Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-03-31 / 7276. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VÁ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI NR. 7276 • Marț! 31 martie 1970 m ÍN AGRICULTURĂ INVESTIȚII CU EFICIENȚĂ ECONOMICĂ RIDICATĂ Programul național privind dezvoltarea zootehniei și creș­terea producției animaliere, precum și cea privind gospo­dărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, indigeni, desecări și de combatere a eroziunii so­lului, cuprind prevederi de o importanță hotărîtoare pentru progresul general al agricultu­rii. Pentru materializarea pro­gramelor adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., statul nostru va face un efort de o amploare fără precedent, in­vestind­­ perioada 1971—1975 în agricultură circa 80 miliar­de lei care, împreună cu fondurile proprii ale C.A.P.­­urilor se vor cifra la peste 100 miliarde lei. Acest efort fi­nanciar va atrage după sine și un efort material corespun­zător. Așa cum se subliniază în documentele plenarei, rezulta­tele directe ale acestor efor­turi trebuie să se oglindească într-o creștere corespunzătoare a producției agricole. Orice risipă de fonduri, orice slabă gospodărire trebuie prevenită cu toată hotărîrea. Un rol important în urmă­rirea folosirii judicioase a a­­cestor mijloace revine orga­nelor Băncii Agricole, prin ca­re se realizează programul de finanțare a agriculturii. A­­ceasta presupune sporirea ma­ximă a exigenței în vederea combaterii oricărei manifestări de risipă. Punerea în aplicare a pro­gramelor privind dezvoltarea agriculturii în județul Cluj va necesita, în primul rînd, mobi­lizarea tuturor resurselor ma­teriale și bănești existente în unitățile de stat și cooperatis­te Va trebui folosită întrea­ga capacitate a mijloacelor fi­xe — mașini, clădiri, adăpos­turi, construcții speciale — de care dispun unitățile, iar con­ducerile acestora să se preo­cupe în mai mare măsură de creșterea producțiilor în fer­mele de animale. De aseme­nea, vor trebui folosite toate amenajările și utilajele pentru irigații, in vederea obținerii unor producții mari în secto­rul vegetal. Numai printr-o utilizare rațională a fiecărui mijloc de producție investițiile vor putea fi recuperate în ter­mene scurte, așa cum demon­strează rezultatele unor uni­tăți, din sectorul agricol de stat și cooperatist (I.A.S. Avi­cola Apahida, I.A.S. Bonțida și C.A.P.-urile Cășei, Jucu, Plăiești și altele). Recuperarea investiției spe­cifice poate fi accelerată dacă unitățile vor crea condițiile care să ducă la o și mai in­tensă folosire a noilor capaci­tăți, în sensul de a se depă­și nivelul parametrilor pro­iectați. Acest lucru se poate realiza mai ales la întreprin­derile agricole de stat cu flux de producție continuu, ca de exemplu I.A.S. Avicola sau I.A.S. Bonțida, precum și la C.A.P.-urile cu capacități în­semnate de creștere și îngră­­șare a animalelor, sau la cele cu culturi irigate, unde, prin depășirea planului producției marfă și reducerea cheltuieli­lor la 1 000 de lei venituri se pot obține însemnate beneficii peste plan, din care să se re­cupereze atît cheltuielile pen­tru investiții, cît și cheltuielile de producție. In cooperativele agricole va fi necesar să se aloce sume mai mari la fondul de acumu­lare, pentru ca alături de cre­ditele pe termen lung ce se vor pune la dispoziția lor de către stat, să se poată realiza investiții cît mai însemnate pentru dezvoltarea bazei teh­­nice-mm­ateriale a unităților respective, cît și pentru ac­țiuni intercooperatiste. Rolul creditului pe termen lung și pe termen scurt va crește și va avea o importan­ță și mai mare în anii vii­tori, cînd se vor aloca sume mai mari pentru înființarea u­­nor obiective noi și când pro­ducția va necesita cheltuieli sporite. Astfel, pentru crește­rea de animale de producție și pentru construirea de adăpos­turi, vor fi investite credite într-un volum important, ca­re vor trebui recuperate în termene scurte din venituri­le nete ce se vor realiza de ■’«operativele agricole. Trebuie arătat însă că, prin obținerea unor producții la nivele ne­satisfăcătoare de că­tre unele C.A.P.