Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-01-14 / 7211. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • Miercuri 14 ianuarie 1970 "Anul XXV Nr. 7211 4 pagini 30 bani IN ACEST RUMAR: • CRONIICA dejeanA 0 Jurnal Indiscret — SA LUAM AMINTE 1­0 CRONICA MARUNTA (Pag. a 2-a) • Viața de partid — PRE­ZENȚA ORGANIZAȚIEI DE PARTID IN REALI­ZAREA PROBLEMELOR MAJORE ALE ȘCOLII • COTIDIENE • ACHIZIȚIILE (Pag. a 3-a) • ACTUALITATEA IN­TERNAȚIONALA (Pag. a 4-a) In mina dibace a țesătoarei, mașina devine ascultătoare, iar firele iau forma celei mai frumoase țesături. Moment de lucru la Fabrica „România Muncitoare“ PIATRA UNGHIULARA » Eram «shim u cn imm Anul 1970 . Impus încă din primate tale zile ca an al bătăliei pentru o eficien­ță economică cit mai ridica­tă. Căile, mijloacele de ca­re trebuie uzat, direcțiile în care se impune acționat pen­tru imprimarea unui plus de randament muncii desfășura­te au fost conturate cu cla­ritate și precizie științifică de Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969. Sarcinile ce revin fiecărui sector, ramuri industriale, stabilite la plenară, consti­tuie insă o jalonare de prin­cipiu, o orientare generală. Formele concrete pe care tre­buie să le îmbrace măsurile de principiu preconizate, mo­dul In care trebuie acționat pentru a da curs prețioase­lor indicații intră in atribu­țiile fiecărei întreprinderi și unități economice. Numai va­­lorificindu-se experiența bu­nă dobindîtfi pînă In pre­zent, fructificîndu-se pricepe­rea, ingeniozitatea, spiritul novator al oamenilor se poa­te ajunge cu ușurință la cea mai eficace formă de mate­rializare a căilor și mijloace­lor de principiu recoman­date de plenară. Viața a do­vedit de nenumărate ori că acei care sînt antrenați di­rect în procesul producției materiale, care participă e­­fectiv cu brațele și cu min­tea la rezolvarea probleme­lor de producție, știu întot­deauna mai bine ce trebuie făcut și cum trebuie făcut un lucru. De altfel, cel care a conceput, conduce sau efec­tuează o activitate e cel mai competent să se pronunțe în legătură cu modul de solu­ționare a unei situații. Cine își poate da mai bine sea­ma cum trebuie acționat da­că nu el, omul, care se ocu­pf i In mod exclusiv de un a­­numit lucru, care cunoaște pînă in cele mai mici amă­nunte munca pe care o face, care posedă o vastă expe­riență în domeniul respectiv? Deci întreprinderea, omul de aici, fie el strungar, inginer sau economist, trebuind să găsească cele mai optime și eficiente formule concrete de asigurare a unei eficien­țe sporite, redacția a hotârît să se adreseze celor care lucrează în producție, invi­­tîndu-i să-și spună părerea în legătură cu tema pusă în discuție. Intenția noastră este de a generaliza părerile, propunerile, punctele de ve­dere ale muncitorilor, ingi­nerilor, cadrelor de conduce­re referitoare la modul in care se impune procedat pentru sporirea potenței ac­tivității desfășurate in anul în care am pășit. Dezbaterea noastră, intitulată — nu în mod întîmplător — PIATRA UNGHIULARA A EFICIENȚEI, încearcă să aducă în discu­ție ceea ce oferă mai bun experiența, înalta pregătire profesională, veșnica muncă de căutare a noului. Sîntem convinși că, fiin­ curs la ceea ce a realizat mai bun de-a lungul anilor inteligența maselor, durăm un solid fundament pentru o eficien­ță economică sporită. Cu intenția amintită, am poposit la Uzina chimică din Turda. Interlocutor, operato­rul Ștefan Sbîrcea, șef de echipă la secția electroliză. — După părerea mea — și-a exprimat punctul de ve­dere tovarășul Sbîrcea — fără o funcționare continuă, la ni­velul parametrilor proiectați, a tuturor instalațiilor, mașini­lor, utilajelor, e imposibilă realizarea unui randament ri­dicat. Și e normal să fie așa. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) Construită cu eforturi proprii aproape pe neobservate la Fabrica de cartoane MUCART, s-a dezvoltat o secție importantă de pa­pe­tărie. Incepînd cu anul 1965, cînd fabrica a preluat confecționarea diferitelor produse de acest fel și pînă azi, din beneficiile obținute, colectivul întreprinderii, cu eforturi proprii (în regie), a construit și a înzestrat această unitate producătoare. Ea astăzi livrează anual 2500 tone de caiete studențești, șco­lare, caiete și blocuri de desen, aproximativ 800 000 de bi­bliorafturi și mape, 5000 de mape de semnătură a cores­pondențelor etc. Această secție asigură necesarul întregii țări din produsele cu blocuri de desen (3 tipuri), biblio­rafturi și mape tip MUCART. De subliniat este că noua secție este construită din fon­duri de mică mecanizare (450 000 lei). In fotografia de jos vă prezentăm un aspect de muncă în noua secție. PLENARA CONSILIULUI UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE In ziua de 13 ianuarie a.c. a avut loc șe­dința plenară a Consiliului Uniunii județe­ne a cooperativelor agricole de producție. Participanții au dezbătut, cu acest prilej, Hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. din 22—23 decembrie 1969 și sarcinile ce revin Uniunii județene pentru aplicarea prevede­rilor acestei hotărîri, precum și unele pro­bleme organizatorice. Tovarășul Alexandru Galoș, președintele U.N.C.A.P. a prezentat la plenară o expune­re referitoare la măsurile stabilite de Hotă­­rîrea Consiliului U.N.C.A.P cu privire la perfecționarea organizării, normării și retri­buirii muncii în C.A.P. și aplicarea lor în unitățile agricole cooperatiste din Județ. Subliniind rezultatele obținute în agricul­tura cooperatistă a Județului nostru, vorbi­torul a arătat că, deși condițiile climatice din anul trecut au fost mai sustra favorabile, totuși, cooperativele agricole din județ au adus o prețioasă contribuție la aproviziona­rea populației cu produse agroalimentare și la dezvoltarea economiei naționale.­­ Rezultatele bune obținute cit și minu­surile înregistrate in unele unități demon­strează că in acest sector de activitate există Încă mari rezerve de creștere a producției și veniturilor, că dispune de o bază tehnico­­materială solidă, de forțe umane capabile să asigure realizarea și depășirea sarcinilor ce revin cooperativelor agricole din Județul nos­tru în ultimul an al actualului cincinal. In continuare, vorbitorul, prezentînd mă­surile preconizate în hotărîrile adoptate de plenara Consiliului U.N.C.A.P. din decem­brie 1969, a arătat că traducerea în viață a acestora constituie o sarcină de mare răspun­dere pentru toți lucrătorii din agricultura cooperatistă a județului, care, sub îndruma­rea organelor și organizațiilor de partid (Continuare in pag. a­ll-a) I Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER, în R. S. F. Iugoslavia Începerea convorbirilor oficiale I BELGRAD 13. — Trimișii­­ speciali Agerpres, Nicolae Io­­­­­nescu și Nicolae Plopeanu,­­transmit: La sediul guvernu­lui federal au început, marți dimineață, convorbirile ofi­ciale dintre președintele Con­ciliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și preșe­dintele Vedei Executive Fede­­­­rale a R.S.F. Iugoslavia, Mi­­­n­a Bibicici. . La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgă­­­­nescu, vicepreședinte al Con­­­­siliului de Miniștri, președin­tele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheor­ghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cer­cetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Vasile­­ Șandru, ambasadorul Româ­­­­niei la Belgrad, Grigore Băr­­găoanu, vicepreședinte al Co­misiei guvernamentale de co­laborare și cooperare economi­că și tehnică, Ion Morega, ad­junct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane ofi­ciale. Din partea iugoslavă parti­cipă Stepan Marusici, preșe­dintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialis­te Voivodina, Dușan Gligorie­­vici, membru al Vecei Execu­tive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslave-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secreta­rului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, pre­ședintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activită­ții Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiriak, ad­junct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor româno­­iugoslave de prietenie, cola­borare economică și tehnico­­științifică, cele două părți ex­­primîndu-și satisfacția în le­gătură cu amplificarea con­stantă a acestor relații. Tot­odată, participanții la convor­biri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a co­laborării și cooperării la di­ferite domenii de activitate. în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîn­­cirii