Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-01-14 / 7211. szám
PAGINA 2 FACLI A BILANȚUL A DEVENIT IMBOLD Aplecați asupra cifrelor unui bilanț pe anul trecut, sentimentul datoriei împlinite generează imbolduri și chemări la o înaltă responsabilitate pentru prezent și viitor. Unitățile economice ale municipiului Dej consemnează la realizarea valorică a producției globale procentul de 103,5 la sută. Asta înseamnă, spre exemplu, că producția globală suplimentară realizată în 1969 a fost de 20 262 000 lei (angajamentul anual la acest capitol fusese de 12 000 000 lei). Semnificativ și îmbucurător este că 60 la sută din sporul producției globale a fost realizat pe seama creșterii productivității muncii. Toate unitățile și-au depășit angajamentele — atît la producția globală, cit și la producția marfă vîndută și încasată — evidențiindu-se mai ales, Fabrica de conserve și Refractara, realizările angajamentului la producția marfă vîndută și încasată au fost un procent de 145 la sută. Citeva date comparative ilustrează elocvent ritmul accelerat al producției industriale dejene: valoarea acesteia a fost în 1969 de 52 ori mai mare decit în 1948; de 19 ori mai mare decit în 1955; de 11,3 ori cît în 1960 și de 3,58 ori față de 1965, iar creșterea față de 1968 a fost cu 8 la sută. Sau, luînd productivitatea muncii, aceasta a fost în 1969 de 1,86 ori mai ridicată decit in 1965 și cu 3 la sută mai mare decit în 1968. Valoarea mărfurilor exportate în 1969 este de 4,8 ori mai mare decit a celor exportate in 1965. In general luate, realizările anului trecut, raportate la 1968, reprezintă o creștere de 41 la sută, creștere concretizată în realizările de 103,5 la sută producția globală; 103 la sută producția marfă vîndută și încasată; 102,1 la sută productivitatea muncii, 103,5 la sută realizări la export. Toate acestea ne îndreptățesc afirmația inițială: bilanțul realizărilor trecute a devenit un imbold pentru cele viitoare. Tocmai de aceea, la nivelul întreprinderilor economice dejene se poate constata în aceste zile febra dezbaterilor legate de măsurile concrete privind antrenarea tuturor salariaților la realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs, ridicarea continuă a eficienței economice, folosirea rațională, cu randament maxim a capacităților de producție și forței de muncă etc., așa incit în 1970 cel puțin 75 la sută din sporul producției industriale să fie asigurat pe seama creșterii productivității muncii. cronică DEJEANA Cum stăm cu necesarul aprovizionării? „O sarcină de cea mai mare însemnătate va fi și în viitor îmbunătățirea servirii populației, extinderea formelor moderne de comerț, creșterea respectului față de consumatori“. (Directivele Congresului al X-lea al P.C.R.) Este știut că activitatea economico-productivă a societății noastre este pusă în slujba satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale oamenilor muncii. Un sector principal prin care se manifestă nivelul satisfacerii acestor nevoi este comerțul socialist, prin unitățile sale de desfacere. Din acest motiv ne-am oprit la sediul I.C.S. Dej, după care a urmat o confruntare a constatărilor cu situația din cîteva unități comerciale și părerile ad-hoc ale unor consumatori. Iată concluzia care s-a conturat: In sectorul alimentar, fondul de marfă pentru anul în curs este cu mult îmbunătățit față de anii precedenți, el va putea acoperi necesarul, conform cu creșterea planului de desfacere pe 1970 (cu 8,8 la sută față de 1969). De asemenea, acțiunea de încheiere a contractelor cu furnizorii se apropie de sfirșit (in 10 ianuarie a.c. erau încheiate peste 70 la sută din contracte). Reținem însă aici, că una din condițiile evitării