Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-02-14 / 7238. szám

„Interesul ceferiștilor Ori de cite ori iți face a­­pariția o locomotivă 8n sta­ția Cluj, ceferiștii își pun aceeași întrebare: cu­ va lua mecanicul? Desigur există norme, există tonaje stabilite pentru fiecare tren. Mecani­cul Insă, singurul cunoscător al capacității reale a locomo­tivei, poate cere vagoane în plus. Și mecanicii, de obicei, cer „tone" In plus. Cină i-am întrebat despre motivul acestei tendințe, cam generale, ne-au răspuns cu un zâmbet enigmatic — pre­­cizind doar atlt: asta-i inte­resul fiecăruia. Adevăratul sens al „intereselor" mecani­cilor l-am descifrat din dis­cuțiile purtate cu ocazia dez­baterii planului pe 1970. Du­pă ce și-au supus unei aten­te analize posibilitățile, me­canicii și fochiștii de la De­poul C.F.R.-Cluj au hotărât ca în acest an să transporte cu 5.52 la sută mai multe mărfuri ca in anul tre­cut. Am făcut un calcul, reu­șind să aflăm semnificația acestui procent, în aparență modest. Este vorba de apro­ximativ 2 500 000 tone de mărfuri, corespunzător în­cărcăturii a 125 000 de vagoa­ne. Dacă aceste vagoane ar fi legate unul de altul, s-ar forma un convoi care ar ocupa întreaga linie ferată în­tre Cluj și Constanța. Angajamentul a fost luat. Ața cum ii cunoaștem pe ce­feriști, el va fi tradus în fapte. S-a ivit însă o nedu­merire: mecanicii pot cere „zone“ suplimentare. Forma­rea trenurilor însă intră în atribuțiile personalului de la stații, deci a unor unități independente de Depoul Cluj. Vor sprijini stațiile în­deplinirea acestui angaja­ment? —­ Ceea ce-i revine Stației Cluj, ne-a spus tov. Teodor Costache, șeful acestei uni­tăți, se va realiza. Deși în­cărcarea trenurilor în con­formitate cu puterea locomo­tivelor presupune un com­plex de măsuri, mecanicii pot fi siguri că din Cluj nu vor pleca „cu mîinile goale“ De fapt am și trecut la fap­te. Am pregătit totul în așa fel nicit de la sosirea unui vagon încărcat în stația noastră și pînă la plecarea lui, tot încărcat, să nu trea­că mai mult de 18 ore. A­­ceasta înseamnă că la fieca­re vagon, față de normative­le in vigoare, vom econo­misi o oră. Dacă luăm in considerare că tn stația noas­tră sosesc zilnic 190 vagoa­ne pentru descărcare, din ca­re 70 sunt încărcate cu măr­furi, ora economisită înseam­nă 260 vagoane­ ore, respectiv o cantitate importantă de mărfuri transportate in plus. Desigur, in realizarea aces­tui deziderat contăm pe con­cursul întreprinderilor in­dustriale și comerciale din Cluj. Când am notat acel pro­cent de 5,52 la sută, ca­re reprezintă dezideratul ac­tivității colectivului depou­lui, fiindcă el nu va fi rezul­tatul muncii depuse de me­canici numai ci și de lăcă­tuși, de mecanici de întreți­nere, de electricieni pînă la tehnicieni și ingineri, nu ne-am dat seama că el vi­zează activitatea transportu­rilor pe calea ferată în în­treg sectorul deservit de De­poul Cluj și are implicații pînă la beneficiari. Și cu toate acestea, l-am înregis­­trat cu convingerea că el va deveni realitate. A VARGA Proletari din toate turhe, uniti-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV­ Nr. 7238 Sâmbătă 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani Adunările generale ale salariaților din întreprinderi HOTĂRÎ UNANIMĂ DE A DEPĂȘI PLANUL PE 1970 ! In cursul acestei să­ptămîni, s-au desfășurat, la Gherla, a­­dunările generale ale repre­zentanților salariaților de la Complexul de prelucrare a lemnului, întreprinderea in­dustrială locală „Someșul“, în­treprinderea de gospodărie co­munală și locativă, precum și adunarea generală a reprezen­tanților membrilor cooperati­vei meșteșugărești „Meseria­șul“. Adunările au dezbătut rezultatele activității econo­mice din 1969, sarcinile de plan pe 1970, măsurile tehni­­co-organizatorice pe 1970, an­gajamentele asumate în între­cerea socialistă, contractele colective și alte probleme la ordinea zilei. Cei 63 de