-uri (Ticu, Ciurila, Călata, Izvorul Crișu­­lui și multe altele), nu numai că nu s-a asigurat eficiența economică a producției ci, mai mult, s-au creiat greutăți financiare C.A.P.-urilor res­pective. Investirea unor însemnate mijloace bănești în scopul creșterii efectivelor de anima­ Aurel LOȘONȚI, directorul Sucursalei județene Cluj a Băncii Agricole (Continuare in pag. a lll-a) 4 pagini 30 bani întreprinderea forestieră Valea Ierii. Secvență de muncă Noul sistem de salarizare în acțiune. PROFUNZIMEA NU ÎNSEAMNĂ PRUDENȚĂ EXAGERATĂ Pentru cetățeanul Clujului totul pare simplu: apa colec­tată în puțuri, printr-o rețea de conducte ajunge în apar­tamente, iar de aici, pe altă rețea de conducte, se evacuea­ză apa menajeră... Străzile? Ele se mătură și se stropesc. In realitate, tot ce conside­răm noi normal și simplu, este rezultatul unei activități complicate de întreținere, de curățire, di­n acțiuni preventi­ve, este Ton­­i munții unei în­treprinderi pe care o cunoaș­tem după inițialele I.C.C. și înseamnă întreprinderea co­munală Cluj. Discutam mai de mult cu ing. László Le­vente despre activitatea sec­ției de apă. I-am pus urmă­toarea întrebare: în ce con­stă munca acestor oameni? Ne-a răspuns printr-o analo­gie: cunoașteți munca gospo­dinei. Pînă face tot ce trebuie nu se observă nimic. In mo­mentul în care neglijează ce­va, apar neregulii Așa-i și în cazul nostru. Dacă se ivește vreo neregulă, înseamnă că cineva de la noi a greșit sau a neglijat ceva... Inginerul Gheorghe Moldo­­veanu, șeful serviciului orga­nizare a producției și a mun­cii a făcut o precizare în le­gătură cu obiectul muncii co­lectivului de muncă de la re­țeaua de apă a orașului.­­ Dacă pierderile de apă se mențin sub 13 la sută din cantitatea produsă, înseamnă că secția lucrează bine, în cazul depășirii acestei limite... Este dgei limpede. Există un etalon, o unitate de măsură a corectitudinii în muncă. Cit este de obiectiv acest cri­teriu, este o altă problemă. Cert este că acel procent — de 13 la sută — este mult sub limita pe țară, dar nu de­pășește posibilitățile reale a­le secției. O dovedește expe­riența. De cînd este în vigoa­re noul sistem de salarizare, acest barem al calității mun­cii a fost depășit o singură dată. — Care este criteriul de a­­preciere a muncii celorlalte secții sau subsecții? — Pentru restul sectoarelor criteriile de apreciere sunt mai concrete — ne spune ing. Moldoveanu. Curățenia pe s­trăzile oraș­­ui se rece­pțio­­nează. O echipă a Consiliului popular municipal parcurge zilnic străzile controlînd „ca­litatea“. Dacă constată nere­guli, refuză plata. Noi, însă, prevenim asemenea surprize. Trimitem autorecepționeri ca­re iau măsuri de îndreptare a neregulilor... bineînțeles da­că există. Echipele de la salubritate care colectează resturile me­najere sunt controlate la des­cărcarea autocamioanelor (fie­care are o capacitate și aceas­ta trebuie atinsă); oamenii ca­re lucrează la­ întreținerea re­țelei de canal au și ei sarcini de plan judicios stabilite și ușor controlabile. Echipele de coșerit la fel. La întreprinderea comuna­lă deci, unde la prima vedere s-ar părea că nimic nu poate fi concretizat și controlat, sunt o serie de criterii care stau la baza activității oamenilor. Ele sunt stabilite concret și riguros pe măsura posibilități­lor reale. Există și un crite­riu global care permite apre­cierea activității întregului co­lectiv — cheltuielile pe 1000 lei-producție. In funcție de respectarea acestora se acor­dă și salariul fiecăruia. In­­ele opt luni de­pind tete la vigoare noul sistem, acest mod de apreciere și de retri­buire a muncii și-a dovedit pe deplin eficacitatea. In sec­torul apă-canal, cum am mai