Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-11-08 / 7157. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă S ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV — Nr. 7157 și Sim­bată 8 noiembrie 1969 | 4 pagini 30 bani MASĂ ROTUNDĂ DINAMISMUL ADUNĂRII DE PARTID Ce trebuie sa conțină darea de seama? Cum acționează comitetul de partid in fața problemelor economice ? Hotâririle luate sa aibă finalizare ! In organizațiile de partid din cuprinsul județului nostru au loc în prezent adunări generale și ședințe de activ, în care birourile organizațiilor de bază, co­mitetele de partid prezintă dări de seamă asupra ac­tivității depuse. Pentru a releva modul de pregătire și desfășurare a adunărilor redacția a organizat, cu sprijinul secției or­ganizatorice a Comitetului județean de partid, o masă rotundă la care au participat câțiva secretari ai orga­nizațiilor de bază și ai comitetelor de partid. La începutul discuției, tovarășul TOADER MOLDO­VAN, membru al Biroului Comitetului județean de partid, șeful secției organizatorice, a subliniat însem­nătatea adunărilor ca moment important în procesul de îmbunătățire a activității de partid, de creștere a rolului conducător al organelor și organizațiilor de partid. — Adunările pentru dări de seamă — a spus vorbitorul — se înscriu pe linia măsurilor luate de Congresul al X-lea al partidului pentru perfecțio­narea activității de partid, pentru lărgirea democrației interne de partid. Ele dau po­sibilitate comuniștilor să dez­bată aprofundat problemele esențiale ale producției din unitățile în care își desfășoară activitatea, să stabilească mă­suri practice pentru mobiliza­rea și mai susținută a forțelor la îndeplinirea tuturor sarcini­lor ce revin colectivului de muncă. In același timp, adu­nările contribuie la sporirea răspunderii membrilor de par­tid, la aplicarea cu consecven­ță a normelor vieții interne de partid, la întărirea discipli­nei de partid și de stat. De la alegerile din anul tre­cut au avut loc anumite mo­dificări în modul de organiza­re al unor unități economice, fapt ce determină și schimba­rea structurii organizatorice a organizațiilor de partid. Pe de altă parte, unele birouri s-au descompletat și astfel nu au posibilitatea să se întrunească în mod statutar. Actualele a­­d­unări de dări de seamă creează posibilitatea să se re­zolve și asemenea probleme, care în multe cazuri au în­greunat activitatea de partid. RED.­ Din experiența anilor trecuți cunoaștem că nivelul adunărilor de dări de seamă, eficiența lor sunt determinate în mare măsură de justa orientare a dezbaterilor asupra aspectelor esen­țiale ale muncii de partid din unitățile res­­pective. Care considerați că sunt problemele spre care organizațiile de partid sunt chemate să-și îndrepte eforturile.­­I(­Ol. VI­I’REDA, secreta­­rul comitetului de partid de la Industria firmei Cîmpia Tu­rai. In fața fiecărei organizații de partid se ridică diferite probleme majore, specifice u­­nității respective și probleme ce sunt comune tuturor orga­nizațiilor de partid. Printre cele specifice organizațiilor de partid din întreprinderile industriale și de construcții, pe prim plan se află, bineîn­țeles, analizarea aportului co­muniștilor la îndeplinirea sar­cinilor de producție pe anul în curs și pregătirea produc­ției anului viitor, valorifica­rea resurselor umane și ma­teriale pentru ridicarea cali­tativă a întregii activități economice, justa folosire a utilajelor, a fondurilor mate­riale și bănești, creșterea ca­lității producției, realizarea sarcinilor pentru export și a celorlalte obligații contractua­le, întărirea disciplinei tehno­logice și în muncă, punerea în funcțiune la termenele sta­bilite a noilor capacități de producție și atingerea para­metrilor proiectați și altele. Victor LENȚA (Continuare în pag. a lll-a) A Tehnofrig. Standul de probă al