Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-01-14 / 7211. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • Miercuri 14 ianuarie 1970 "Anul XXV Nr. 7211 4 pagini 30 bani IN ACEST RUMAR: • CRONIICA dejeanA 0 Jurnal Indiscret — SA LUAM AMINTE 10 CRONICA MARUNTA (Pag. a 2-a) • Viața de partid — PREZENȚA ORGANIZAȚIEI DE PARTID IN REALIZAREA PROBLEMELOR MAJORE ALE ȘCOLII • COTIDIENE • ACHIZIȚIILE (Pag. a 3-a) • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA (Pag. a 4-a) In mina dibace a țesătoarei, mașina devine ascultătoare, iar firele iau forma celei mai frumoase țesături. Moment de lucru la Fabrica „România Muncitoare“ PIATRA UNGHIULARA » Eram «shim u cn imm Anul 1970 . Impus încă din primate tale zile ca an al bătăliei pentru o eficiență economică cit mai ridicată. Căile, mijloacele de care trebuie uzat, direcțiile în care se impune acționat pentru imprimarea unui plus de randament muncii desfășurate au fost conturate cu claritate și precizie științifică de Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969. Sarcinile ce revin fiecărui sector, ramuri industriale, stabilite la plenară, constituie insă o jalonare de principiu, o orientare generală. Formele concrete pe care trebuie să le îmbrace măsurile de principiu preconizate, modul In care trebuie acționat pentru a da curs prețioaselor indicații intră in atribuțiile fiecărei întreprinderi și unități economice. Numai valorificindu-se experiența bună dobindîtfi pînă In prezent, fructificîndu-se priceperea, ingeniozitatea, spiritul novator al oamenilor se poate ajunge cu ușurință la cea mai eficace formă de materializare a căilor și mijloacelor de principiu recomandate de plenară. Viața a dovedit de nenumărate ori că acei care sînt antrenați direct în procesul producției materiale, care participă efectiv cu brațele și cu mintea la rezolvarea problemelor de producție, știu întotdeauna mai bine ce trebuie făcut și cum trebuie făcut un lucru. De altfel, cel care a conceput, conduce sau efectuează o activitate e cel mai competent să se pronunțe în legătură cu modul de soluționare a unei situații. Cine își poate da mai bine seama cum trebuie acționat dacă nu el, omul, care se ocupf i In mod exclusiv de un anumit lucru, care cunoaște pînă in cele mai mici amănunte munca pe care o face, care posedă o vastă experiență în domeniul respectiv? Deci întreprinderea, omul de aici, fie el strungar, inginer sau economist, trebuind să găsească cele mai optime și eficiente formule concrete de asigurare a unei eficiențe sporite, redacția a hotârît să se adreseze celor care lucrează în producție, invitîndu-i să-și spună părerea în legătură cu tema pusă în discuție. Intenția noastră este de a generaliza părerile, propunerile, punctele de vedere ale muncitorilor, inginerilor, cadrelor de conducere referitoare la modul in care se impune procedat pentru sporirea potenței activității desfășurate in anul în care am pășit. Dezbaterea noastră, intitulată — nu în mod întîmplător — PIATRA UNGHIULARA A EFICIENȚEI, încearcă să aducă în discuție ceea ce oferă mai bun experiența, înalta pregătire profesională, veșnica muncă de căutare a noului. Sîntem convinși că, fiin curs la ceea ce a realizat mai bun de-a lungul anilor inteligența maselor, durăm un solid fundament pentru o eficiență economică sporită. Cu intenția amintită, am poposit la Uzina chimică din Turda. Interlocutor, operatorul Ștefan Sbîrcea, șef de echipă la secția electroliză. — După părerea mea — și-a exprimat punctul de vedere tovarășul Sbîrcea — fără o funcționare continuă, la nivelul parametrilor proiectați, a tuturor instalațiilor, mașinilor, utilajelor, e imposibilă realizarea unui randament ridicat. Și e normal să fie așa. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) Construită cu eforturi proprii aproape pe neobservate la Fabrica de cartoane MUCART, s-a dezvoltat o secție importantă de papetărie. Incepînd cu anul 1965, cînd fabrica a preluat confecționarea diferitelor produse de acest fel și pînă azi, din beneficiile obținute, colectivul întreprinderii, cu eforturi proprii (în regie), a construit și a înzestrat această unitate producătoare. Ea astăzi livrează anual 2500 tone de caiete studențești, școlare, caiete și blocuri de desen, aproximativ 800 000 de bibliorafturi și mape, 5000 de mape de semnătură a corespondențelor etc. Această secție asigură necesarul întregii țări din produsele cu blocuri de desen (3 tipuri), bibliorafturi și mape tip MUCART. De subliniat este că noua secție este construită din fonduri de mică mecanizare (450 000 lei). In fotografia de jos vă prezentăm un aspect de muncă în noua secție. PLENARA CONSILIULUI UNIUNII JUDEȚENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE In ziua de 13 ianuarie a.c. a avut loc ședința plenară a Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Participanții au dezbătut, cu acest prilej, Hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. din 22—23 decembrie 1969 și sarcinile ce revin Uniunii județene pentru aplicarea prevederilor acestei hotărîri, precum și unele probleme organizatorice. Tovarășul Alexandru Galoș, președintele U.N.C.A.P. a prezentat la plenară o expunere referitoare la măsurile stabilite de Hotărîrea Consiliului U.N.C.A.P cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în C.A.P. și aplicarea lor în unitățile agricole cooperatiste din Județ. Subliniind rezultatele obținute în agricultura cooperatistă a Județului nostru, vorbitorul a arătat că, deși condițiile climatice din anul trecut au fost mai sustra favorabile, totuși, cooperativele agricole din județ au adus o prețioasă contribuție la aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și la dezvoltarea economiei naționale. Rezultatele bune obținute cit și minusurile înregistrate in unele unități demonstrează că in acest sector de activitate există Încă mari rezerve de creștere a producției și veniturilor, că dispune de o bază tehnicomaterială solidă, de forțe umane capabile să asigure realizarea și depășirea sarcinilor ce revin cooperativelor agricole din Județul nostru în ultimul an al actualului cincinal. In continuare, vorbitorul, prezentînd măsurile preconizate în hotărîrile adoptate de plenara Consiliului U.N.C.A.P. din decembrie 1969, a arătat că traducerea în viață a acestora constituie o sarcină de mare răspundere pentru toți lucrătorii din agricultura cooperatistă a județului, care, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid (Continuare in pag. all-a) I Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER, în R. S. F. Iugoslavia Începerea convorbirilor oficiale I BELGRAD 13. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu,transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Conciliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vedei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mina Bibicici. . La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bărgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marusici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslave-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiriak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor românoiugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnicoștiințifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării la diferite domenii de activitate. în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslav. II. continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vedei Executive Federale, Mitia Bibicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internaționale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. GAROAFELE DIN CIȚCĂU Sunt in Cițcău -n comună așezată lingă șoseaua ce duce