Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-05-23 / 7320. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL F.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI­­ Nr. 7320 Slmbata 23 mai 1970 4 pagini 30 bani VALENȚELE MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII „REFRACTARA” DIN DEJ SE VA ACHITA DE OBLIGAȚII... Nu au trecut decât 4—5 luni din ziua în care a fost pusă în funcțiune noua hală de fabri­cație a întreprinderii de pro­duse refractare din Dej. Bucu­ria oamenilor era legitimă. Alături de vechile clădiri și instalații, care alcătuiau zes­trea vechii fabrici de ciment, completată și modernizată cu­ era posibil, acum funcționa o fabrică modernă, cu prese, cuptoare-tunel și instalații la nivelul cel mai înalt al teh­nicii. Acum aceste instalații, mîndria întregului colectiv sunt în parte deteriorate, aco­perite de moloz și de mîl, lă­sate în urmă de apele revăr­sate. In primele minute oa­menii reîntorși la lucru pri­veau deznădăjduiți în jurul lor. Vor semăna oare vreoda­tă noile clădiri cu cele pără­site cu cîteva zile înainte, vor funcționa oare instalațiile așa cum funcționau înainte? Gîn­­durile lor au prins aripi. Și-au adus aminte că siderur­gia și fabricile de ciment aș­teaptă din partea lor cărămizi și materiale refractare necesare căptușirii cuptoarelor și furna­lelor. Fără produsul lor se vor produce perturbații în nume­roase ramuri productive. Deci repunerea grabnică în funcțiu­ne a întreprinderii nu este o chestiune care îi privește nu­mai pe ei, ci și pe beneficia­rii lor, precum și pe beneficia­rii beneficiarilor lor. Cu a­­cest gînd au pus mina pe lo­­peți, pe mături, pe furtunuri de apă, pe tot ce le stă la în­demână pentru ștergerea ur­mărilor invaziei apelor. Pri­ma dată au făcut ordine în a­­telierele mecanic și electric. Cu ajutorul acestora vor putea porni din nou pulsațiile inimii producției. Prima dată au pornit doar două din strunguri, apoi o raboteză și o mașină de găurit. Puțin după porni­rea acestora au apărut primele piese necesare reparării utila­jelor tehnologice. In ziua de 18 mai au sosit la fabrică 21 motoare electrice de la Turda. In­ ziua de 21 camioanele Fa­bricii de ciment au adus și restul. Astfel, atelierul me­canic își poate relua activita­tea cu întreaga sa capacitate. Intre timp a început să func­ționeze și uscătorul cuptorului tunel nr. 1 — primul utilaj tehnologic pus în funcțiune. Pe vagoneții revizuiți, curățați și reparați, în 19 mai au in­trat în uscător primele canti­tăți de cărămizi pe care apele le-au găsit în hala de fabrica­ție pregătite pentru ardere. Ne interesăm de valoarea daunelor. Tov. Gheorghe Ro­șu, directorul întreprinderii, ne comunică o cifră aproxi­mativă: 6 000 000 lei. A luat în considerare numai pierderile A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) ABNEGAȚIE ȘI EROISM Cuvintele se dovedesc neîn­căpătoare pentru a reda în întreaga ei măreție și am­ploare munca ce se desfășoa­ră pentru înlăturarea conse­cințelor provocate de necru­­țătoarea calamitate abătută asupra țării. Dăruirea, tena­citatea cu care oamenii s-au ridicat să refacă ceea ce ape­le au distrus nu cunoaște margini. Zi și noapte se lu­crează. La sfîrșitul schimbu­rilor, de cele mai multe ori prelungite, oamenii părăsesc, cu greu fabricile.­­Nu se înau­­­ră pur și simplu să se des­partă de mașini. Cînd revin, purtînd în suflet bucuria re­facerii, se apucă cu forțe noi de lucru. Atît de absorbiți sînt de munca lor, încît mulți uită și de masă. Lucrări, care înainte vreme luau cîteva zile, sînt, de multe ori, executate în cîteva ceasuri. La Gherla, căderea unui cazan, datorită suprasolicitărilor la care a fost supus ca urmare a inun­dațiilor, și care a dus la o­­prirea Fabricii de spirt, a fost înlăturată într-un timp record. Pînă acum, o aseme­nea intervenție nu s-a exe­cutat niciodată cu o operati­vitate similară. Dovedindu-se mai tari de­cit încercările la care îi pune natura, sfidînd oboseala, ce­tățenii județului nostru, ca de fapt întregul popor, sînt hotă­­rîți să facă tot ce le stă în putință pentru depășirea mo­mentului critic în care se a­­flă. Ca pagubele pricinuite de ape să fie compensate, în toa­te unitățile sînt suplimentate sarcinile de plan, se fac nu­meroase oferte bănești și ma­teriale. Astfel, pînă în ziua de 21 mai, unitățile industriale din municipiul Turda s-au an­gajat să-și sporească angaja­mentele inițiale de depășire a sarcinilor de plan cu 14.817.000 lei la producția globală și 17.411.000 lei la producția marfă. In felul a­­cesta, industria turdeană va produce în plus 15.000 tone ci­ment, 3.000 tone var, 19.000 tone gips, 450 tone cărămizi refractare, 35.000 tone piatră calcaroasă, 40.000 metri pă­trați covoare P.V.C., 210.000 mp carton asfaltat, 330 metri cubi elemente prefabricate, 35 garnituri de mobilă etc. Oamenii muncii turceni au stabilit, de asemenea, să re­ducă prețul de cost planificat cu 1.773.000 lei și să sporeas­că beneficiul cu 4.629.000 lei. După ce, în luna mai, va re­cupera pierderile provocate de sistarea activității la secția din Dej, colectivul întreprin­derii poligrafice Cluj își pro­pune să mai­ realizeze în plus, pînă la finele anului, o pro­ducție de 595.000 lei. Combinatul textil Cluj a hotărit să constribuie la­ com­pensarea unei părți din pagu­bele pricinuite de furia natu­rii, recondiționînd 27.200 m țesături diferite, 6.000 trico­turi și 4.000 confecții variate. De asemenea, sectorul de în­treținere al acestei unități, și-a luat angajamentul să pu­nă în stare de funcționare 110 l. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) Dej. Refacerea liniilor de alimentare cu electricitate în car­tierul ceferiștilor, cel mai greu calamitat C­ont­ul 2­006 GESTUL UNEI PROMOȚII Risipită în întreaga țară, promoția din anul 1957 a Insti­tutului de medicină și farmacie din Cluj a păstrat cu grijă floarea neprețuită a prieteniei, crescută timp de 6 ani de zile în orașul de pe Someș, și amintirea anilor de studii, cînd s-au legat să devină tămăduitorii suferințelor umane și să nu încalce nici odată jurămîntul lui Esculap. Nu le-a fost nici ușor, nu le-a fost nici greu și n­u i-a deranjat nici anonimatul unei munci care a cerut nu de puține ori sa­crificii, și asta pentru simplul motiv că erau conștienți de menirea lor. S-au despărțit exact acum 13 ani și s-au re­întâlnit într-un gest, într-o singură simțire, intr-o singură hotărîre: acum, cînd țara a suferit pe nedrept, dar bărbă­­tește, calamități greu de imaginat, în orașul în care s-au legat să devină tămăduitorii suferințelor umane și să nu în­calce nici o dată jurămîntul lui Esculap, au depus, la con­tul 2 000, suma de 5 200 lei. Un gest simbolic, al unor oa­meni care ne-au dovedit că știu să vindece și suflete, nu numai răni, a unor oameni care au muncit și muncesc eroic, pe întreg cuprinsul patriei, pentru ca oamenii să nu se îm­bolnăvească de pe urma vitregiei inundațiilor, a unor oa­meni care au refuzat să dea măcar un nume, ci pur și simplu „promoția 1957 a I.M.F.*. te sîntem datori cu un gînd frumos... T. ”. Aflăm, de la Casa municipală S.E.C., că în cursul zilei de ieri, orele 13, la contul 2­000 a fost depusă de către cetă­țeni suma de 87 637 lei, și că suma totală existentă la acest cont este de 490 000 lei. Ca un fapt deosebit, consemnăm gestul unor cooperatori din Apahida care au depus suma de 2 825 lei. . . TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Flo­rian Dănălache, Dumitru Po­­pescu, a făcut o vizită opera­tivă de lucru în județele Brăi­la și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decît o săpta­­m­ină de la primele vești de­spre inundațiile abătute asu­pra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și ia­tă că, din nou, continuu, for­țele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geo­grafice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspund cu un înalt­­ simț patriotic chemării parti­dului, vibrantului apel al Bi­roului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum efor­turi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făga­șul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află un mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăi­la, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, a­­coperite — continuu sau in­termitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în gră­dini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona in­dustrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se în­dreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, flu­viul apare în toată imensita­tea ea, i se văd apele umflate, pline de mil, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lun­gul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Pes­te tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case in­vadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de ver­deață, netulburată: Insula Ma­re a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită­ unor mari efor­turi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O su­prafață de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor prin­cipale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloace­lor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pom­pare. In urma desecărilor a defrișării stufărișurilor de pe 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața ara­bilă a ajuns la 56 000 hectare, începând din 1965, pe pămân­turile smulse apelor s-au în­ființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut în medie 5 144 k­g porumb la hectar. Nu­mai cantitatea de boabe livra­tă peste plan în 1969 însu­mează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii a­­cestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămâni, în­cleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit în­vingători în momentele cul­minației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest va­loros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. To­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion­ Stănescu, de Mihai Ni­colae, prim-secretar al Comi­tetului județean­­ Brăila al P.C.R., și de Ion Teșu, ad­junct al ministrului agricul­turii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este in­format în amănunțime despre starea digului care apără in­cinta. Pînă la această oră, a­­cest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3 100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60— 70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, aju­tați de 1 300 de ostași, de ma­șini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fas­cine și alte materiale de con­strucție — imense forțe uma­ne și materiale sînt aruncate in bătălia cu apele. Printr-o contradicție de ca­re numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floarea soarelui, pe 6 000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricind. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupe­țesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor afla­te în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost e­­vacuate. Este pregătită în a­­mănunțime și evacuarea popu­lației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor de recunoaște­re ... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lu­crările ce se desfășoară în zo­na de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiu­nile de dig unde apele fluviu­lui revin tot mai amenință­toare, atingînd, o cotă cu a­­proape 5 metri mai înaltă de­cît nivelul mediu. Conducă­torul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește po­sibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate a­­ceste pămînturi care valorea­ză enorm pentru economia na­țională.­­ Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spec­tacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“, împărăție a ape­lor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în ca­re culturile se dezvoltă nor­mal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pă­mînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murda­re ale fluviului, ci la depăr­tări de zeci și zeci de kilo­metri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deose­bește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea­­soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfășurare lucrările de în­treținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prie­tenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în tre­cere se află secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi aco­lo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zi­le de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucer­na, va rodi porumbul, floarea­­soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pă­mînt. Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de con­strucție. Mii și mii de cetă­țeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important cen­tru al industriei constructoa­re de mașini grele, al indus­triei hîrtiei și celulozei, al șantierelor va sosi se­cretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfa­tul. Prim-secretarul Comitetu­lui orășenesc de partid, pri­marul Brăilei, tov. Radu Con­(Continuare în pag. a IV-a) CETĂȚENI! Pentru prevenirea îmbolnăvirilor ce pot surveni în zonele calamitate (Dej, Gherla) ca urmare a inundațiilor, recomandăm următoarele: 1. CONSUMȚI APA NUMAI FIARTA ȘI RĂ­CITĂ ! 2. ALIMENTELE INUNDATE SE VOR CON­SUMA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 3. NU CONSUMAȚI ALIMENTE, FRUCTE, ZARZAVATURI, CONSERVE SAU ALTE PRO­DUSE ADUSE DE APE ȘI RASPINDITE PE TE­RITORIU. ACESTEA PREZINTĂ PERICOL DE INFECȚII SAU INTOXICAȚII CU DIFERITE SUBSTANȚE OTRĂVITOARE, CARE POT PRO­DUCE ÎMBOLNĂVIRI GRAVE SAU CHIAR MOARTEA ! 4. FÎNTÎNILE VOR FI RECONDIȚIONATE PRIN: EVACUAREA APEI, CURĂȚIREA PERE­ȚILOR, DEZINFECȚIE CU CLORURA DE VAR. APA VA FI CONSUMATA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 5. LA SOLICITAREA ORGANELOR SANITA­RE, PREZENTAȚI-VA LA VACCINĂRI! CETĂȚENI! Sprijiniți și participați la acțiunile ce se desfă­șoară, respectați întrutotul sfaturile și indicațiile organelor sanitare. Momente emoționante în gara Cluj Ieri seară, gara Cluj a cu­noscut un freamăt neobișnuit. In jurul orei 21 era așteptat un tren special care aducea de la Satu Mare copii ai fa­miliilor sinistrate. ...Momente de emoționantă așteptare. In sfîrșit, în depăr­tare se văd luminile trenului omeniei, printre care răzbat lumini ale vieții și ale viito­rului care au depășit calamita­tea. Sunt copiii care își arată ochii la geamuri, fac din de­părtare semne, cu mînuțele, ce­lor care-i așteaptă cu drag. ...Trenul a ajuns. S-a oprit. Emoțiile, de o parte și de alta, cresc la maximum. Cu căldură și dragoste părintească, sunt primiți de către reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de cadre didactice. In întâmpinarea lor au venit tovarășii Roman Morar, secre­tar­­ al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ioan Beu, vice­președinte al Consiliului popular județean, Maria Cris­tian, vicepreședintă a Consi­liului județean al femeilor, Ioan Bindea, Inspector general al Inspectoratului județean, dr. Aurelian Mazilu, directorul Direcției sanitare județene, Vasile Popa, președintele Con­siliului județean al pionierilor, conf. univ. Viorica Pamfil, prodecan al Facultății de filo­logie­­­ în Cluj, reprezentanți ai organelor și organizațiilor de masă și obștești clujene, studenți și cetățeni. Cei 80 de copii — fete și băieți, elevi ai școlilor gene­rale din Satu Mare, sosiți îm­preună cu 6 cadre didactice — au luat masa aseară și au fost cazați în Complexul studen­țesc. Aici, în camerele pregă­tite pentru oaspeți dragi, co­piii au fost înconjurați cu deosebită căldură de studenți și studente, îngrijiți și îndru­mați părintește de aceștia. Flo­rile din camerele studenților au urmat drumul spre came­rele