Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-09 / 7131. szám

Proletari din toate țările, unițf-vS . ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV-IMr. 7131 Joi 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Probleme ale producției moderne Aproviziona­rea tehnico­­materială Intr-o economie planificată, în care totul este dinainte stabilit și încadrat în timp cu precizie matematică, orice a­­batere de la cursul normal poate constitui izvorul unor grave dereglări. O întîrziere de numai cîteva ore în apro­vizionarea unui loc de mun­că, o stagnare cît de mică undeva de-a lungul fluxului tehnologic și producția unei întreprinderi sau chiar a mai multora este periclitată. Ex­periența ne oferă numeroase exemple cînd din cauza ne­­primirii la timp a unui pro­dus oarecare unele unități au fost puse în imposibilitatea îndeplinirii planului de pro­ducție. Banalele piulițe, șu­ruburi sau alte materiale, în aparență neînsemnate, simple fleacuri, au provocat deseori mari necazuri tovarășilor de la „Unirea“, „Electrometan“, Uzina de material rulant și din alte întreprinderi. Avan­sul cîștigat printr-o mai bu­nă organizare a producției și muncii, economiile realizate la prețul de cost, ca urmare a gospodăririi raționale a po­tențialului material și uman, se duc cîteodată pe apa sîm­­betei numai pentru că din lip­să de materii prime sau ma­teriale ritmul de muncă se reduce sau în anumite sec­toare, activitatea stagnează. Chiar dacă nu prezintă un caracter general, fenomenele amintite trebuie totuși să re­țină atenția. Așa stînd lucru­rile, să vedem cum se expli­că faptul că, deși prevedem, preliminăm, planificăm ceea ce ne trebuie, uneori tot nu dispunem de cele necesare? Prima cauză a acestui nea­juns trebuie căutată in felul în care prevedem, preliminăm, planificăm. De multe ori, între ceea ce stabilim și ne­cesitățile noastre reale exis­tă o serioasă discrepanță, de­oarece întocmirea planurilor de aprovizionare și desfacere precede elaborarea planurilor de producție. Neștiind pre­cis ce vor produce, întreprin­derile își stabilesc în mod a­­proximativ necesarurile de materii prime și materiale. Or, între aproximație și exac­titate de multe ori e mare diferență. Neconcordanța dintre preli­minările făcute și necesarul real nu este singura cauză a golului de aprovizionare în care intră uneori întreprinde­rile Conform unei practici inexplicabile, întreprinderilor îi se dau repartiții globale. Rămînînd la latitudinea fur­nizorilor să stabilească terme­nele de livrare, aceștia încli­nă întotdeauna să onoreze o­­bligațiile pe care le au numai către sfîrșitul trimestrului. Procedîndu-se astfel se ajun­ge la situația cînd pentru pro­ducția prevăzută a se realiza în ianuarie, de pildă, materii­le prime se livrează în fe­bruarie sau chiar martie. De­sigur că o asemenea carență în livrare nu poate rămîne fără urmări. Incorectitudinea furnizoru­lui, nerespectarea disciplinei contractuale au, de asemenea, consecințe. Intrucît, într-o e­­ l. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a Hl-a) LA TEATRUL NAȚIONAL Curcubeul Negru de Teodor Roșca Consecvent tradiției sale de a aduce pe scenă piese româ­nești inspirate din actuali­tate, Teatrul Național din Cluj prezintă, în premieră pe țară, CURCUBEUL NEGRU de dramaturgul clujean Teodor Roșca. In distribuție: Silvia Ghelan, László Gerő, de la Teatrul Maghiar de Stat, Va­lentino Dain, Gheorghe Ra­du, Maia Țipan, Marin D. Aurelian, Gheorghe Cosma. Regia artistică aparține lui Victor Tudor Popa, iar sceno­grafia lui T. Th. Ciupe. Francisc NAG­O, de la secția de încălțăminte a uzinei „Cluj­eana" într-o secvență de muncă Utilaje pentru spălătorii și curățătorii Sporirea permanen­tă a volumului de ser­vicii și prestații exe­cutate de cooperația meșteșugărească a ri­dicat și continuă să ri­dice problema înfiin­țării unor noi unități, dotării celor existente cu utilaje și instalații moderne perfecționa­te. Râspunzindu-se a­­cestei cerințe, la între­prinderea locală in­dustrială Cluj au fost concepute 7 tipuri de utilaje pentru spălăto­rii și curățătorii, ur­­mînd