golurilor în desfacere este livrarea la termen a cantităților contractate. Și dacă majoritatea furnizorilor își respectă obligațiile contractuale, nu putem fi de acord cu unități furnizoare, care, în loc de marfă, trimit tot felul de hîrtii și procese verbale justificative pentru asemenea nerespectări. Astfel stau lucrurile cu Fabrica de industrializarea peștelui — Tulcea (Unitatea piscicolă „Sulina“), care lună de lună, în cursul anului 1969 a trimis un loc de conservele contractate cu I.C.S. Dej, procese verbale (șapirografiate) de forță majoră la care au anexat situații meteorologice și „planuri de măsuri“ prin care vor înlătura „lipsurile“ din activitatea lor. Așa se face că din 34 sortimente pe care trebuiau să le livreze în trimestrul III al anului 1969, au livrat doar 8 sortimente, iar pe trimestrul IV al aceluiași an, din 26 de sortimente, n-au livrat nimic. Restanți au rămas și furnizorii: întreprinderea județeană de panificație și morărit (cu 91,6 tone făină de mălai), IVACOOP Cluj (cu 1 tonă miere de albine); „Feleacul“ Cluj (care în 5 ale lunii curente trebuia să livreze 1 600 kilograme produse zaharoase și încă nu le-a expediat), „Spicul" Cluj (din 15 tone halva a livrat doar 6 tone pe trimestrul IV din 1969); Fabrica de mezeluri Baia Mare (n-a livrat cantitățile contractate în întregime, iar uneori produsele lor nu erau de calitate corespunzătoare); „Victoria" Sibiu (produse de patiserie) etc. sperăm că în anul în curs, asemenea furnizori nu își vor mai uita obligațiile. Situația aflată la nivelul I.C.S. Dej dovedește preocuparea salariaților de aici pentru buna aprovizionare a sectorului alimentar. Ceea ce ni se pare însă insuficient de bine coordonat este raportul dintre cerere și ofertă. Această acordare se face mai mult după aproximări spontane și nu după o urmărire judicioasă a solicitărilor. Ni se pare, de aceea, că n-ar fi lipsit de importanță, introducerea în practică a urmăririi acestor solicitări pe baza unor caiete-condici, în care fiecare consumator să-și poată nota (să fie chiar îndemnat de către gestionari s-o facă!) părerile privitoare la aprovizionare și la posibilitățile lui de satisfacere a nevoilor. O asemenea consemnare ar da la sfirșit de trimestru (sau chiar mai des) și la sfirșit de 1 an, posibilitatea stabilirii unui cuantum de mărfuri în funcție de cerere și prezență. Aflăm apoi că lipsesc unele băuturi spirtoase — alcool rafinat, lichioruri —, sau conserve de pește (marmute) și din carne de porc cu fasole. „Avem — ne spune responsabilul unității nr. 29, Adam Nicolae — alte feluri de băuturi sau conserve, dar eu nu pot satisface cumpărătorii dacă nu se ofer ce-mi cere. Avea dreptate, unitatea ca mai toate din oraș, era bine aprovizionată ..global“, la „amănunte“, însă e nevoie de mai multă atenție. Un aspect care trebuie privit cu seriozitate este ambalajul produselor alimentare. Așa cum remarcau o serie de cumpărători ,și chiar responsabilul unității nr. 34 — Soos Adalbert — mai cu seamă la specialitățile de panificație (brînzoici, covrigi, cozonaci și chiar prăjituri) lipsa de hîrtie pentru ambalaj este un act de impietate. Dacă la o drogherie ți se ambalează o pastă de dinți (care este deja ambalată și închisă ermetic de producător) în trei rînduri de hîrtie: cum pentru o bucată de piine sau produs înrudit să nu se poată rezolva ambalajul? (va urma) Priviri retrospective (ii) Noile condiții social-istorice care au urmat actului de la 23 August 1944 , se vor repercuta pozitiv și în activitatea Liceului nr. 1 din Dej, ca urmare a preocupării permanente a partidului și statului nostru pentru dezvoltarea învățămîntului pe baze realiste, științifice. Are loc astfel lărgirea bazei