mun­citori, ingineri, tehnicieni și economiști, care au luat cu­­vîntul în cadrul adunărilor a­­mintite, au abordat cu lucidi­tate și competență, cu Înalt spirit de responsabilitate so­cială, numeroase probleme deosebit de actuale pentru în­deplinirea exemplară a sarci­nilor de plan și a angajamen­telor, pentru creșterea efici­enței întregii activități eco­nomice. In cursul dezbateri­lor s-au confruntat — într-un spirit viu, combativ, creator — opinii și propuneri foarte diferite, toate convergînd însă spre același țel, perfecționa­­narea organizării producției și a muncii în vederea obți­nerii unor rezultate economi­ce superioare. S-au detașat prin importanța lor deosebită și prin seriozitatea cu care au fost puse probleme ca: îmbu­nătățirea aprovizionării tehni­­co-materiale, utilizarea rațio­nală a timpului de lucru și a capacităților de producție, sporirea producției pe seama creșterii productivității mun­cii, ameliorarea indicilor cali­tativi ai mărfurilor, întărirea ordinei, organizării, discipli­nei și răspunderii personale. In mod special a fost sub­liniată necesitatea de a des­fășura o activitate politică și organizatorică eficientă, care să d­ezășuiască transformarea ideilor și convingerilor asupra îndatoririlor sociale în deprin­deri durabile ale întregului personal din fiecare întreprin­dere. Concluziile desprinse din dezbateri reprezintă pen­tru comitetele de direcție, res­pectiv pentru consiliul de con­ducere, un program de lucru dinamic, mobilizator. Pe pri­mul plan al actualității se si­tuează substanțialele angaja­mente aprobate de cele patru adunări generale. Publicăm mai jos aceste angajamente, care sintetizează hotărîrea u­­nanimă a oamenilor muncii din orașul Gherla de a depăși planul pe 1970 la toți indica­torii, de a-și aduce astfel con­tribuția patriotică la înfăptui­rea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea economiei naționale. COMPLEXUL DE PRELUCRARE A LEMNULUI # depășirea valorii produc­ției marfă cu 1 000 000 lei,­­ îmbunătățirea calităților A, B și C la placaj cu 1 la sută (50 000 lei), # depășirea valorii produc­ției de piese de schimb cu 70 000 lei, • depășirea valorii produc­ției de energie termică cu 50 000 lei, # depășirea valorii produc­ției de ambalaje (in coopera­re cu alte Întreprinderi) cu 400 000 lei, 9 depășirea livrărilor la export cu 5 000 mp de plăci aglomerate din așchii de lemn (100 000 lei) și cu mobilă în valoare de 100 000 lei, 9 reducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă cu 1,36 lei (o economie anuală la prețul de cost pe întreprinde­re de 245 000 lei), 9 depășirea beneficiului cu 300 000 lei, 9 asimilarea a două pro­duse noi, • terminarea cu 45 de zile mai devrem­e a lucrărilor de investiții privind perfecționa­rea tehnologiei de fabricație în secția scaune, 9 îmbunătățirea cu 0,1 la sută a indicelui de utilizare a capacității de producție a sec­ției P.A.L. ÎNTREPRINDEREA LOCALA INDUSTRIALA „SOMEȘUL" 0 depășirea valorii produc­ției marfă vindute și încasate cu 1 600 000 lei, 0 depășirea producției fizi­ce la construcții metalice, 120 mp covoare orientale, 50 garnituri de mobilă „Stela"1, 70 de dulapuri „Stela", 500 000 cărămizi și 80 mc prefabricate din beton, 0 depășirea sarcinii de creștere a productivității muncii cu 1 la sută (340 000 lei), 9 depășirea valorii livrări­lor la fondul pieții cu 800 000 lei, • depășirea valorii livră­rilor la export cu 2 150 000 lei, • reducerea consumului specific de metal cu 5 la sută și a celui de lemn cu 8 la sută, • obținerea de economii suplimentare pe seama redu­cerii prețului de cost in va­loare de 110 000 lei, 0 depășirea beneficiului cu 270 000 lei, 0 asimilarea a 7 produse noi: scaun pentru locomotivă, cutie pentru unsoare, covor din fibre sintetice, coș de nu­iele, măsură pentru mașină de cusut, tub de beton și bordură de beton. ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIV­A • depășirea valorii pro­ducției globale cu 700 000 lei din care 200 000 lei prin creș­terea productivității muncii cu 1 la sută. (Continuare in pag. a lll­ a) Aspect de muncă din cadrul Complexului de prelucrare a lemnului — Gherla CONSTRUCȚII Fotografie; 8. WAGNER Dezbateri vii, hotăriri chibzuite in adunările generale ale cooperativelor agricole Peisaj industrial Fotografia: SZABÓ Tamás Pe agenda consiliilor populare comunale! NOI OBIECTIVE DE MAJORĂ UTILITATE PUBLICĂ , Mediul rural își apropie binefacerile civilizației moderne • Contribuția voluntară și munca patrio­tică — pîrghii de dezvoltare și înflorire a comunelor • In prim plan: extinderea electrificării, construcția de școli, cămine culturale, dispensare medicale și magazine comerciale, întreținerea și repararea dru­murilor, acțiunile de bună gospodărire și înfrumu­sețare . Recent s-au desfășurat se­siunile de început de an ale consiliilor populare comunale, care au adoptat planul și bu­getul pe 1970, precum și obiectivele întrecerii patrioti­ce pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților. Aceste sesiuni, manifestări pregnante ale inițiativei și responsabilității deputaților, au încărcat agenda comitete­lor executive cu importante sarcini de ordin economic, so­cial și cultural, detașîndu-se — prin semnificația lor deo­sebită — în primul rînd cele care privesc extinderea rețe­lelor electrice, construcția de școli, cămine culturale, dis­pensare medicale și magazine ale cooperației de consum, în­treținerea și repararea dru­murilor, munca patriotică pentru buna gospodărire și înfrumusețarea localităților. O vizită prin cîteva comune din județ, făcută acum, în toiul iernii, cînd zăpezile mai acoperă cîmpurile, cînd în cooperativele agricole se fac intense pregătiri în vederea bunei desfășurări a campa­niei de primăvară, ne-a pus în legătură nemijlocită cu preocupările organelor locale ale puterii și administrației de stat. Convorbirile cu repre­zentanții acestor organe au reliefat faptul esențial că și în anul acesta, la fel ca și în­ etapele anterioare, contribuția voluntară și munca patriotică se dovedesc a fi pîrghii pu­ternice și eficiente de valori­ficare a condițiilor și posibi­lităților de dezvoltare și în­florire a comunelor, de îm­bunătățire a vieții cetățenilor. Consecințele pozitive ale uti­lizării raționale a acestor pîr­ghii constituie suprema rațiu­ne a participării entuziaste a locuitorilor de la sate la în­făptuirea țelurilor propuse. Despre aceste țeluri, care schimbă an de an viața co­munelor, am solicitat păreri competente. GEACA Zile RESTEȘAN, primarul comunei: „In acest an, gospodărind în mod chibzuit contribuția voluntară și munca patrioti­că, ne-am propus să conti­ L. SÂNDULESCU (Continuare in pag. a lll-a) !Examinatorii despre examene: Să schimbăm unghiul din care este privită și analizată sesiunea de examene. Pe stu­denți îi cunoaștem emoționați, febrili aplecați deasupra caie­telor și cărților, privind inde­xul bucuroși sau triști. Dar examinatorii? Cum apreciază ei răspunsurile scrise­ sau ora­le, care sînt concluziile ce se desprind? Premisele actualei sesiuni ni se oferă conf. dr. Zadicii MA­­TIC, decanul Facultății de științe naturale a Institutului Pedagogic: / — Sesiunea de examene, în plină desfășurare, este în a­­cest an deosebită. Și mă gîn­­desc la trei factori principali. Primul, planul de învâțămînt a fost mult îmbunătățit, ast­fel încît, în laborator și la cursuri, studentul nu este ocu­pat mai mult de 5—6 ore pe zi, rămînîndu-i timp liber pen­tru studiul individual. Al doi­lea factor este revizuirea pro­gramelor cursurilor, moderni­zarea lor și modernizarea pre­dării. Iar cel de-al treilea — la fel de important, este în­tocmirea unui orar corespun­zător din punct de vedere pe­dagogic. 