spre Baia Mare — garoafe de toată frumusețea. In sera cooperativei agricole din această localitate mi-a făcut impresia ce mă găsesc in fața unui tablou pictat de un mare maestru. Garoafele se ridicau din acest cimp de 1000 de mp pe tulpini înalte și suple, cu flori de un roșu aprins sau de un alb intens. In afară de frumusețea peisajului vizual am discutat la fața locului și de aspectul economic al problemei. Să scoți de pe o suprafață ca aceasta, fie ea și de seră, aproape 200 000 lei nu este un lucru dintre cele mai obișnuite. Președintele cooperativei, tovarășul Ioan Rusu, ne-a confirmat cele auzite de noi mai înainte. — Cooperativa noastră — ne spune, ,,a recoltat“ pînă acum din această seră 80 000 de lei. Mai scontăm, pînă la încheierea recoltei, pe un venit de încă 100 000 lei. Ideea, ne mai spune președintele, a fost a inginerului Mircea Cioboată. El a venit cu ea. A intors-o pe toate părțile, apoi a prezentat-o in consiliul de conducere. Am acceptat-o. In vară, cam prin iulie, ne-am procurat butașii pe care i-am plantat pe cîmp. Apoi in toamnă, prin octombrie, l-am pus în seră. După circa 20 de zile am început să „recoltăm“. Tot inginerul a pregătit și pe cele cinci tinere — Ana Duma, Cornelia Repede, Măria Șipoș, Rozalia Boz și Ana Șipăș — care îngrijesc acturi de «aceste flori. — Acum, adaugă unul dintre interlocutorii prezenți la discuție, sintem ,furnizori“ de garoafe pentru florăriile din Gherla, Dejși Baia Mare. Chiar și azi am trimis la Gherla un „buchet“ de câteva sute... Așadar, de pe o suprafață de 1000 de mp un venit de peste 180 000 lei, e intr-adevăr o idee... rentabilă. v. calugaru PAMFLET — las’ că-i arăt eu, dumnealui! Să mă facă el pe mine om de nimic? Și ticălos? Spune dumneata, vecine, sunt eu ticălos? Dumneata stai cu patru etaje mai jos decit mine și mă cunoști de nu știu ciți ani. Poți să juri și in fața judecătorului. Cu ce sunt eu de vină că blocul are zece etaje? — Și că se aude de sus și b9n.?!»O.QÍ? *--— Exact. Om de nimic ! dumnealui, fiindcă fiul său exersează la tobă in fiecare după masă, bum, bum, bum! Ce, eu l-am pus să se ducă la școala de muzică?*Zice că bate toba în afara orelor de liniște. Asta s-o creadă dumnealui! De unde știe el că eu nu dorm tocmai in timpul acela? Și pe urmă tot dumnealui e către pădure. Auzi vorbă! Nu-l las să doarmă pînă la cinci dimineața. Asta a fost o dată de Sfintul Bartolomeu. Doar n-o fi vrînd să mă culc o dată cu găinile? — O să facă în scris la comisia de împăciuire. Zice că tropăi toată noaptea. — Tropăi? Eu dansez, nu tropăi. Eu sunt de vină că l-a repartizat in apartamentul dedesubt de mine? Și deasupra mea e altul. Doar de-aia-i bloc cu zece etaje, să fim linii sus și alții jos. Oare cum a nimerit, după noroc. Acum să mă cert și eu cu cel de sus, fiindcă-i miaună pisica pe balcon? Că cel de la parter a ținut orătănii două zile la baie? Ce era să facă omul cu ele? Ce-ar fi dacă m-aș apuca și eu să cresc niște găini pe balcon, i-ar place? — Și ăla de alături a spus că te reclamă. — Dan?! Lasă că-l Învăț eu minte și pe ăsta. A uitat de noaptea aceea cînd a venit Salvarea după nevastă-sa? Și dacă e vorba nici n-a fost bolnavă. S-a prefăcut că are o criză ne apendicită. Toată noaptea s-au fost prin casă și pe coridoare. Pînă n-am ieșit eu afară, să le zic să mă lase să dorm, n-au tăcut. Și parcă eu nu știu că soacră-sa face baie de două-trei ori pe zi. Am să propun în ședința de bloc să-i pună să plătească supraconsumul de apă. Să vedem, o să le convină? — Mai zicea că fiu-tău a stricat liftul. — Cum?! Fiu-meu a stricat liftul? Nu e adevărat. El a uitat c-a fost copil? Doar nu-i liftul lui tată-său! E al nostru, al poporului. Poate el l-a stricat, fiindcă e gras și sfa»tul nu suportă suprasarcină. Băiatul meu nu s-a plimbat decit o singură dată cu liftul. Și asta cînd toți locatarii