oaspeților. Sunt semne ale dragostei, grijii și prețuirii florilor vieții noastre prezen­te și viitoare, a vlăstarelor năs­cute și crescute în spiritul unui umanism profund, socia­list, ce caracterizează un în­treg pCIpOB. Fabrica de încălțăminte „Clujeana“. Se recondiționează în­călțămintea pentru sinistrat! PROGNOZA HIDROLOGICĂ Datele primite de Comisia centrală de apărare împotri­va inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Do­­brogea, în Estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va tra­versa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensita­te care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor in­terioare a continuat să scadă în bazinele hidrografice din Transilvania și nordul Moldo­vei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridicate și chiar să crească pe Prut, în ju­dețele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre în Deltă.­­ Pe Prut, viitura se afla ieri în zona Drâncenului, unde atinsese o cotă de 688 cm, cu aproape l­­a peste cota de inundații. Apele au crescut în aval, în zona Fălciu, depășind cu 40 cm cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm la 26—28 mai, zonă în care se menține pericolul depășirii di­gurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lu­crări de apărare. Punctele hi­­drometrice de la Rădăuți și Ștefănești au înregistrat o nouă creștere a apelor Prutu­lui însă de o intensitate mai mică decît cea precedentă — circa 33 cm sub cota de inun­dații. Nivelul acestei unde va scădea în aval și nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundații.­­ Pe Mureș, nivelul apei a continuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundații — la Săvîrșin cu 140 cm, Radina cu 140 cm și Arad cu 80 cm. La Alba-Iulia, ape­le au scăzut la nivelul cotelor de inundații. — Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre. In amonte, apele sunt în conti­nuare peste cotele de inun­dație la Feldioara cu 70 cm, Hoghiz cu 30 cm și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș Olt, Sla­tina și Rm. Vîlcea, apele Oltu­lui au scăzut sub nivelul co­telor de inundații.­­ Siretul a continuat să scadă, apele depășind cota de inundație în bazinul inferior, la Lungoci cu 160 cm și la Șendreni (57 km de la Dună­re) cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sunt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sec­torul Baziaș — Cernavodă și sunt relativ staționate în Del­tă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul româ­nesc al Dunării va atinge cul­minația la Baziaș la 27 mai. De menționat că, în zona Dunării inferioare, vîntul se va intensifica ajungînd la 10—15 m/sec, ceea ce va fa­voriza erodarea digurilor prin valuri. (Agerpres) Noi date privind pagubele cauzate economiei naționale Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinui­te economiei naționale, așe­zărilor omenești. Situația întocmită la Comi­sia centrală de apărare împo­triva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților pînă vineri, apele au acope­rit, total sau parțial, aproape 1000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32 000 case, precum și apro­ximativ 10 000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265 000 oameni au fost eva­cuați de furia apelor revăr­sate. Suprafețele agricole total a­­coperite de ape însumau ieri peste 726 000 hectare; o bună parte din această imensă su­prafață era cultivată cu ce­reale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoa­re au fost evacuate peste 700 000 de animale. Identifică­rile făcute pînă ieri consem­nează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28 000 de animale. Din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inundații, adăugîndu-se uria­șelor pagube materiale anun­țate anterior și a căror iden­tificare continuă în toate lo­calitățile lovite de calamități. Sibiu. Pierderile de produc­ție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica“, „E­­mailul Roșu“, țesătoria „Tîr­­nava“ și alte unități industria­le ale orașului. Covasna. Dintr-o situație în­tocmită la Direcția județeană de statistică reiese că princi­palele unități industriale din județ înregistrează mari pier­deri de producție. Stagnarea timp de cinci zi­le a activității de extracție la întreprinderea minieră Că­­peni, cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comu­nicație, s-a soldat cu un mi­nus de 13 350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și Intorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicație forestieră a între­rupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de producție, pierderea de pro­ducție se cifrează, între alte­le, la circa 2 000 mc cheres­tea de fag­ și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provo­cat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16 000 mp țesături. La întreprinderea de indus­trie locală „Bazaltul“, apele au distrus importante canti­tăți de materiale de construc­ție; la producția marfă se consemnează o restanță de peste 700 000 cărămizi și cahle de teracotă. Brașov. Deși mai puțin lo­vit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revăr­sate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km căi de comunicație, au inundat a­­proape 20 000 hectare teren a­­gricol.

Next