ca în curind să înceapă fabricația lor. Noile utilaje, realizate la un nivel tehnic, vor asigura e­­fectuarea unor lucrări de calitate superioară. Noi sortimente în pregătire La „Spicul“ este în cura de experimenta­re un nou sortiment de pișcoturi. Calita­tea noului produs, cu care s-a putut „face cunoștință“ cu ocazia primei șarje reduse, poate fi calificată ast­fel: gust foarte plă­cut, aspect atrăgător. In afara realizării a­­cestui sortiment. In a­tenția specialiștilor în­treprinderii stă și pre­gătirea unor noi tipuri de biscuiți. Ca și în alte ocazii, ni s-au dat asigurări că produsele care figurează pe lista sortimentelor lor vii­toare vor fi superioare din toate punctele de vedere celorlalte de a­­cest fel. Credem că și aprecierile noastre vor fi identice. n PERICOLUL Pentru fiecare om, profesiunea trebuie, sau ar trebui sa­­ fie, una din rațiunile de a fi. Este una din coordonatele­­ majore ale existenței. Fiecare încearcă o realizare parțială sau deplină in­­ ceea ce înfăptuiește zi de zi pentru sine, pentru familie,­­ pentru societate. Există profesiuni grele, în care răspunderea e uriașă­­ și personalitatea e solicitată permanent și total. Există profesiuni periculoase, în care lupta este dusă­­ adeseori de la egal la egal, între om și mediu, ostil, agresiv, nociv. Sunt și meserii pline de risc in care viața omului atirna­t uneori de un fir de păr. Cu toate acestea cred că greu­­­­tatea, pericolul sau riscul unei profesiuni nu sunt deter­­­­minate de specificul ei. * Cred că greutatea într-o profesiune o aduce inadapta­­­­bilitatea la ea, riscul, aventurarea intr-o profesiune ne-­­ îndrăgită, iar pericolul, marele pericol intr-o profesiune il reprezinta plafonarea, rutina, plictisul. Atîta timp cit profesiunea e cea aleasă, cea care nu i te depășește și îți rămîne mereu proaspătă și pasionantă, ■ oricare ar fi ea, nu există nici o greutate, nici un risc,­­ nici un pericol. Dorin ALMAȘAN I Hotăriri­­le Consiliului de Miniștri privind r .,1 generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotăriri prin care aprobă cu începere de la X noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea sa­lariilor lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotă­­rîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat ur­mează să fie majorate în me­die cu 9 la sută; împreună cu majorarea­ salariilor mici efectuată în­­ anul 1967, se asi­gură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în coo­perativele agricole de produc­ție s-a acordat o creștere me­die a salariilor de 20,6 la su­tă, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în în­treprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de sala­riați din agricultură, ale căror venituri­­ anuale vor fi cu a­­proximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realiza­te înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul con­dițiilor de lucru din agricul­tură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointere­seze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obține­rea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehni­ce, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul a­­griculturii de stat cît și în cel cooperatist Astfel se asigură o legătură mai strînsă a sa­lariilor lucrătorilor din unită­țile agricole de stat și ale specialiștilor din coopera­tivele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își des­fășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarci­nilor de producție stabilite. Ținind seama de condițiile specifice din agricultură, un­de rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul a­­nului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se a­­cordă lunar, iar partea a două la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de pro­ducție. Pentru a cointeresa pe lu­crătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de re­zultatele fermei unde își des­fășoară activitatea, indepen­dent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii a­­­gricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de înde­plinirea