prieteniei dintre popoare­le român și iugoslav. II. continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și preșe­dintele Vedei Executive Fede­rale, Mitia Bibicici, au abor­dat principalele aspecte ale situației politice internaționa­le prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce con­tribuția, alături de toate sta­tele lumii, la opera de coo­perare internațională, de pro­movare a păcii, la statornici­rea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internaționale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului aface­rilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. G­AROAFELE DIN CIȚCĂU Sunt in Cițcău -n comună așezată lingă șoseaua ce duce spre Baia Mare — garoa­fe de toată frumuse­țea. In sera cooperati­vei agricole din aceas­tă localitate mi-a fă­cut impresia ce mă gă­sesc in fața unui ta­blou pictat de un mare maestru. Ga­roafele se ridicau din acest cimp de 1000 de mp pe tul­pini înalte și suple, cu flori de un roșu aprins sau de un alb intens. In afară de frumusețea peisajului vizual am discutat la fața locului și de as­pectul economic al problemei. Să scoți de pe o suprafață ca aceasta, fie ea și de seră, aproape 200 000 lei nu este un lucru dintre cele mai obiș­nuite. Președintele coope­rativei, tovarășul Ioan Rusu, ne-a con­firmat cele auzite de noi mai înainte. — Cooperativa noastră — ne spune, ,,a recoltat“ pînă a­­cum din această seră 80 000 de lei. Mai scontăm, pînă la în­cheierea recoltei, pe un venit de încă 100 000 lei. Ideea, ne mai spu­ne președintele, a fost a inginerului Mircea­­ Cioboată. El a ve­nit cu ea. A intors-o pe toate părțile, apoi a prezentat-o in con­siliul de conducere. Am acceptat-o. In vară, cam prin iulie, ne-am procurat buta­șii pe care i-am plan­tat pe cîmp. Apoi in toamnă, prin octom­brie, l-am pus în se­ră. După circa 20 de zile am început să „recoltăm“. Tot in­ginerul a pregătit și pe cele cinci tinere — Ana Duma, Cor­nelia Repede, Măria Șipoș, Rozalia Boz și Ana Șipăș — care îngrijesc actu­ri de «a­ceste flori. — Acum, adaugă unul dintre interlo­cutorii prezenți la discuție, sintem­ ,fur­nizori“ de garoafe pentru florăriile din Gherla, Dej­și Ba­ia Mare. Chiar și azi am trimis la Gherla un „buchet“ de câte­­va sute... Așadar, de pe o suprafață de 1­000 de mp un venit de pes­te 180 000 lei, e in­tr-adevăr o idee... rentabilă. v. calugaru PAMFLET — las’ că-i arăt eu, dum­nealui! Să mă facă el pe mi­ne om de nimic? Și ticălos? Spune dumneata, vecine, sunt eu ticălos? Dumneata stai cu patru etaje mai jos decit mi­ne și mă cunoști de nu știu ciți ani. Poți să juri și in fa­ța judecătorului. Cu ce sunt eu de vină că blocul are zece etaje? — Și că se aude de sus și b­9n.?!­­»O.QÍ? *--­— Exact. Om de nimic ! dumnealui, fiindcă fiul său e­­xersează la tobă in fiecare du­pă masă, bum, bum, bum! Ce, eu l-am pus să se ducă la școala de muzică?*Zice că ba­te toba în afara orelor de li­niște. Asta s-o creadă dum­nealui! De unde știe el că eu nu dorm tocmai in timpul a­­cela? Și pe urmă tot dum­nealui e către pădure. Auzi vorbă! Nu-l las să doarmă pî­nă la cinci dimineața. Asta a fost o dată de Sfintul Barto­lomeu. Doar n-o fi vrînd să mă culc o dată cu găinile? — O să facă în scris la comisia de împăciuire. Zice că tropăi toată noaptea. — Tropăi? Eu dansez, nu tropăi. Eu sunt de vină că l-a repartizat in apartamentul de­desubt de mine? Și deasupra mea e altul. Doar de-aia-i bloc cu zece etaje, să fim li­nii sus și alții jos. Oare cum a nimerit, după noroc. Acum să mă cert și eu cu cel de sus, fiindcă-i miaună pisica pe balcon? Că cel de la parter a ținut orătănii două zile la baie? Ce era să facă omul cu ele? Ce-ar fi dacă m-aș a­puca și eu să cresc niște găini pe balcon, i-ar place? — Și ăla de alături a spus că te reclamă. — Dan?! Lasă că-l Învăț eu minte și pe ăsta. A uitat de noaptea aceea cînd a venit Salvarea după nevastă-sa? Și dacă e vorba nici n-a fost bol­navă. S-a prefăcut că are o criză ne apendicită. Toată noaptea s-au fost prin casă și pe coridoare. Pînă n-am ieșit eu afară, să le zic să mă la­se să dorm, n-au tăcut. Și parcă eu nu știu că soacră-sa face baie de două-trei ori pe zi. Am să propun în ședința de bloc să-i pună să plătească supraconsumul de apă. Să ve­dem, o să le