moto-compresorului de 280 000 kilocalorii. La hotelul Napoca INTIRZIEREA S-A PRODUS. RECUPERAREA Ei să nu Însemne concesie LA ADRESA CALITĂȚII! Se spune că fiecare picătu­ră de ploaie căzută în luna mai valorează aur. Construc­torii au adus o mică modifica­re, acestui adevăr din bătrîni: fiecare zi însorită de noiem­brie valorează milioane de lei. Ploaia de mai face bine cul­turilor — e adevărat. Zilele însorite de noiembrie, în schimb, pe șantiere înseam­nă activitate rodnică, înseam­nă recuperarea întârzierilor. Probabil niciodată nu au ur­mărit constructorii cu atâta înfrigurare buletinul meteo­rologic ca acum. Ne-am permis să vorbim despre toți constructorii, în general, deoarece aproape pes­te tot se pune aceeași proble­mă: recuperarea întârzierilor. La hotelul turistic din Cluj, problema recuperărilor este un deziderat poate mai acut ca în altă parte. Spectrul ne­­respectării termenului de da­re în folosință a devenit obse­dant — am spune. Cauze sunt multe. Tîmplăria de stejar a sosit cu întârziere, finisajele interioare au început anevo­ios. (De fapt, nici acum nu merg suficient de bine). Au a­­părut nepotriviri care consu­mă timp, nervi și muncă... Ar fi tardiv acum să co­mentăm motivele situației create. Faptul este fapt, iar întârzierea... întârziere. Acum se pune problema cu cît să se scurteze perioada ca­re întrece durata normală, a­­dică în loc de 1 noiembrie hotelul să fie terminat la 31 decembrie, sau ceva mai de­vreme, la 15. Există păreri că data inaugurării noului edifi­ciu va fi 23 decembrie. Deo­camdată se știe un singur lucru: au rămas de făcut în­că foarte multe. Și ceea ce a rămas este mai greu, deoa­rece acum se face, de fapt, toaleta sălilor, a camerelor, a coridoarelor ș.a.m.d. Interesant este un singur lu­cru: făcînd abstracție de lu­crătorii în marmoră (care tre­buie să sosească din Simeria), nu lipsește nimeni și nimic de pe șantier. Pînă în prezent conducătorul șantierului era disperat că nu sosesc tîmplă­ria, mochetele, mobilierul, ta­petele și lucrători de speciali­tate. Cooperativa „Mobila și tapiserie“ era scandalizată din cauză că nu i se livrează lem­nul de stejar pentru uși, feres­tre, lambriuri și mobilă; mo­zaicarii stăteau din lipsă de plăci de marmoră ș.a.m.d. A­­cum, totul, sau aproape totul, este pe șantier. In schimb, toată lumea vrea loc, vrea să-și termine lucrarea pînă la A. VARGA (Continuare în pag. a III-a) • • • • • • • gSIGISJ „AM PRIMIT CIT AM CERUT La sfîrșit, ne-am strîns mîinile prietenește. Interlocutorii mei — Ștefan Franciuc, președin­tele cooperativei agricole din Pata, și inginerul Stelian Șer­­ban, reveniseră la preocupări­le lor zilnice, în timp ce eu încercam să-mi răspund la o întrebare: oare inginerul Ste­lian își căutase înadins cu­vintele atunci cînd, întrebîn­­du-l despre ajutorul acordat unității în care lucrează de către stat, îmi răspunse atît de prompt și, mai ales, atît de convingător: „Am primit cu­ am cerut“. Eram­ sincer tulburat de adevărul acestor cuvinte, de sinceritatea și re­cunoștința inginerului, care le spunea în numele a sute de cooperatori, și mă gîndeam că dacă aș avea posibilitatea să adresez această întrebare ori­cărui alt inginer sau coopera­tor din țara asta, n-aș fi pu­tut primi un alt răspuns... Mașina ne zgîlția destul de tare și, în drum spre Pata, mi-am adus aminte de coinci­dența unei date: în urmă cu cîteva luni, mai exact în 5 februarie a.c., cu prilejul a­­dunării generale de dare de seamă și a prezentării planu­lui de producție, cooperatorii din Pata lansaseră o chemare la intrecere și că în ziua vi­zitei noastre, 5 noiembrie, se împlineau exact 9 luni de la acest eveniment. Mi-am spus că, înainte de toate, voi dis­cuta cu cei din conducerea unității despre această che­mare, extrem de mobilizatoa­re, mai ales că în 9 luni se pot face multe. Și pentru a nu­ mai pierde timp, căutînd procesul verbal de la sus a­­mintita adunare, inginerul Ste­lian ne-a pus în față o hâr­­tie mare de carton, pe care o luase chiar de pe afișier și care cuprindea, după cum probabil ați înțeles, obiecti­vele chemării la întrecere. Să ni le reamintim: 9 realizarea și depășirea sarcinilor din planul de pro­ducție cu 10 la sută la po­rumb, 20 la sută la sfecla, de zahăr și­ 5 la sută la legume;. 