planului de lucrări exprimat valoric cit și de rea­lizarea producțiilor plani­ficate la principalele cul­turi în cooperativele agricole de producție deservite. In a­­cest fel, ei vor fi cointeresați să execute­ lucrări de calitate cât mai bună și la timpul op­tim în cooperativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agrico­le de stat vor beneficia de premii în cursul anului pen­tru rezultate deosebite in muncă și de gratificații la fi­nele anului în funcție de de­pășirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinde­rile de mecanizare a agricul­turii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri a­ întreprinderii. Totodată, îi se pot acorda pre­mii pentru depășirea produc­ției planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot con­stitui un fond de premiere în limita unei cote de pină la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la prin­cipalele culturi, pentru ca­re I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă de și condițiile de plată a premiilor fiind În­scrise in contractele de lu­crări ce se încheie între coo­perative și întreprinderile de mecanizare. Hotărârea privind majora­rea salariilor în unitățile a­­gricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ținind sea­ma de condițiile specifice a­­griculturii, dau conducători­lor de fermă sau de secții u­­nele drepturi mai largi, refe­ritoare la modul de încadrare a salariaților permanenți, mo­dul de plată a personalului sezonier etc. Hotărî­rea privind salariza­rea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale a Cooperativelor A­gricole de Producție și pro­pună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiș­tilor agricoli din C.A.P. pentru contribuția adusă la realiza­rea planului cooperativei o retribuție de 13 la suuă din valoarea zilelor de muncă cu­venite președintelui, iar pen­tru depășirea sarcinilor de producție o retribuție supli­mentară la nivelul celei pri­mite de președinte. Introducerea noului sistem fie salarizare și majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din coope­rativele agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referi­toare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotăririlor Plenarei Comi­tetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea sala­riilor. Aceasta va prezenta în același timp un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile acestui impor­tant sector al economiei na­ționale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale teh­­nico-materiale și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite, atît în sec­torul vegetal cît și in cel zoo­tehnice, și cu un nivel de ren­tabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a ne­voilor de aprovizionare a populației cu produse agroali­­mentare, cît și a industriei cu materii prime. Din nou despre orientarea profesională Nu demult, în ziarul „Fă­clia" a fost publicat articolul „Orientarea profesională". Te­ma abordată avînd o impor­tanță capitală în viața unei societăți, fiind­că, în ultimă instanță, e vorba de forța de muncă pentru viitor, despre cadrele de specialiști de mîi­­ne — adică de cel mai de preț capital pe care-l are so­cietatea și pe care-și sprijină speranțele de progres — apre­ciez necesar să revin asupra acestei probleme. Pe lingă dezideratele amin­tite, orientarea profesională urmărește și aplicarea prin­cipiului „omul potrivit la lo­cul potrivit“, știut fiind că fiecare este bun la ceva, dar nu la orice. Necesitatea ca societatea să se ocupe de orientarea profesională de­curge din însăși rolul pe ca­re-l are omul în producție precum și în toate celelalte activități social-economice. So­cietatea și-a înscris această preocupare pe agenda ei a­­tunci cînd s-a convins, după o îndelungată experiență, că factorul uman are rolul hotă­­rîtor în dezvoltarea economică și socială. Oameni de știință, clarvăzători, s-au preocupat mult de această problemă, au enunțat conținutul său și au arătat unele procedee care pot fi folosite. Fără a mai recurge la date istorice — care-i foar­te numeroase — pe plan mon­dial, trebuie