de masă a învățămîntului liceal, oferind posibilitatea formării și educării tuturor fiilor oamenilor munci. Luînd la întîmplare cifra elevilor din anul 1959, spre exemplu, aceasta se ridica la 1091, din care 743 elevi la cursurile de zi, 166 la seral și 182 la fără frecvență. Numărul cadrelor didactice propunătoare în acest an se ridică la 57 profesori, bine pregătiți, dispunînd de posibilități vaste pentru perfecționare continuă (cursuri periodice, examene de grad didactic, bibliotecă pedagogică bine înzestrată, colecții din periodice de specialitate, schimburi de experiență pe specialități etc.). In memoria absolvenților de aici au rămas noi nume de profesori, printre care Traian Luchian (r) franceză, Vsevolod Buruian (rusă), Gheorghe Bezeriță (geografie), Ion Cristoreanu și încă mulți, alături de generația mai tînără, desfășurîndu-și încă activitatea aici cu statornică dragoste pentru nobila lor profesiune cum iarăși amintim din memorie pe Gavril Galea (naturale și chimie), Livia Oniga (istorie), Petru Florian (acum la Liceul nr. 2. Dej — fizică), lăsînd lista deschisă pentru încă mulți despre care se poate vorbi în cuvinte frumoase. In prezent, liceul funcționează cu 800 ” elevi, cuprinși în 24 clase, dintre care 16 clase IX—XII și 8 clase pentru elevi din ciclul V—VIII. In condiții ultramoderne — dispunînd de 5 laboratoare de fizică, chimie, biologie, o sală de gimnastică modernizată cu toate cele necesare, două baze sportive, aparat cinematografic, aparate audio-vizuale, televizoare, aparatură foto, o bibliotecă ce cuprinde peste 15 000 volume fond uzual — și 9663 volume fond documentar — sînt urmărite obiectivele unei educări și instruiri multilaterale, corespunzător nivelului actual al cerințelor sociale. Din cei 129 de absolvenți ai cursurilor de zi în anul școlar anterior (1968/69) au intrat în învățămîntul superior și școli postliceale 85 de absolvenți. E destul să spunem pentru a evidenția seriozitatea cu care se muncește aici, că, de pildă, la Institutul politehnic din Cluj, din primii 7 admiși la concursul de admitere al anului universitar curent, cinci erau absolvenți ai Liceului nr. 1 din Dej. Apoi, în cadrul concursurilor școlare la literatură română, matematică, fizică și chimie, au ajuns la faza județeană 48 elevi din clasele VIII—XII și trei elevi au intrat în faza republicană. N-ar fi lipsită de importanță o statistică a absolvenților acestui liceu pe parcursul celor 50 de ani de activitate precum și a drumului urmat de aceștia în viață. Deocamdată nu dispunem de posibilitatea prezentării unei atari situații. Dar și fără asta cititorii își vor aminti de mulți din absolvenții liceului din Dej pe care i-au cunoscut și care au devenit apreciați ca ingineri, medici, profesori, specialiști de diferite profesii, cadre universitare, pe scurt oameni folositori țării și poporului din care s-au ridicat. Am aminti numai că în cadrul întîlnirilor dintre elevi și foștii profesori — acum pensionari — D. Țiganeta, P. Bizo, E. Cervenea sau absolvenții de altă dată, acum cadre universitare — prof. dr. Ion Păcuraru, conf. dr. Nicolae Pataki, conf. dr. loan Jiros, dr. Voicu Petruțiu sunt readuse și cuvintele lui Victor Motogna: „de câte ori îmi îngăduie împrejurările, mă întorc cu bucurie la Dej, nu în orașul blestemat de părinții mei, căci acela a dispărut, ci în locul unde mi-am petrecut cei mai frumoși și mai activi ani ai vieții mele, lucrîrd alături de colaboratorii mei la așezarea temeliilor unei instituții de cultură românească și unde am văzut crescînd și rdicîndu-se, împreună cu atîtea generații, propriile odrasle chemate să se bucure între hotarele României pe veci întregite de roadele binecuvîntate