0 realizarea efectivului de 420 capete bovine, din care 55 la sută vaci și juninci; # depășirea producției me­dii de lapte pe cap de vacă furajată cu 300 t; # depășirea producției mar­fă cu 10 tone porumb, 80 tone sfeclă de zahăr, 5 tone carne și 200 kl lapte; 9 depășirea veniturilor bă­nești cu 100 000 lei. Traian BARA (Continuare în pag. a Ill-a) INTIRZIERI RISCANTE, CARE OBLIGĂ LA ACȚIUNI ENERGICE Anotimpul rece, cu ploi și zăpezi, în curînd își va vesti prezența și la Vulture­ni. Fap­tele arată însă că membrii cooperatori și consiliul de con­ducere al cooperativei au ui­tat că acești „musafiri n­edo­­riți“ pot să bată în orice mo­ment la ușă. Făcînd un popas la briga­da din satul Băbuțiu am avut impresia că ne găsim în pli­nă vară și nicidecum în data de 4 noiembrie. De pe circa 20 hectare griul se mai afla în­­ stoguri, iar o parte chiar în clăi, pe cîmp. Otava de pe zeci de hectare — atît la Băbuțiu cît și la brigăzile din Făureni, Șoimeni și Vultureni — se mai găsea în hotar. Cooperatorii din Vultureni sunt râmași în urmă și cu culesul porumbului, iar pe unele suprafețe, unde s-a ter­minat recoltarea, lanurile de coceni foșnesc în bătaia vân­tului. Am avut prilejul, de a­­semenea, să vedem cultura de lucernă pentru sămînță, din apropierea grajdurilor de la Vultureni, care, în parte, este nerecoltartă, iar restul se află pe cîmp. In alte părți, am gă­sit paiele rămase pe miriști. A. UNGUR (Continuare în pag. a lll-a) Spitalul din Mociu „Toamnă“. Fotografia: R. WAGNER TELEX* TELEX-TELEX ultima oră TELEX* TELEX* TELEX ­­­­­ CONFERINNE PI IARĂ A CERCURILOR ȘTIINȚIIOI STUDENȚEȘTI Azi și mîine se vor des­fășura la Cluj, la Univer­sitatea „Babeș-Bolyai“, lu­crările Secției VI — Psi­hologie, Psihopedagogie specială, Pedagogie — a celei de-a X-a Conferințe pe țară a cercurilor știin­țifice stu­dențești, în cadrul cărora vor fi prezentate 10 comunicări ale unor stu­denți din București, Cluj și Iași. La invitația conducerii Uni­versității din Helsinki, cunos­cutul romanist suedez, prof. Alf Lombard, doctor Honoris causa al Universității din Cluj, întreprinde un turneu de conferințe în Finlanda. Cu acest prilej, prof. Lombard a ținut două conferințe în U­­niversitatea din Helsinki des­pre importanța și trăsăturile caracteristice ale limbii ro­mâne. La Combinatul alimentar din Brașov a intrat în func­țiune, cu întreaga capacitate, o nouă unitate în care se fa­brică produse de ciocolată. La Sarajevo au continuat întrece­rile celei de-a 18-a ediții a cam­pionatelor inter­naționale de tenis de masă ale Iugo­slaviei. In semi­finalele probei fe­minine pe echipe, România a în­vins cu 3-1 echipa Iugoslaviei, iar U.R.S.S. a întrecut cu același scor e­Festivalul național de teatru SPECTACOLELE TEATRULUI DE STAT DIN BAIA MARE Ieri, dimineață, Teatrul de Stat din Baia Mare a debu­tat în Festival cu comedia lui Aurel Baranga „Travesti“, despre care autorul spunea: „Viciul poate deveni atît de adinc și organic, că aceiași oameni ajung să creadă ei înșiși în propriul lor rol inter­pretat, convinși că partitura pe care o debitează este e­­sența adevărului.