, pe plan local, cu ajutorul acestor oameni de știință, o amplă acțiune de orientare profesională a tuturor tinerilor, din toate categoriile de școli, mai ales din școlile elementare. Ridic această problemă fiindcă aici, la Cluj, poate fi realizată, cu nu prea mari eforturi, orientarea profesională a tuturor tinerilor, deoarece forțele existente, specialiștii cu experiență, corpul didactic, în special diriginții, permit acest lucru. Posibilități existînd, nu trebuie decît o inițiativă organizatorică, eventual din partea unui organ cu puterea necesară, așa cum este Inspectoratul școlar, în colaborare cu organizația de tineret Se poate spune că în bună măsură diriginții, alte cadre didactice, încearcă să facă această muncă. Intr-adevăr, tematica orelor de dirigenție cuprinde și discuții de orientare spre anumite profesii, popularizîndu-se unele activități și meserii. Vin uneori la orele de dirigenție specialiști Miron STANA (Continuare in pag. a llla)* Vivat, crescat, floreat! Trăiască, crească, înflorească! Folosită mai cu seamă în mediul universitar, și îndeosebi cu prilejul înființării sau aniversării unor Instituții de învățămînt superior, această străveche urare latină a răsunat, din nou, zilele trecute, în vestita sală de festivități a „Astrei“ din Sibiu — cu prilejul inaugurării Facultății de filologie și istorie de aici, deci cu prilejul ridicării oficiale a Sibiului la rangul de oraș universitar. Am întrebuințat în fraza de mai sus cuvintele „din nou* deoarece nu e pentru prima dată cînd amintita urare a răsunat, în asemenea ambianță, în această cunoscută așezare străjuită de impunătoarea cunună a munților Făgărașului și Cibinului. Sibiul are vechi tradiții universitare; de-a lungul secolelor, el s-a înscris în istoria noastră ca unul dintre cele mai viguroase focare de cultură, cu vechi și vestite școli slujite de mari dascăli și patrioți care au înobilat mintea și inima atîtor generații cu știința de carte și dragostea de țară. Aici, sub numele de Studium Generale Cibiniense, a luat ființă în anul 1323 cea dintîi instituție cu profil universitar din țară, iar înainte și după revoluția din 1848 și-a desfășurat activitatea „Academia de drepturi" la care a studiat și Simion Bărnuțiu. Sibiul este cunoscut, totodată, ca fiind leagănul primelor instituții și societăți științifice, românești și germane, din Transilvania, printre care „ Astra“ și „Societatea pentru cunoașterea istoriei Transilvaniei“ — societăți a căror prestigioasă activitate a fost cunoscută și apreciată atît în țară cît și peste hotare. Intre anii 1940—1946 — anii de restriște ai refugiului — orașul de pe Cibin a fost o gazdă primitoare și atentă a universității clujene, căreia i-a asigurat condiții bune pentru a-și desfășura activitatea. Pe temeiul unor asemenea tradiții, a unui asemenea climat, conducerea superioară de partid — preocupată de dezvoltarea și perfecționarea continuă a învățămîntului nostru superior — a hotărît să ia ființă la Sibiu, ca par(Continuare în pag. a Ill-a) Vasile TRIFU Cite lucruri minunate se învață la școală UNDE sînt cartofii? Ieri, dimineață, in unele magazine de legume și fructe din Cluj nu s-au găsit cartofi. In altele, au fost, dar... puțini. S-a stat la ei la „coadă" și cei de la urmă n-au mai apucat să cumpere. S-au isprăvit cît ai zice „pește". Gospodinele „nenorocoase" au ieșit din magazine amărîte, vociferînd la adresa comercianților de legume și au alergat la piață. Dar și aici se aștepta aceeași surpriză, aceeași „coadă" și, in plus, un... preț mai mare. De mai multe zile se petrece această situație. Și câ de neplăcută este! Vine omul un magazin după cartofi și aici i se oferă un răspuns stereotip: „Nu avem!" E penibil să asiști la dialogurile ce se încing după un astfel de răspuns între cumpărătoare și vînzătoare. De ce nu sunt cartofi? Vinzătoarele se plîng că primesc puțini de la depozit, iar cei de acolo imping vina spre unitățile furnizoare, care, „au uitat de obligațiile ce și le-au asumat prin contracte". Ni s-a spus adesea: „Ce putem face? Dacă am primi cartofi în cantități îndestulătoare, i-am introduce urgent pe rețea". La rîndul lor, unitățile furnizoare conducerile cooperativelor agricole, se scuză: „Noi am vrea să livrăm întreprinderii de legume și fructe cît mai mari cantități de cartofi, dar nu avem de unde să-i dăm. Producția a fost anul acesta mică". Și, metodic, fiecare președinte de cooperativă începe să instruie, pe puncte, cauzele obiective ale producției scăzute de cartofi, ploi multe, calamități, lipsa brațelor de muncă ș.a.m.d. Vasăzică, comercianții de legume aruncă vina pe seama unităților furnizoare, iar conducerile acestora se scuză, invocînd ploile care au „dijmuit" producția de cartofi. Cu alte cuvinte, aceștia se spală „nevinovați" pe minul cu... apă de ploaie. Și unii, și alții, insă, ocolesc cu bună știință cauzele subiective, deficiențele In organizarea muncii. In unele cooperative agricole, cartofii zac In pămînt pe cîmp, intrucît ritmul de recoltare este extrem de lent. In altele, deși aceștia au fost scoși din cuiburi, nu s-a trecut la sortarea lor. Sunt cooperative agricole care au terminat atît recoltatul cit și sortatul cartofilor, dar întîrzie livrarea din lipsă de mijloace de transport. Mai multe zile in șir, 200 de saci plini cu cartofi sortați au așteptat la cooperativa agricolă din Boldur să le vină fândul la transport. Conducerea Centrului de legume și fructe din Turda, care cunoștea situația, nu s-a ostenit să o rezolve. Iată, sintetic, de ce nu se găsesc cartofi în magazinele de legume și fructe din Cluj. Este timpul ca organele agricole județene să ia măsuri urgente, bine gîndite și conduse, pentru ca unitățile cooperatiste să strungăi de pe timp întreaga producție de cartofi existentă și să o livreze neîntîrziat către beneficiari. S3. GAVRILA „Toamna muzicală clujeană“ Astă-seară, la ora 20, în sala festivă a Liceului de muzică, va avea loc un concert de cvartete susținut de Ioan Reinfeld (vioara I), Grigore Botár (vioara a II-a), Reiner Schmidt (violă) și Adalbert Török (violoncel). Remarcîndu-se prin omogenitatea și calitatea instrumentiștilor, cvartetul a susținut o serie de concerte în orașele Cluj, Timișoara, Oradea, Tîrgu-Mureș ș.a. Programul Concertului va cuprinde: Cvartetul K.V. 428 de W. A. Mozart, Cvartetul de I. Perlea și Cvartetul nr. 6 de B. Bartók. LEST-MOTIVE [de OCTAVIAN BOUR]