6 februarie era zi de exa­mene pentru anul IV — Medi­cină veterinară. Intîi proba practică, de laborator, cu a­­sistenții Cornel Manu și Teo­dor Buhățel, iar apoi,“în ca­binetul prof. Ion CERNEA — susținerea teoretică a exame­nului. Materia. Igiena anima­lelor domestice. Profitînd de o scurtă pauză a amabilelor gazde, am pus cîteva întrebări prof. Ion Cernea. — Cum se prezintă în acest an studenții la materia d-voas­­trăT . Sunt rezultate mai bune decât în anii trecuți, deși es­te o materie care necesită o sinteză a cunoștințelor de fi­ziologie, biochimie, fiziotera­pie, anatomie patologică, mi­­crobiologie. Spun „deși“, pen­tru că patologia și cursurile de clinică nu s-au studiat. Greșeală remedită începînd cu anul viitor, când vor fi în programul anului IV și nu V. — Bibliografia cursului re­prezintă un subiect aparte? — Nu, dar fiecare răspuns trebuie să-mi aducă siguran­ța, pentru o notare bună, că s-a citit și bibliografia. Subliniem un fapt pe care încercăm mereu să-l reme­diem, că, în general, nu se învață în permanență, ci în salturi. Este cauza principală a răspunsurilor eronate, a ne­siguranței și timorării. Există cursuri tipărite, dar 3—4 zile nu sunt suficiente pentru o bună pregătire. Am continuat raidul la Fi­lologie. Anul V, la Lingvistică generală, mărturisea tov. conf. Mircea ZDRENGHEA, este mai bine pregătit decît cel din promoția 1968—1969. Exigen­ța noastră urmărește ca­pacitatea de sintetizare a pro­blemelor generale, înrudite cu altele cunoscute din materiile anilor precedenți, de a ex­pune pe larg și a exemplifica noi metode de cercetare a lingvisticii, enunțate la curs și confruntate la seminar — și nu se uită aspectul coerent, îngrijit și personal al răspun­sului. Un examen greu al acelo­rași studenți este cel de is­torie a literaturii contempora­ne. Am așteptat ultimul răs­puns al unei grupe pentru a-l intîlni pe tov. conf. Leon BA­CONSKI. — Comparînd cu anul tre­cut — nivelul este același a­­cum, cu decalaje, spunea dom­nia sa. Nu există o omogeni­tate a grupelor. Sînt elemente dotate pentru studierea și în­țelegerea fenomenului literar, dar predomină cei fără voca­ție specială. Iată de ce apre­cierea se face, pe de o parte, după sensibilitate, aptitudini și muncă, iar pe de altă par­te după conștiinciozitatea, stră­duința de-a cunoaște materia. Adriana CASIAN (Continuare în pag. a all-a) EXIGENȚA NOASTRĂ ESTE FERMA INTILNIRE 0I SCRIITORII Cu prilejul „Lunii cărții la sate“, joi a avut loc la Zam Sîncrai o întîlnire a unui grup de scriitori clu­jeni cu cititorii — țărani cooperatori, cadre didactice, elevi. Au citit din operele lor, au vorbit despre im­portanța cărții și a lecturii și au răspuns întrebărilor scriitorii Ion Lungu, Ion Rahoveanu, Lászloffi Ala­dár, Telegdy Magda și Veress Zoltán. FUNCȚIA SOCIALĂ §1RECTIUNEA NOTELOR (1) Categoric, lucrurile nu sunt alarmante, dar, probabil, in unele școli se manifestă o doză a­­preciabila de subiecti­vism in acordarea no­telor, oscilind spre ex­treme:* indiferentism și exigență dură, de tip belieresc. Expresia poa­te părea cam acidă, insă, o realitate, ne­plăcută, deși izolatâ, o justifică. Sesizat din mai multe părți, am în­cercat să analizez fe­nomenul subnatării. Ca atare, am studiat ra­portul unui liceu după încheierea primului tri­mestru, am asistat la un consiliu pedagogic, la o consfătuire meto­dică pe tema criteriilor de notare, am consul­tat specialiști reputați în domeniul pedago­giei și psihologiei pe­dagogice, am discutat cu directori, profesori și elevi de liceu. Por­nind de la ideea că e­­xigența principială es­te o condiție esențială in stimularea interesu­lui elevilor pentru învă­țătură, in cucerirea conștiinței rolului lor social, in înlăturarea dificultăților, în evita­rea inhibiției, n-am pu­tut înțelege „exigența" împinsă spre absurd, nepedagogică, neprin­cipială care fringe ela­nul firesc al elevului, il timorează, il impin­ge în apatie și, evi­dent, am căutat cauze­le. De pildă, cum se poate ca intr-un liceu să se noteze răspun­suri sau lucrări cu 9 de „1“, cu 403 de „2“, cu 1297 de „3“ - toa­te Intr-un trimestru? Cum se poate ca din