“ In regia lui Marius Popescu au inter­pretat Jeny Petrescu, Mircea Graur, Virgil Fătu, Cornel Mititelu, Dimitrie Bitang, Ro­­dica Mușețeanu, Tzenka Vel­­ceva-Binder, Ion tică, Paul Antoniu, Liliana Lupan ș.a. Aseară, colectivul băimărean a prezentat „Răzvan și Vi­dra“. La Bocșa, important cen­tru de exploatare forestie­ră al județului Caraș-Seve­­rin, a fost dată în funcțiu­ne, cu aproape 3 luni îna­inte de termenul prevăzut, o modernă fabrică de par­chete pentru dușumele. Noua fabrică este proiecta­tă la o capacitate anuală de 400 000 mp parchete. Senatul american a apro­bat cu 58 voturi pentru și 9 împotrivă proiectul de lege privind acordarea unei sume de 20,7 miliarde dolari repre­zentând partea din bugetul Pentagonului pe anul în curs destinată achiziționării de noi echipamente și arma­ment E cchipa Poloniei. In finală se vor întâl­ni echipele U.R.S.S. și României. Fi­nala masculină va opune echipei Iu­goslaviei forma­ția Suediei. Interviu cu iov. Coriolan ILIEȘ, procuror șef al județului Cluj despre: Recent s-a judecat la clubul Fabricii de ciment din Turda cauza penală (dosar 2329/69 al Tribunalului județean Cluj) privind pe Mircea Pop și al­ții. Cauza este, dacă o putem numi astfel, interesantă prin destinele inculpaților, prin modul în care ei au lovit în avutul obștesc și ale celor ca­re, prin neglijență sau como­ditate, au deschis, fără să-și dea seama, larg poarta celor ce­ au furat. Inculpații au fost condamnați, acordîndu-li-se dreptul de a face recurs. L-a im rugat pe tovarășul Coriolan ILIEȘ, procuror șef al județu­lui, procuror de ședință în cauza amintită, să ne acorde interviul de față avînd ca te­mă Dosarul 2329/69. — In ce constă activitatea infracțională a grupului de la Fabrica de ciment (să-l nu­mim, e drept oarecum impro­priu astfel) din Turda și va­loarea pagubei pricinuite a­­vutului obștesc? — Este vorba de o vastă acțiune infracțională de înșe­lăciune în dauna avutului ob­ștesc care a avut drept ur­mare sustragerea, prin acte false, din patrimoniul fabricii a 18,6 vagoane de ciment în valoare de aproximativ 186 000 lei. De menționat că tot acest furt al unui tren de ciment!!! s-a desfășurat pe distanța 9 februarie 1968 — 8 martie 1969. Deci intr-un an și o lună ! — Nu vom mai fixa cadrul de creatoare și nobile efor­turi. Cine sunt autorii acestei condamnabile și josnice agre­siuni față de avuția socialis­tă și cum au operat ei? — Autorul, inițiatorul și conducătorul principal a fost merceologul Mircea Pop de la sectorul de livrări var și ipsos. Ideea acestei operații de amploare, a acestui furt fără margini cum, se pare, că­ credea Pop, i-a venit da­torită­­ unor îndelungi și a­­tente observații ale sistemului de livrare și facturare a ci­mentului vîndut și expediat de fabrică. A­ observ­at mai în­tîi că nu se face zilnic o co­rectă și promptă corelație în­tre serviciile de livrări și facturări, deci, că ar fi posi­bilă scoaterea unor cantități de ciment din fabrică fără să fie facturate. Sub pretextul că își ajută colegii de la sec­torul de ciment, Mircea Pop s-a vîrît în munca lor și s-a oferit să ducă el avizele de expediție (exemplarul respec­tiv, unul din cele trei) de la serviciul de livrări la cel de facturări. La început a făcut cinstit această treabă cîștigînd încrederea celor pe care se pregătea, cu grijă și viclenie, să-i trișeze. Pentru a putea scoate și transporta cimentul din fabrică, Mircea Pop mai avea nevoie de ceva­ de niște acte. Și le-a procurat cu aceeiași ingeniozitate. A luat legătura cu diverși delegați ai unor întreprinderi, coopera­tive și­ instituții care aveau repartiții de ciment. Deoarece acești delegați nu întotdeauna cînd se deplasau la Turda pri­meau întreaga cantitate de ciment (uneori nu primeau gle­­loc) Mircea Pop le-a promis un ajutor dezinteresat: el va ex­pedia, cînd fabrica va avea, cimentul la unitatea (între­prindere, cooperativă, maga­zin) respectivă. Delegații, sur­prinși de bunăvoința lui Mir­cea Pop, au acceptat oferta. Mircea Pop le-a pretins însă un lucru: să-i lase lui delega­ții în alb (sau să i le trimită) cu ștampila unității și sem­năturile de rigoare. Și a ob­ținut asemenea delegații de la întreprinderea de industrie orășenească