să relev că și la noi în țară există o tradiție bogată în acest domeniu. Chiar la Cluj au fost oa­meni de știință care au intuit, cu clarviziune importanța so­cială a muncii de orientare profesională și au pus la punct multe din laturile teo­retice și aplicative, cu mult spirit de originalitate. Este remarcabil, în această direc­ție, activitatea fostului insti­tut de psihologie și a fostului institut psihotehnic din Cluj, și a oficiilor de orientare pro­fesională pe care le îndrumau ele. Este demnă de remarcat și activitatea renumitului om de știință clujean, Fl. Ștefa­­nescu-Goangă —­ cel dintîi om de știință care a ridicat pro­blema aceasta la noi în țară și a orientat-o pe un făgaș bun; ideile sale au găsit spri­jinul marelui psiholog Rădu­­lescu-Motru. Esențial este și aportul teoretic și practic, a­­dus de profesorii universitari Al. Roșea, N. Mărgineanu, Li­viu Rusu, D. Tudoranu, M. Peteanu. Și acum sunt valabi­le unele concluzii teoretice și procedee psihotehnice folosite de către oamenii de știință clujeni. Am amintit de fructuoasa activitate din cadrul școlii psihotehnice clujene fiindcă am văzut că presa ridică din nou problema orientării pro­fesionale. Fără a face o apre­ciere asupra muncii depuse de psihotehnicienii clujeni în domeniul orientării profesio­nale — nefiind nici compe­tent pentru aceasta și nefiind locul aici — consider că bo­gata experiență cîștigată de aceștia, poate fi valorificată cu succes în condițiile socie­tății noastre socialiste, ridi­­cînid-o pe trepte superioare. Aici la Cluj avem avantajul că se află lângă noi oameni de știință cu bogată experien­ță și competență. Iată de ce consider că s-ar putea iniția, pe plan local, cu ajutorul a­­cestor oameni de știință, o amplă acțiune­­ de orientare profesională a tuturor tineri­lor, din toate categoriile de școli, mai ales din școlile ele­mentare. Ridic această problemă fiindcă aici, la Cluj, poate fi realizată, cu nu prea mari e­­forturi, orientarea profesiona­lă a tuturor tinerilor, deoarece forțele existente, specialiștii cu experiență, corpul didactic, în special diriginții, permit a­­cest lucru. Posibilități exis­­tînd, nu trebuie decît o ini­țiativă organizatorică, even­tual din partea unui organ cu puterea necesară, așa cum este Inspectoratul școlar, în colaborare cu organizația de tineret Se poate spune că în bună măsură diriginții, alte cadre didactice, încearcă să facă a­­ceastă muncă. Intr-adevăr, te­matica orelor de dirigenție cuprinde și discuții de orien­tare spre anumite profesii, popularizîndu-se unele activi­tăți și meserii. Vin uneori la orele de dirigenție specialiști Miron STANA (Continuare in pag. a lll­a)* Vivat, crescat, floreat! Trăiască, crească, înflorească! Folosită mai cu seamă în mediul universitar, și îndeose­bi cu prilejul înființării sau aniversării unor Instituții de învățămînt superior, această străveche urare latină a ră­sunat, din nou, zilele trecute, în vestita sală de festivități a „Astrei“ din Sibiu — cu prilejul inaugurării Facultății de filologie și istorie de aici, deci cu prilejul ridicării oficiale a Sibiului la rangul de oraș universitar. Am întrebuințat în fraza de mai sus cuvintele „din nou* deoarece nu e pentru prima dată cînd amintita urare a răsunat, în asemenea ambianță, în această cunoscută așe­zare străjuită de impunătoarea cunună a munților Făgă­rașului și Cibinului. Sibiul are vechi tradiții universi­tare; de-a lungul secolelor, el s-a înscris în istoria noastră ca unul dintre cele mai viguroase focare de cul­tură, cu vechi și vestite școli slujite de mari dascăli și patrioți care au înobilat mintea și inima atîtor generații cu știința de carte și dragostea de țară. Aici, sub numele de Studium Generale Cibiniense, a luat ființă în anul 1323 cea dintîi instituție cu profil universitar din țară, iar înainte și după revoluția din 1848 și-a desfășurat acti­vitatea „Academia de drepturi" la care a studiat și Si­­mion Bărnuțiu. Sibiul este cunoscut, totodată, ca fiind leagănul primelor instituții și societăți științifice, româ­nești și germane, din Transilvania, printre