afirmat, pierderile în rețea au depășit limitele admise într-o singură lună. In sectorul re­țelei de combustibil defecțiu­nile au scăzut (in 1969 față de anul precedent) cu 30—32 la sută. Refuzurile de plată din partea comisiei de recep­ție a curățeniei orașului, au devenit o raritate... Sunt în scădere și greșelile personale ale salariaților deci și penali­zările pe salarii. A. VARGA (Continuare in pag. a lll­a) I MAXIMĂ URGENȚĂ LUCRĂRILOR­­­­ DIN CAMPANIA DE INSĂMINȚĂRI­I PE PRIM PLAN — SEMĂNATUL CULTURILOR TIMPURII LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A SOLULUI LA TIMP, DE BUNA CALITATE Datorită desprimăvărării tîrzii și a timpu­lui ploios, din cele peste 88 000 hectare ce trebuiesc însămânțate în această primăvară, pînă la 27 martie a.c. au fost semănate doar 367 hectare. In ordinea urgenței se cer grab­nic însămînțate cele 1886 hectare destinate culturii mazărei, 3196 hectare orz și orzoaică, 4040 hectare cu ovăz, precum și suprafețele afectate plantelor furajere ca borceag, lucer­­nă, trifoi, sparcetă etc. De asemenea, e tim­pul semănatului în cîmp a unor legume din epoca I — ca morcovii, pătrunjelul și a di­feritelor verdețuri — precum și a cartofi­lor timpurii. Recuperarea rămînerii în urmă a semă­natului culturilor timpurii impune ca în fie­care unitate consiliile de conducere și spe­cialiștii să acționeze cu operativitate și spi­rit de inițiativă, depistînd zilnic suprafețele de terenuri care sînt suficient de zvîntate pentru efectuarea pregătirii patului germi­nativ și a semănatului. Condițiile specifice din această primăvară impun să se acorde o atenție deosebită lucră­rilor de pregătire a solului. Arăturile de toamnă destinate culturilor de primăvară se cer crăpate cit mai grabnic, efectuîndu-se cu prioritate această lucrare pe suprafețele care se zvîntă mai repede, terenuri de pan­­tă, cu expoziție sudică și soluri ușoare. De urgență trebuiesc efectuate și arăturile de primăvară. Din cele 28 468 hectare ră­mase să fie arate în această primăvară, în unitățile agricole din județ au fost reali­zate arăturile pe numai 1906 hectare. Avîn­­du-se în vedere că această lucrare a întîrziat în multe unități, este necesar să se mobili­zeze toate forțele pentru grăbirea ritmului de execuție. Controlînd zilnic starea terenu­lui, specialiștii din unități sînt chemați să stabilească momentul optim de efectuarea arăturii, cînd solul are un conținut mijlociu de umiditate, pentru a nu se forma brazde „la­curele“. Spre a se evita arăturile bolo­vănoase și pierderea umezelii din sol, meca­nizatorii vor fi, totodată, îndrumați să execu­te arături cu brazde mai înguste și la adîn­­cime mai mică, de 10—15 centimetri, efec­tuîndu-se concomitent grăparul lor. Organizînd bine munca, folosind chibzuit toate forțele și mijloacele de lucru, să asigu­răm urgentarea lucrărilor din campania de­­ însămtațări în toate unitățile agricole de stat­­ și cooperatiste. I „Sinteron”-ul în probe tehnologice Ieri, industria Crorufasi s-a îmbogățit cu urn nou obiec­tiv important: fabrica de pie­se sinterizate din pulberi me­talice. Premiera la sine este un fapt aproape divers. Ne-am obișnuit să asistăm de­seori la asemenea evenimen­te. „Sin­therom‘‘-ul însă — de­numire dată noii unități de producție a Uzinei de bujii și piese auto Triumf — pre­zintă noutate și din alte punc­te de vedere. Prin aplicarea pe scară industrială — pentru prima dată în țara noastră — a metalurgiei pulberilor — se ocolește drumul pe care îl parcurg piesele de metal, în mod obișnuit, de la cuptoa­rele înalte ale siderurgiei, pî­­nă la maș­inile-unelte de pre­lucrare. Toate aceste opera­țiuni, la noua fabrică, se re­duc la o simplă presare, de ardere și de calibrat, econo­misind nenumărate faze de lucru prin care pe mod obiș­nuit trece metalul. Pe lângă avantajele pe care le prezin­tă tehnologia, fabrica „Sinte­­rom” aduce o noutate cu to­tul deosebită prin faptul că este