elevii unor clase 23,5, 27,8, 28,5, 32,3, 33,3, 50, 53,1, 53,3, 54,2, 57,5, 74 la sută să fie căzuți la diferite obiec­te, cînd acești elevi sunt cotați printre „cei mai buni" proveniți din școlile generale? Cum se pot încheia medii de „2“ și „3“? Poate fi acceptată ideea că un sfert și chiar jumă­tate din elevii unui li­ceu sunt subdotați inte­lectual și in capabili să-și însușească cunoș­tințele minime cerute de programa liceală? In căutarea răspunsu­rilor, fără o serioasă rezervă de luciditate și optimism, oricine cade in panică. Acceptind justificările profesori­lor, găsim în subsolul lor și cauzele adevăra­te ale subiectivismului și arbitrariului. Se afi­șează: a), supraîncăr­carea programei și su­praîncărcarea elevilor: profesorii, însă, nu-și dau silința să selecte­ze esențialul pentru e­­levi, dintr-o programă, mai mult, încarcă lec­țiile cu noi exemple și le „modernizează“ prin informații suplimenta­re; supraîncărcarea e­­levului, spun specialiș­tii, este un non sens - el asimilează exact cu­ a­ permite capacitatea intelectuală, iar de rest nici măcar nu ține sea­mă, altfel s-ar produce procesul inhibiției; se mai observă și tendin­ța de a deprecia ca­racterul formativ al lec­țiilor in favoarea infor­mării exclusive, care, de asemeni, obosește, b). conținutul lecțiilor și metodica sunt cores­punzătoare; conținutul da, dar nu și metodica, pentru că apar erori în etapele fixare, veri­ficare și apreciere, se pune accent pe canti­tatea cunoștințelor și nu pe calitate, se cere memorare și nu înțele­gere. c). notarea s-a făcut științific, da insă ce calitate a avut pre­darea, pentru că nota­rea, este și autonotare și oglindește interferența dintre transmitere și a­­similare. d). am fost e­­xigent, se zice, da, în­să în dauna obiectivi­­tății, excluzind cunoaș­terea personalității e­­levului, dorind perfor­manțe facile, știind dar nefiind in stare sa-i faci și pe alții să știe. Rechizitoriul celeilalte părți ar evidenția o a­­numită pasivitate, o doză de dezinteres, o subapreciere a echiva­lentului muncii sale etc. Dar inainte de a propune mijloace de combatere a erorilor enunțate, trebuie să încercăm radiografia unei alte categorii de profesori — profesorii care își lasă trena me­ditatorilor. Ion ARCAȘ 0 Muzeul de istorie a partidului comunist, a miș­cării revoluționare și de­mocratice din România co­lecționează documente și fotografii ilustrînd aspecte din timpul luptei revolu­ționare din anii 1944—1945 pentru democratizarea ță­rii, participarea la războiul antihitlerist, înfăptuirea reformei agrare și instau­rarea unui guvern demo­crat. Toți cei care dețin ase­menea mărturii, precum și­­ Colectivul întreprinderii „Prodcomplex“ din Tg. Mu­reș a introdus in fabricație un nou produs răcoritor, re­confortant și plăcut la gust, denumit „Bem-bem“. Reali­zată pe bază de sucuri de portocale, mere, zmeură, morcovi etc., această băutu­ră răcoritoare este vitamini­­zată și puternic acidulată. Zilnic, la Tg. Mureș vor fi îmbuteliate și expediate con­sumatorilor circa 5 000 de sticle cu acest produs, diferite obiecte care au fost folosite de organele de stat, organizațiile ob­ștești sau persoane care au participat la aceste acțiuni revoluționare (drapele, pan­­carde, ștampile, legitima­ții, carnete, insigne, bro­șuri, obiecte personale etc.) sunt rugați a se prezenta personal sau a anunța în scris muzeul la adresa: Șoseaua Kiseleff nr. 3, Sec­torul 1, București, telefon 15.72.86.­0 Pe marele stadion Maraca­na din Rio de Janeiro începe astăzi un turneu internațional de fotbal, la care participă selec­ționata Româ­niei, echipa ar­­gentiniană în de­pendiente Bue­nos Aires și două dintre cele mai valoroase formații brazi­liene — Fla­­mengo și Vasco da Gama. Tur­neul se deschide astăzi cu meciul Independiente — Vasco da Gama și continuă mîi­­ne cu partida România — Fla­­mengo. Miercuri echipa română va juca cu Inde­pendiente și Vasco da Gama cu Flamengo.

Next