care „ Astra“ și „Societatea pentru cunoașterea istoriei Transilvaniei“ — societăți a căror prestigioasă activitate a fost cunos­cută și apreciată atît în țară cît și peste hotare. Intre anii 1940—1946 — anii de restriște ai refugiului — orașul de pe Cibin a fost o gazdă primitoare și atentă a universi­tății clujene, căreia i-a asigurat condiții bune pentru a-și desfășura activitatea. Pe temeiul unor asemenea tradiții, a unui asemenea cli­mat, conducerea superioară de partid — preocupată de dezvoltarea și perfecționarea continuă a învățămîntului nostru superior — a hotărît să ia ființă la Sibiu, ca par­(Continuare în pag. a Ill-a) Vasile TRIFU Cite lucruri minunate se învață la școală UNDE sînt cartofii? Ieri, dimineață, in unele magazine de legume și fructe din Cluj nu s-au găsit cartofi. In altele, au fost, dar... pu­țini. S-a stat la ei la „coadă" și cei de la urmă n-au mai apucat să cumpere. S-au is­prăvit cît ai zice „pește". Gos­podinele „nenorocoase" au ie­șit din magazine amărîte, vo­­ciferînd la adresa comercian­ților de legume și au aler­gat la piață. Dar și aici se aștepta aceeași surpriză, a­­ceeași „coadă" și, in plus, un... preț mai mare. De mai multe zile se pe­trece această situație. Și câ­ de neplăcută este! Vine omul un magazin după cartofi și aici i se oferă un răspuns ste­reotip: „Nu avem!" E pe­nibil să asiști la dialogurile ce se încing după un astfel de răspuns între cumpărătoa­re și vînzătoare. De ce nu sunt cartofi? Vin­­zătoarele se plîng că primesc puțini de la depozit, iar cei de acolo imping vina spre u­­nitățile furnizoare, care, „au uitat de obligațiile ce și le-au asumat prin contracte". Ni s-a spus adesea: „Ce putem face? Dacă am primi cartofi în can­tități îndestulătoare, i-am in­troduce urgent pe rețea". La rîndul lor, unitățile furnizoa­re conducerile cooperativelor agricole, se scuză: „Noi am vrea să livrăm întreprinderii de legume și fructe cît mai mari cantități de cartofi, dar nu avem de unde să-i dăm. Producția a fost anul acesta mică". Și, metodic, fiecare președinte de cooperativă în­cepe să instruie, pe puncte, cauzele obiective ale produc­ției scăzute de cartofi, ploi multe, calamități, lipsa brațe­lor de muncă ș.a.m.d. Vasăzică, comercianții de le­gume aruncă vina pe seama unităților furnizoare, iar con­ducerile acestora se scuză, in­­vocînd ploile care au „dijmuit" producția de cartofi. Cu alte cuvinte, aceștia se spală „ne­vinovați" pe minul cu... apă de ploaie. Și unii, și alții, in­să, ocolesc cu bună știință cauzele subiective, deficiențe­le In organizarea muncii. In unele cooperative agricole, cartofii zac In pămînt pe cîmp, intrucît ritmul de re­coltare este extrem de lent. In altele, deși aceștia au fost scoși din cuiburi, nu s-a tre­cut la sortarea lor. Sunt coo­perative agricole care au ter­minat atît recoltatul cit și sortatul cartofilor, dar întîr­­zie livrarea din lipsă de mij­loace de transport. Mai multe zile in șir, 200 de saci plini cu cartofi sortați au așteptat la cooperativa agricolă din Boldur să le vină fândul la transport. Conducerea Centru­lui de legume și fructe din Turda, care cunoștea situația, nu s-a ostenit să o rezolve. Iată, sintetic, de ce nu se găsesc cartofi în magazinele de legume și fructe din Cluj. Este timpul ca organele agri­cole județene să ia măsuri ur­gente, bine gîndite și condu­se, pentru ca unitățile coope­ratiste să strungăi de pe timp întreaga producție de cartofi existentă și să o livreze ne­­întîrziat către beneficiari. S3. GAVRILA „Toamna muzicală clujeană“ Astă-seară, la ora 20, în sala festivă a Liceului de muzică, va avea loc un concert de cvartete susți­nut de Ioan Reinfeld (vi­oara I), Grigore Botár (vi­oara a II-a), Reiner Schmidt (violă) și Adalbert Török (violoncel). Remarcîndu-se prin omo­genitatea și calitatea in­strumentiștilor, cvartetul a susținut o serie de concer­te în orașele Cluj, Timișoa­ra, Oradea, Tîrgu-Mureș ș.a. Programul Concertu­lui va cuprinde: Cvartetul K.V. 428 de W. A. Mozart, Cvartetul de I. Perlea și Cvartetul nr. 6 de B. Bar­tók. LEST-MOTIVE [de OCTAVIAN BOUR]

Next