ale jertfei părinților". (Datele sunt luate din materialele puse la dispoziție de prof. Ion Mureșan — directorul liceului). Rubrică redactată de G. DRUMARU femeia NICIHTATA DE FOETI SI ZVĂZUTĂ DE PLASTICIENI Femeia timpului nostru, prezență generoasă în toate sferele vieții cotidiene, rămîne unul din marile subiecte ale poeților și pictorilor, care atrage cîntecul și culoarea prin sentimentele ce le provoacă, prin frumusețea fizică și spirituală, prin dăruire emoțională și conștientă devoțiune. Probabil, primele cîntece și primele manifestări plastice umane i-au fost închinate femeii, de la poemele mitologice sau tragediile antice pină la poeziile lirice din fiecare săptămînal, de la Venus din Milo sau Mona Lisa pînă la ultima expoziție închisă, lumina, originalitatea și substanța multor opere femeia le-a dat-o. împlinind elogiul contemporan al poeților și plasticienilor cu inspirația condeelor și penelelor clujene, am dori să înmănunchem valorile lor artistice într-o carte luminoasă din cuvintele și culoarea căreia să prindă contur chipul femeii preocupată de treburi zilnice: muncind, iubind, trecînd fericită sau singură pe stradă, adormind copii pe brațele-i materne, în apartament, pe băncile facultăților, în mașină, la teatru, cetățeacă a orașului și a vieții. Pentru realizarea acestei cărți, Uniunea Ziariștilor din Republica Socialistă România, filiala Cluj, Comitetul județean pentru cultură și artă și Comitetul județean al femeilor, prin redacția ziarului „Făclia", organizează un concurs de creație artistică cu tema: „FEMEIA, câitată de poeți și văzută de plasticieni“. La concurs pot participa cu lucrări inedite poeții și plasticienii din municipiul și județul Cluj, membri sau nemembri ai Asociației Scriitorilor și Uniunii Artiștilor Plastici. Juriul format din ziariști, critici literari și critici de artă va acorda următoarele premii: Lucrările premiate și cele mai reușite și reproducerile după lucrări plastice vor fi editate în volum cu titlul concursului de către Casa județeană a Creației Populare acordându-se drepturi de autor. De asemenea, vor fi organizate un recital de poezie și o expoziție plastică. Poeziile, picturile, lucrările grafice sau de sculptură se vor trimite sau depune la redacția ziarului „Făclia“, strada Napoca nr. 16 pînă la data de 20 februarie 1970 exclusiv. Premiul I Premiul II Premiul III Poezii Plastică 1 000 lei 800 lei 500 lei Premiul I Premiul II Premiul III 1 000 lei 800 lei 500 lei JURNAL INDISCRET SĂ LUĂM AMINTE! Cițiva băieți harnici, foarte de treabă, cîntau in formația de muzică ușoară a clubului C.F.R. din Dej. Era o activitate obștească în care ei puneau mult suflet și multă seriozitate. • In timpul liber, cu aprobarea directorului clubului, cîntau la diferite petreceri (nunți, baluri etc.). Sâmbătă, 10 ianuarie, au avut aprobare pentru a cânsta la o petrecere în comuna Rus, județul Sălaj. S-au întors din comuna Rus duminică, dimineața, în jurul orei 6. Aveau cheia unei săli de la subsolul clubului unde făceau repetiții și unde își țineau instrumentele. Au hotărit să nu se mai ducă acasă să-și deranjeze familiile, ci să doarmă in camera aceea. Din șase, cîți erau, au rămas patru. Doi au plecat acasă. Unul din cei rămași s-a dus să cumpere țigări și s-a întors cu un prieten, elev la școala tehnică medicală din Arad, aflat în vacanță, acasă, la Dej. Toți cinci s-au culcat lăsînd focul aprins. Nefericiții nu și-au dat seama ce greșeli îngrozitoare fac: au deschis ușa sobiței de tuci de deasupra, au lăsat gazul deschis la maximum, nu aveau nici o aerisire (un geam deschis) și, în sfirșit, au adormit. Au fost găsiți duminică după-amiază, în jurul orei 15, morți. Toți cinci: Tiberiu Cocișan, 20 de ani, coafor; Léczfalvi Ioan, 20 de ani, conducător auto; Bocskay Alexandru, 20 de ani, elev la școala de conducători auto; Constantin Cucu, 20 de ani, muncitor la depoul C.F.R.: Nicolae Popescu, 20 de ani, elev in Arad! N-au fost băuți. Moartea lor se datorește intoxicației acute cu oxid de carbon o moarte stupidă ce putea fi citit de ușor prevenită. Cu puțină atenție, cu puțină chibzuință ... Dar, să luăm aminte." Viorel CACOVEANU PLENARA CONSILIULUI UNIUNII JUDEȚENE... (Urmare din pag. l-a) trebuie să folosească toată puterea lor de muncă, capacitatea, hărnicia și priceperea de care dispun pentru a spori continuu belșugul ogoarelor și pentru a face din cooperativele agricole unități puternice și înfloritoare. In cadrul lucrărilor plenarei au luat apoi cuvîntul mai mulți participanți. — Măsurile prevăzute de hotărîrile plenarei Consiliului U.N.C.A.P. au fost primite cu o deosebită satisfacție de membrii cooperativei noastre agricole — a spus tov. Gavril Olteanu, președintele C.A.F. Luna. Izvorite din necesitatea îmbunătățirii activității cooperativelor agricole, măsurile stabilite cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii, aplicate în mod judicios la specificul fiecărei unități, vor asigura utilizarea mai judicioasă a forței de muncă, creșterea cointeresării materiale a cooperatorilor și valorificarea mai deplină a rezervelor de sporire a producțiilor și veniturilor. Au mai luat cuvîntul tovarășii, ing. loan Pop, președintele cooperativei agricole din Aghireș, loan Peteanu, președintele cooperativei agricole din Jucu și Ștefan Matei, președintele cooperativei agricole din Așchileul Mic, care au exprimat satisfacția cu care membrii cooperatori au luat cunoștință de măsurile prevăzute de documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie și hotărîrile plenarei Consiliului U.N.C.A.P. care stabilesc coordonatele de viitor pentru îmbunătățirea întregii activități a agriculturii cooperatiste și hotărîrea unanimă de a nu precupeți nici un efort pentru ca fiecare unitate agricolă cooperatistă să devină tot mai bogată și să-și aducă o contribuție sporită la dezvoltarea economiei țării. La ultimul punct al ordinei de zi, plenara Consiliului Uniunii județene a aprobat eliberarea unor tovarăși din consiliu și din Biroul executiv al Uniunii județene a cooperativelor agricole, care au primit alte însărcinări alegînd noi membri în aceste organe. T*r Președinții, inginerii și contabilii șefi ai cooperativelor agricole din județ participă în zilele următoare la un instructaj organizat de U.J.C.A.P. cu privire la aplicarea măsurilor prevăzute în Hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. în legătură cu perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în C.A.P. :Agenda Ill illSII 18,00 — Deschiderea emisiuniii. „Ex Terra ’70“ — emisiune-concurs pentru școlari. 18,30 — Datini românești. Nuntă în Valea Bîrgăului. (II). 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — „Felicitări“ — emisiune muzicală. 19,40 — Anchetă TV. „Corso-ul — al doilea „8“? 20,15 — Telecinemateca. Nibelungii. Prima parte: „Siegfried“. 21,45 — Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. 21,55 — Filme documentare. 22,15 — Intîlnire cu muzica (Interviziune). Transmisiune de la Sofia. 22,40 — Salonul literar al televiziunii. „A fi scriitor tînăr“. 23,45 — Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj Miercuri. 