înzestrată cu tehnica cea mai înaltă cunoscută în pre­zent pe plan mondial. Cele trei linii puse în probe teh­nologice (alături de care se vor instala altele la viito­rul apropiat) au început să producă la serie amortizoa­­re pentru autoturisme, bucșe autolubrefiante și piese pen­tru micromotoare cu o pro­ductivitate de 12—15 ori mai mare ca liniile tehnologice clasice de prelucrare pe ma­­șini-unelte. Numărul repere­lor, la cursul anului 1970 va atinge 80—65 — majoritatea pentru industria de automo­bile. Premiera industrială care a avut loc ieri la uzina Triumf constituie o nouă și importantă realizare a colecti­vului de constructori din Cluj din cadrul întreprinderii de construcții și montaje Cluj. Realizând la termenul stabilit — 31 martie 1970 — acest obiectiv, muncitorii, ingine­rii și tehnicienii șantierului din Cluj al I.C.M. au dove­dit că merită din plin titlul de constructori fruntași pe ța­ră. Invingînd dificultățile pe care le prezintă noul, ei au predat acest obiectiv indus­trial cu toate utilitățile ne­cesare — centrala termică cu patru cazane tip Gama, insta­lația de condiționare a aeru­lui, instalațiile sanitare etc. creînd astfel condiții optime de lucru colectivului noii fa­brici. Intrarea în probe tehnolo­gice a uneia din cele mai mo­derne fabrici în prezența to­varășilor Constantin Chirilă, membru al­ Biroului Comite­tului județean Cluj al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Cluj al U.T.C., Iuliu Jakab, secretar al Comitetu­lui municipal Cluj al P.C.R. și alți numeroși specialiști, deschide o nouă etapă în fu­zionarea cercetărilor științifi­ce desfășurate de specialiștii Institutului politehnic Cluj și industrie. „Primăvara în focarul obiectivului“ Fotografia: S. TAMAȘ Hărnicie, dăruire, întreprinderea de construcții și montaje din Cluj începe cel de-al doilea deceniu de ac­tivitate cu un trofeu extrem de prețios re­cent înmînat — steagul de fruntașă pe ra­mură. Acest simbol al recunoașterii hărniciei, dăruirii și competenței, care i s-a înmînat cu ocazia ședinței festive ce a avu­t loc sîm­­bătă, în prezența tovarășilor Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, Soos Ma­na Carol, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ioan Udrea, președintele Con­siliului județean al sindicatelor, Iuliu Jakab, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Mircea Georgescu, președintele Uniu­nii sindicatelor din construcții și a nume­roși reprezentanți ai organelor centrale și locale de specialitate, constituie încununarea experiențelor și hrăniriei acumulate timp de 10 ani. Avînd acest prețios trofeu, construc­torii au trecut la realizarea celor 128 obiec­tive și capacități de producție pe care le au înscrise în planul lor pe 1970. Pe lingă realizarea planului fizic, în cursul anului 1970, ei s-au obligat să ridice productivita­tea muncii cu 12,8 la suită, să reducă cheltu­ielile pe șantiere în așa fel incit la fiecare 1000 lei­ producție să economisească cel pu­țin 8 lei. Aceste sarcini, de mare răspundere, sînt considerate de constructori drept o do­vadă a încrederii în forțele și capacitățile lor. In telegrama adresată Comitetului Cen­tral al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, ei se angajează solemn să le în­deplinească în mod exemplar. Duel Ionescu— Catena. Fază din meciul de fotbal dintre C.F.R. Cluj și Crișul Oradea, desfășurat du­minică la Cluj. In pagina a IlI-a: Rezulta­tele competiții­lor sportive ca­re au avut loc la sfirșitul săp­­tămînii trecute și duminică la Cluj SĂRBĂTORIREA A 25 DE ANI DE APARIȚIE A REVISTEI „Dolgozó Nő” Duminică dimineața, în sala de conferințe a Bibliotecii uni­versitare, a avut loc festivita­tea consacrată împlinirii unui sfert de veac de la apariția­ primului număr al revistei „Dolgozó Nő”, organ al Con­siliului Național al Femeilor. La festivitate au fost prezenți tovarășii Lucia Demetrius, vi­cepreședintă a Consiliului