convină? — Mai zicea că fiu-tău a stricat liftul. — Cum?! Fiu-meu a stricat liftul? Nu e adevărat. El a ui­tat c-a fost copil? Doar nu-i liftul lui tată-său! E al nos­tru, al poporului. Poate el l-a stricat, fiindcă e gras și sfa»­tul nu suportă suprasarcină. Băiatul meu nu s-a plimbat decit o singură dată cu liftul. Și asta cînd toți locatarii e­­rau la serviciu, între 9 și 12. Și mă rog, ce-a căutat dum­nealui in timpul ăla acasă, de-a văzut că-i liftul ocupat? Va să zică a lipsit de la sluj­bă nemotivat. Și ce dacă a ur­cat până la etajul zece pe jos, a scăzut din greutate? ■— Se laudă că vrea să-și cumpere mașină. — N-are deciz. Tichie de mărgăritar îi lipsește chefului. Să vedem unde o garează! Sub balconul meu? Atât ti tre­buie. Am să dau drumul de pe balcon la un petrol de șapte zile, de-i fac praf ca­pota. Să vină dumnealui și cu miliția, tot n-o să desco­pere de la care etaj a căzut pietroiul. Să vedem, cine o să cîștige din treaba asta? — Pe deasupra, mai zicea că ești laș. — Eu laș?! Și de ce mă rog, că n-am vrut să fiu de mar­tor la soacră-sa cînd s-a cer­tat cu Popeasca din blocul ve­cin? De judecată-mi arde mie acum? Nu-mi ajunge ette pro­cese am eu, să măi mă duc și pentru alții? — Și ăla din stiigă dumita­­le a zis că te reclamă. — Auzi?! Ți-ai găsit cine să mă reclame. El, care ține sticletele în colivie pe bal­con? Lasă că-i arăt eu și ăs­tuia. O să pun mila celui de sus să-i mănînce sticletele. Să vedem atunci ce-o să mai zi­că? Cu vecinii ăștia nu se mai poate trăi. Am să-i dau în judecată pentru insultă. — Pe toți? — Absolut pe toți. Fac o reclamație in cinci exemplare. Una la comisia de împăciuire, una la tribunal, una la secto­rist, una la gazetă și una la București. Să vedem pe un­de o să scoată cămașa cînd s-o declanșa o anchetă din cinci părți deodată? Să le mai dau de lucru și ăstora că al­tă treabă n-au. Și ce-o să mai rîdem, mamă, mamă! Ion ȘEITAN VECINI ! Astă seară premieră cu „Icoană de la „țară“ de Tiberiu Brediceanu pe scena Operei­ Române Ulrii «li • Potrivit situației statistice întocmite de Direcția circu­lației din Inspectoratul general al miliției: In anul 1969 au avut loc 5 308 accidente, soldate cu 2 070 de morți și 4 718 răniți. Peste 76 la sută din acestea au fost produse în loca­lități. Față de anul 1968, numărul de accidente este cu 1,1 la sută mai mic, iar a­ victimelor cu circa 10 la sută. Se constată însă o sensibilă diminuare a accidentelor în comu­nele în care au fost amenajate trotuare, ceea ce demonstrea­ză necesitatea construirii acestora în toate comunele aflate de-a lungul șoselelor cu trafic rutier ridicat . După stărui­toare experimen­tări, un colectiv de cercetători de la Stațiunea hor­i­­viticolă din Iași, condus de Gabrie­la Sandu-Ville, șe­fa laboratorului de vinificație al stațiunii, a izbutit să obțină un sor­timent de suc de struguri foarte plăcut la gust și total lipsit de al­cool. Acest nou produs va putea fi realizat în can­tități industriale . In munții Cibinului a început construcția primului drum turistic aerian din a­­ceastă parte a Carpaților — un teleferic lung de 1­052 m, am­plasat în zona stațiunii cli­materice Păltiniș. Noul tele­feric va dezvolta o viteză de 2 metri pe secundă, putind transporta 360 de turiști pe oră, în fiecare sens. In ace­eași zonă a început construc­ția unui teleschi.­­ Comandamentul mili­tar american a anunțat luni că două unități ale S.U.A. — divizia I de in­fanterie și regimentul 26 de pușcași marini — vor fi retrase din Vietnamul de sud. Se precizează, totoda­tă, că retragerea nu va a­­vea loc înainte de 1 fe­bruarie.­­ In urma unei reuniuni extraordinare a guvernului libanez, primul ministru Ras­hid Karame a anunțat că a fost adoptată hotărîrea de a fortifica frontierele sudice a­­le țării și de a construi a­­dâposturi antiaeriene pentru protecția populației din a­­ceste zone, intr-un combinat modern cu o ca­pacitate anuală de 150 vagoane, care se construieș­te, în prezent, pe lingă stațiunea hortiviticolă ie­șeană.­­ Guvernul vest-german s-a întrunit marți, pentru prima oară în acest an, în­­tr-o sesiune extraordinară. Miniștrilor le-a fost pre­zentat spre examinare ra­portul pe care cancelarul Willy Brandt urmează să-l țină miercuri în fața Bun­des­tagului vest-german.

Next