14 ianuarie; 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program; 17,48 — „ACTUALITATEA SONORĂ“ — informații, note și reportaje la zi; 18,00 — Muzică de estradă; 18,10 — Temei de mîndrie a anului trecut, larga acțiune desfășurată întru mai buna gospodărire și înfrumusețare a localităților, la chemarea Consiliului popular al județului Galați, s-a soldat cifric cu peste 3 miliarde de lei economii. Bilanțul întrecerii înseamnă însă importante înfăptuiri urbanistice și de larg interes obștesc. Radioancheta „LAUDA GOSPODARILOR“, realizată de Traian Bradea, unește, sub un singur generic — locul I — trei localități: Baia Mare, Beiuș, și Huedin. 18,25 — Interpreți de folclor la microfon: Ileana Filipescu; 18,45 — „PLANETE“, semnează scriitorul Vasile Rebreanu. 18,50 — Din lumea științei. Cu acad. prof. dr. Eugen Pora despre insulină. Redactorul emisiunii Adriana Gălian; 19,00 — Cîntă formația clujeană „Colegium musicum academicum“; 19,20 — „PROLOG LA O ANIVERSARE“ — Moldova, tărîm de legendă și de obîrșie al unor mari bărbați, apărători viteji ai gliei, creatori de frumuseți eterne. De aici, din nord, a țîșnit spre constelații Luceafărul țării, Mihai Eminescu. Reportajul „Prolog la o aniversare — Moldova” se vrea o anticipare a montajului literar-muzical pe care Studioul de radio Cluj îl va difuza joi, 15 ianuarie, între orele 18,00 — 19,30. Joi, 15 ianuarie: „Bună dimineața, Mihai Eminescu!“ emisiune de Cornel Pop. „Omagiu“ de scriitorul Dumitru Mircea; teatru. Teatrul Maghiar de Stat (20,30): O POVESTE DE IARNĂ; Teatrul de păpuși (10,00), BĂIATUL ȘI CIOCÎRLIA șI INIMA DE HÎRTIE. ■Anallwil iilow MMWiia Opera Română Cluj (19,30): ICOANĂ DE LA ȚARĂ — premieră, filme BĂTĂLIA PENTRU ROMA, seriile I și II, cinemascop (9, 12,30; 16; 19,30),— Republica; PRIETENI FĂRĂ GRAI — Victoria; VIRIDIANA (8,30; 10,30-12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta: PROFESIONIȘTII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — 23 August; LOVITURA PUTERNICA cinemascop — Muncitoresc; FILME PENTRU COPII (11, 14.45): ÎNVĂȚĂTORUL (16; 18,15; 20,30) — Timpuri noi. E5B2231 Muzeul de artă, Piața libertății nr. 30, 10—14. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19.30. Muzeul de istorie. Secția de istorie a farmaciei Piața libertății nr. 28, 9—15 și 17—19.30. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac", strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. .. cronica măruntă . Cu prilejul recentelor sărbători de iarnă, în parcurile Clujului au fost „decapitați“ o serie de brazi plantați în ultimii ani (vezi parcul de lângă ștrand). Povestea se repetă an de an. Se impune sancționarea exemplară a acelora care sfidează cu nerușinare comportarea civilizată în urbea noastră. Vitrinele magazinului „Menaj“ din Piața Mihai Viteazul arată deplorabil. Articole de sticlărie, bibelouri, unele atît de frumoase, „zac“ sub un prea gros strat de praf. Mă gîndesc la Minulescu: „Iubire, bibelou de porțelan, / Obiect cu existența efemeră .. • Șirul celor care așteaptă, uneori la unitățile de desfacere a pîinii din Piața Mihai Viteazul se datorește unei simple (?!) anomalii: în fiecare unitate lucrează două persoane la un singur cîntar. Așa s-au petrecut lucrurile la unitatea de la nr. 42, în ziua de 8 ianuarie, la ora 16 și în 9 ianuarie, la ora 15. Să mai amintim și alte zile? Q La cofetăria „Pescăruș“ se vindea, în seara zilei de 10 ianuarie, cafea din... năut. Prețul unei cafele: 3,50 lei. Cam piperat!, dacă avem în vedere că un kg de năut costă mult mai puțin decit unul de cafea! Ce se întîmplă cu diferența? • Magazinul „Tehnometal“ de pe strada Dr. Petru Groza anunță onorata clientelă că între 5 și 15 ianuarie magazinul este închis pentru inventar. Zece zile, deci. Același lucru îl anunță și magazinul „Electrica“, de pe strada 6 Martie. Cu o singură „deosebire“: aici, inventarul durează doar 5 zile. Vorba nu mai știu cui: „Hai, că sîntem simpatici! ” Căminul cultural din satul