Mediaș, între­prinderea județeană de gospo­dărie Inău, întreprin­derea industrială orășeneas­că Deva, I. L. L. Turda, Combinatul de faianță Sighi­șoara, Cooperativa Arta ma­nuală Sibiu, întreprinderea comercială de Stat Turda, Consiliul popular al comunei Lupșa, Consiliul popular al comunei Micăsasa, întreprin­derea de panificație Turda, Cooperativa de consum Miercurea Sibiului. Deci să recapitulăm: știa modul în care se poate scoa­te cimentul din fabrică fără să rămînă nici un fel de for­mă scrisă (exemplarul pe care el îl „ducea“ de la serviciul li­vrări la cel de facturi îl dis­­trugea), avea delegații cu ca­re manipula „oficial“ cimen­tul. Și atunci, a început să completeze, în fals, pe dele­gații numele unor persoane care, de fapt nu erau trimiși unităților ce aveau repartiții de ciment ci amicii lui! Căci și-a recrutat și oameni cu care să lucreze. Primii care au avut „onoa­rea“ și drama de a „lucra“ cu Mircea Pop au fost Szabó Arpad și Iosif Costea, mun­citori necalificați (încărcători­descărcători) la O.C.L- pro­duse industriale Turda, la De­pozitul de materiale. (Ei știau și cine are nevoie de ciment). Lucrul a mers de minune. Mircea Pop completa delega­țiile, scotea cimentul și avea grijă ca avizul de expediție să nu ajungă la serviciul de facturări. Dar... pofta vine mîncînd. Nu i-au fost destui cei doi oameni atrași în mo­cirla fraudei, ci a mai corupt și pe alții: Gheorghe Diniș, șofer la întreprinderea de pa­nificație Turda (consătean cu Mircea Pop), Dumitru Sîn­­mărtinean și Aurel Miclăuș, conducători auto la autobaza Turda. Cu alte cuvinte, Mircea Pop a făcut ce-a vrut! Ni­meni nu urmărea dacă avi­zele de expediție ajung de la serviciul livrări la serviciul de facturări. Au urmat apoi șoferii Alexandru Negrea și Martin Teodor. Vina lor­ au transportat clandestin ciment scos de Pop. E adevărat, ei n-au știut că cimentul a fost furat. Dar transportul clan­destin li se reține în sarcină! Mai interesantă și mai dra­matică este­­ situația lui Ni­­colae Fleacă. Timp de 18 ani gestionarul cooperativei din Miercurea Sibiului n-a avut lipsă — așa cum spune o vor­bă — nici cît negru sub un­ghie. Dar... a avut neșansa să-l întâlnească pe Mircea Pop. Fleacă i-a cerut merceo­logului să-l ajute, i s-au re­partizat dinitr-o dată 200 tone de­­ var și, disperat, Fleacă, neavînd ce face și unde-l de­pozita, a cerut sprijinl „mește­rului“ în toate, Pop. Acesta Viorel CACOVEANU (Continuare tn pag, a ll-a) 9 FURTUL A 18,6 VAGOANE DE CIMENT 1­­9­9 INCULPAȚI ȘI PESTE... 50 DE ANI ÎNCHISOARE. 9­18 COPII MINORI RAMAȘI, DEOCAMDATĂ, FARA TATA, 9 FAMILII GREU LOVITE. 9 ALCOOLUL — DRUM AL PIERZANIEI. DOSARUL PEN<L2329 69 Festivități școlare CENTENARUL ȘCOLII DIN AȘCHILEUL MARE Duminică cetățenii comu­nei Așchileul Mare, profe­sorii, foștii și actualii elevi sărbătoresc, în cadrul unei festivități, centenarul școlii din comună. Școala din Diviciorii Mari împlinește 75 de ani In ziua de 9 noiembrie, orele 10, în Diviciorii Mari are loc o festivitate în ca­drul căreia sunt sărbătoriți 75 de ani de la înființarea școlii generale din locali­tate. In cadrul programului de colaborare culturală româno­iugoslav, la Belgrad s-a des­chis o expoziție cu lucrări a­­le artiștilor fotografi din România. Conferință de presă Ieri la prînz, în Asociația Scriitorilor din Cluj, a a­­vut loc o conferință de presă a conducerii orches­trei simfonice a Filarmoni­cii din Leningrad. Distinșii oaspeți, Maxim Eduardo­­vici Krastin, directorul Fi­larmonicii, și Onik Stepa­­novici Sarkizov, directorul artistic, au fost însoțiți de tovarășul Iosif Covaciu, di­rectorul adjunct al Filar­monicii clujene. Din par­tea presei locale au parti­cipat reprezentanți ai zia­relor, revistei „Tribuna“ și Studioului de radio Cluj. In numărul nostru de mîi­ne vom rezuma discuțiile cu conducerea Filarmonicii leningrădene.

Next