Na­țional al Femeilor, Aurelia Dănilă, președinta Comitetu­lui județean al femeilor, Du­mitru Mircea, președintele Co­mitetului județean pentru cultură și artă și al Filialei Cluj a Uniunii Ziariștilor, re­prezentanți ai organelor și or­ganizațiilor locale de partid, de stat și obștești, ziariști, ci­titoare ale revistei „Dolgozó Nő“. Deschizînd adunarea festivă, scriitoarea Lucia Demetrius a spus: „Dolgozó Nő“, urmînd neabătut linia partidului, a mobilizat masele de femei la întreaga viață socială și spi­rituală a țării. Conform sar­cinilor puse în fața presei de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul împlini­rii a 25 de ani de la apariția primului număr legal al ziaru­lui „Scînteia“, colectivul re­dacțional al revistei „Dolgozó No” își va concentra atenția, sîntem convinși, asupra con­ținutului de idei și asupra ca­lității, asupra nivelului publi­cistic, ca să reflecte vasta ac­tivitate desfășurată de femei în cadrul producției de bunuri materiale și spirituale, ca să stimuleze necurmat la con­știința lor hotărîrea de a fi, a­­lături de bărbați, constructori harnici, participanți activi la transpunerea în viață a pro­gramului stabilit de Congresul al X-lea al partidului, ca să țină trează la ele dragostea față de patria socialistă și ata­șamentul față de­­ politiei marxist-leninistă a partidului, de înțeleaptă lui politică in­ternă și internațională. Co­mitetul Executiv al Consiliului Național al Femeilor — a spus în încheiere vorbitoarea — a­­dresează redacției revistei „Dolgozó No”, redactorilor și colaboratorilor ei calde feli­citări și urări de noi succese, de muncă spornică și rodnică. Evocind începuturile activi­tății revistei, tovarășa Erős Blánka, redactor-șef al revis­tei „Dolgozó Nő”, a spus: Din paginile acelea de început răz­­bătea convingerea fermă că: (Continuare in pag. a­ll­a) TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX*TELEX»TE­LEX»TELEX*TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TEUT1 La 11 martie, cinci reprezen­tanți ai populației kurde au fost incluși în cabinet. 0 Reședințele membrilor ambasadei Marii Britanii la Dublin sunt păzite cu o vigilență sporită de către poliția Republicii Irlanda, ca urmare a amenințărilor de răpire atribuite organizației extremiste „Sinn Fein“. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Marii Brita­nii a precizat că guvernul de la Londra a fost avertizat de autoritățile irlandeze în legătură cu aceste amenințări. 41 In Irak a fost anunțată duminică o importantă rema­niere guvernamentală. In con­formitate cu acordul încheiat . La cererea Semilunii Roșii din Turcia, Liga so­cietăților de Cruce Roșie a adresat un apel pentru acordarea de ajutoare în vederea sprijinirii opera­țiilor de salvare și a populației afectate de re­centul cutremur de pă­­mînt din Turcia. Au fost cerute ambulanțe, auto­camioane, corturi, pături și alimente.­­ La 30 martie, Alexei Kosîghin, președintele Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S. l-a primit pe Francois Xa­vier Ortoli, ministrul dezvol­tării industriale și științifice al Franței. Cu acest prilej a avut loc o convorbire referi­toare la probleme de interes reciproc. O atenție deosebită a fost acordată problemelor dezvoltării continue a colabo­rării sovieto-franceze, relevă agenția TASS.­­ La 1 aprilie va in­tra în funcțiune linia te­lefonică automată care va lega R.F. a Germaniei de S.U.A. Orice post te­lefonic din R.F.G. va pu­tea intra în legătură di­rectă cu orice abonat te­lefonic de pe cuprinsul S.U.A. leitmotive DE OCTAVIAN BOUR 0 iarna lungă și grea din acest an aduce noi surprize, deși calendarul indică începutul primă­verii. Astfel, duminică a nins intens la Praga și în numeroase regiuni ale Cehoslovaciei. In regiu­nile muntoase, a viscolit și s-au format troiene de peste 2 metri. In vestul țării, ninsoarea a fost în­soțită de tunete și fulge­re ca ploile de primă­vară.

Next