Vîlcele a ajuns într-un hal fără de hal. Geamuri sparte, încălzire? — poate, la vară, înăuntru plouă. Filme, culmea!, mai rulează din cînd în cînd. Dar, apropo de filme. Nu mai sunt bilete de intrare, deși bani se încasează. Exemplu concret: ziua de 4 ianuarie. Același lucruri sunt valabile și pentru „club“: frig, ploaie, televizorul stricat. Se știe că pentru amenajarea Cetățuii s-au cheltuit sume însemnate. Nu știm însă de ce li se permite unor tineri să practice „alpinismul“ pe versanții ei? Se distrug zidurile de sprijin, arbori, plante ornamentale transplantate aci cu multă grijă. Și e păcat. .. ” Baia întreprinderii I.I.L. „Someșul“ din Gherla nu funcționează de mai bine de 4 luni. S-au făcut sesizări, s-au primit și promisiuni, iar acum întrebăm și noi, pe cînd, totuși, primul... duș? © Țăranii cooperatori din Năoi, Cămăraș, și-au cumpărat o moară. Stricată! Colac peste pupăză, moara este deservită de un fost gestionar de bufet și un teleleu care, numai la așa ceva nu se pricepe. Acum, oamenii ne întreabă ce să facă pentru că moara macină numai păsate, de care s-au cam săturat. Noi, în nici un caz, nu le-o putem pune la punct. S-ar putea să-i ajute propriul consiliu popular, no i 3 ' "5. " Duminică, 11 ianuarie, la ora 19,30, la tutungeria complexului „Mercur“ din cartierul Gheorgheni, ziarele, inclusiv „Făclia", nu sosiseră. Intrebînd de ce, ni s-a răspuns: „N-a sosit încă trenul!“ Se pare că în ultimul timp, difuzarea presei din Cluj pierde prea des... trenul! (Semnalăm situații asemănătoare și la multe alte tutungerii ale Clujului! De ce?). Q.N.T. Agenția Cluj .’V \ " P'-. Y V:0' : organizează excursii pe noi trasee în străinătate: • REPUBLICA POPULARĂ UNGARĂ - R.S. CEHOSLOVACĂ — AUSTRIA — cu autocarul — 23 martie — 2 aprilie • CLUJ - KOSICE - POPRAD - BRATISLAVA - BRNO - VIENA (4 zile) - BUDAPESTA - CLUJ lei 2 785 T 352 valuta înscrieri pînă la 19 ianuarie, pe baza recomandării întreprinderii. • „CROAZIERA PRIETENIEI“ — cu avionul și motonava ,, Varna": București — Moscova — Leningrad — Helsinki — Stockholm — Copenhaga — Le Havre — Southampton — Lisabona — Gibraltar — Barcelona — Napoli - Istanbul — Varna — București. 27 zile - aprilie, mai. Costul lei 14 091 (cabină lux) plus 1 135 lei valuta. înscrieri pînă în 23 ianuarie, pe baza recomandării întreprinderii. ^ Excursii cu trenul și avionul pentru TIRGUL INTERNAȚIONAL DE LA LEIPZIG: 8-10 zile, 1-10 martie, lei 2 500. © Excursii cu autocarul în Cehoslovacia, Polonia, Ungaria ș, U.R.S.S., cu prețuri reduse, în februariemartie. De asemenea, s-au pus în vînzare LOCURI PENTRU ODIHNĂ ȘI TRATAMENT în toate stațiunile din țară, pentru trimestrul I. (106) COMBINATUL DE PORȚELAN CLUJ Strada Oașului nr. 86—90, telefon 1-46-27 angajează imediat: — MATRIȚERI ȘI LĂCĂTUȘI. Informații, zilnic, la sediul Combinatului, la biroul personal. (100) ANUNȚI Serviciul de gospodărie comunală și locativă al Consiliului popular al municipiului Cluj avertizează și pe această cale cetățenii și copiii din cartierele învecinate cu lacul din strada Soporului să nu patineze pe acest lac. Lacul fiind în curs de amenajare nu se poate asigura securitatea persoanelor care practică patinajul. Apa lacului fiind adîncă, prezintă pericol de înec. (90) MICA PUBLICITATE . Caut cameră goală, intrare separată, confort. Telefon 2-31-19. (25) Primesc în familie un elev sau un student, Telefon 7-41-14. (97) ■ Pierdut index pe numele Seridan Ana. Facultatea de medicină. Declar nul. (99) 515 Pierdut din cabinet parafa medic Mozac Emil. O declaranlă. (102) © Ofer cameră, bucătărie, loc extindere, central și una cameră, cămară, strada Garpați. Doresc apartament confort. Telefon 1-16-03, orele 14-17, (83)