erau la serviciu, între 9 și 12. Și mă rog, ce-a căutat dumnealui in timpul ăla acasă, de-a văzut că-i liftul ocupat? Va să zică a lipsit de la slujbă nemotivat. Și ce dacă a urcat până la etajul zece pe jos, a scăzut din greutate? ■— Se laudă că vrea să-și cumpere mașină. — N-are deciz. Tichie de mărgăritar îi lipsește chefului. Să vedem unde o garează! Sub balconul meu? Atât ti trebuie. Am să dau drumul de pe balcon la un petrol de șapte zile, de-i fac praf capota. Să vină dumnealui și cu miliția, tot n-o să descopere de la care etaj a căzut pietroiul. Să vedem, cine o să cîștige din treaba asta? — Pe deasupra, mai zicea că ești laș. — Eu laș?! Și de ce mă rog, că n-am vrut să fiu de martor la soacră-sa cînd s-a certat cu Popeasca din blocul vecin? De judecată-mi arde mie acum? Nu-mi ajunge ette procese am eu, să măi mă duc și pentru alții? — Și ăla din stiigă dumitale a zis că te reclamă. — Auzi?! Ți-ai găsit cine să mă reclame. El, care ține sticletele în colivie pe balcon? Lasă că-i arăt eu și ăstuia. O să pun mila celui de sus să-i mănînce sticletele. Să vedem atunci ce-o să mai zică? Cu vecinii ăștia nu se mai poate trăi. Am să-i dau în judecată pentru insultă. — Pe toți? — Absolut pe toți. Fac o reclamație in cinci exemplare. Una la comisia de împăciuire, una la tribunal, una la sectorist, una la gazetă și una la București. Să vedem pe unde o să scoată cămașa cînd s-o declanșa o anchetă din cinci părți deodată? Să le mai dau de lucru și ăstora că altă treabă n-au. Și ce-o să mai rîdem, mamă, mamă! Ion ȘEITAN VECINI ! Astă seară premieră cu „Icoană de la „țară“ de Tiberiu Brediceanu pe scena Operei Române Ulrii «li • Potrivit situației statistice întocmite de Direcția circulației din Inspectoratul general al miliției: In anul 1969 au avut loc 5 308 accidente, soldate cu 2 070 de morți și 4 718 răniți. Peste 76 la sută din acestea au fost produse în localități. Față de anul 1968, numărul de accidente este cu 1,1 la sută mai mic, iar a victimelor cu circa 10 la sută. Se constată însă o sensibilă diminuare a accidentelor în comunele în care au fost amenajate trotuare, ceea ce demonstrează necesitatea construirii acestora în toate comunele aflate de-a lungul șoselelor cu trafic rutier ridicat . După stăruitoare experimentări, un colectiv de cercetători de la Stațiunea horiviticolă din Iași, condus de Gabriela Sandu-Ville, șefa laboratorului de vinificație al stațiunii, a izbutit să obțină un sortiment de suc de struguri foarte plăcut la gust și total lipsit de alcool. Acest nou produs va putea fi realizat în cantități industriale . In munții Cibinului a început construcția primului drum turistic aerian din această parte a Carpaților — un teleferic lung de 1052 m, amplasat în zona stațiunii climaterice Păltiniș. Noul teleferic va dezvolta o viteză de 2 metri pe secundă, putind transporta 360 de turiști pe oră, în fiecare sens. In aceeași zonă a început construcția unui teleschi. Comandamentul militar american a anunțat luni că două unități ale S.U.A. — divizia I de infanterie și regimentul 26 de pușcași marini — vor fi retrase din Vietnamul de sud. Se precizează, totodată, că retragerea nu va avea loc înainte de 1 februarie. In urma unei reuniuni extraordinare a guvernului libanez, primul ministru Rashid Karame a anunțat că a fost adoptată hotărîrea de a fortifica frontierele sudice ale țării și de a construi adâposturi antiaeriene pentru protecția populației din aceste zone, intr-un combinat modern cu o capacitate anuală de 150 vagoane, care se construiește, în prezent, pe lingă stațiunea hortiviticolă ieșeană. Guvernul vest-german s-a întrunit marți, pentru prima oară în acest an, într-o sesiune extraordinară. Miniștrilor le-a fost prezentat spre examinare raportul pe care cancelarul Willy Brandt urmează să-l țină miercuri în fața Bundestagului vest-german.