Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-08 / 7386. szám

PACINK 2­F­S­CL Ifi SECVENȚE CLUJENE * 1 PARCURILE, ZONELE VERZI Clujul dispune de nume­roase parcuri, zone verzi, care-i conferă prospețime, frumusețe, atractivitate. De altfel, o preocupare de seamă a municipalității este amenajarea ș­i întreținerea în condiții optime a parcu­rilor, zonelor verzi, ferestre orizontale prin care orașul inspiră aer curat, apărîndu­­se de noxele motorizării. La amenajarea și întreți­nerea parcurilor, zonelor verzi, își aduc o importanta contribuție — prin muncă patriotică — cetățenii din circumscripțiile electorale, stimulați de inițiativele și acțiunile­ deputaților. Dacă în aceste zile de va­ră vizităm parcurile,­ zonele verzi ale Clujului, avem pri­lejul să constatăm aspecte plăcute, dar și... aspecte mai puțin plăcute. Cele plăcute probează hărnicia cetățenilor din Cir­cumscripțiile electorale 57, 130, 5, 15, 102, 202, 16, des­toinicia deputaților Mauri­­tiu Gerstl, Alexandru Crr­­dan, Gizela Ilea, Alexan­dru Șerban, Ernest Mentes, Victor Fotescu, Andrei Hal­­maghi, care au rezultate bune în întreținerea parcului Ca­­ragiale, parcului din Piața Libertății, zonelor verzi de pe strada Maxim Gorki, parcului de la capătul lini­ei de autobuz nr. 5 (strada Oașului), zonelor verzi, ri­golelor, trotuarelor (s-a să­pat în 3 zile și un șanț pen­tru tuburi de canalizare) de pe strada Șesului, zonelor verzi de pe străzile Băița și Bizușa, parcului Gheorghe Asachi. Cele mai puțin plăcute se recomandă în circumscripții­le electorale 35, 39, 49, 41, 42, 70, 71, 74, 72, SO, 82, 91, 107, 108, 105, 110, unde deputații Dragoste Anahidim, Elisabe­­ta Unguraș, Ioan Pop, Elena, Cocuța, Ioan Chifor, Eva László, Reghina Coroian, Margareta Esztergar, Ioan Moina, Alexandru Toth, Eli­­sabeta Hajos, Smaranda Vaidasigan, Petre Pîrvules­­cu, Vasile Nierges, Vasile Marian și Ana Smărăndoiu au uitat sfarcă de angaja­mentele pe care și le-au a­­sumat în întrecerea patrioti­că și au neglijat mobiliza­rea cetățenilor la întreține­rea parcului, Móricz Zsig­­mond, parcului feroviarilor, zonelor verzi din jurul Ce­­tățuii, parcului „14 iulie“ și parcului rozelor. De asemenea, se constată că nici deputații Ioana Un­­gureanu, Ioan Căpușan, Eca­­terina Szilagy și Simion Chezdi din circumscripțiile electorale 117, 121, 112, și 128 nu se grăbesc să asigu­re contribuția cetățenească promisă întreținerii parcului central.­­ Aspecte plăcute și ... mai puțin plăcute. Pentru în­făptuirea unor obiective de folos obștesc nu e însă ni­ciodată prea tîrziu, mai ales că vacanța de vară se apro­pie de sfirșit și oamenilor le plac parcurile, zonele verzi, bine întreținute, curate, îm­bietoare la liniște și rela­xare. (s. 1.) Hai bunicuța, încă o poveste ... Fotografia: R. NEGREA „Năpasta păgubește, primăria lîncezește” Din Panticeu redacția a pri­mit o scrisoare, bătută la ma­șină însă neiscălită, semn că autorul ei, în loc să adopte o atitudine­­ deschisă, nominal responsabilă, față de unele neajunsuri din comună, a pre­ferat obscuritatea nearagajantă a anonimatului. Această atitudine, ne-a în­tristat cu atît mai mult cu cit faptele relatate erau reale. Dar care erau aceste fapte? Scrisoarea arăta că în ziua de 12 mai 1970, cînd Panticeul a fost inundat, apele au spă­lat pămintul de la capetele podului de peste Valea Ch­io­­rului, care face legătura intre satul central al comunei și .,fărtarul" Suseni, unde locu­iesc circa 60 de familii, iar cooperativa agricolă de pro­ducție are vreo 200 de hectare de teren cultivate cu grîu, tri­foi etc. De­ atunci și cu atît mai vîrtos după 11 iunie a.c., c­înd inundația s-a repetat, ni­meni nu s-a ocupat de refa­cerea acestui pod, făcîndu-i pe cei din Suseni să se întrebe: La toamnă, anotimp de obicei ploios. Însoțit de creșterea ape­lor văii, pe unde vor trece elevii la școală pentru a în­văța, iar adulții la magazine pentru a face cumpărături? Pe unde vor fi transportate produsele agricole recoltate? In scrisoare se mai arăta că vechiul local al școlii generale din Panticeu (care ar putea fi amenajat ca internat pentru elevii din clasele a IX-a și a X-a) se înfățișează în mod cu totul necorespunzător, după ce a fost inundat de două ori, dar nimeni nu se interesează de curățenie și reparație, mai bine zis de zugrăvire. Potrivit obiceiului­­ nostru de a lua, in asemenea cazuri, le­gătura cu autoritățile locale, ne-am adresat direct primaru­lui Panticeului, tovarășul Va­sile Dascăl, rugîndu-l să ne confirme sau să ne infirme, potrivit cu situația reală, con­ținutul scrisorii. Iată ce ne-a spus dînsul: — Autorul scrisorii, habar n-am cine poate fi, are drep­tate, însă nu cunoaște greută­țile consiliului popular. In ca­zul podului de peste Valea Cratorului, noi am luat mă­suri de a se amenaja un drum deviat, care trece prin vad, apa fiind foarte mică, așa că toată lumea,­ inclusiv totalita­tea mijloacelor de transport, are accesul asigurat spre Su­seni și invers. Totodată, în pă­durea comunală am tăiat și fasonat materialul lemnos ne­cesar pentru reparația parțială a podului. Urmează să ducem acest material lemnos la fața locului și să începem lucrările de reparație. Acum, însă, n-a­vem timp pentru așa ceva, fiind ocupați cu recoltarea ce­realelor de vară. In ceea ce privește vechiul local al școlii, este adevărat că a fost inundat de două ori, dar de ambele dați noi am­ luat măsuri de curățenie și s-am trecut la re­­pararea și la zugrăvirea loca­lului pentru că nu avem fon­duri aprobate în acest scop. Așadar, lucrurile sînt lim­pezi. Atît­ de limpezi, nicit nimic nu ne îndeamnă să pu­nem la îndoială nici scrisoarea anonimă, nici declarația tova­rășului primar. Această constatare însă nu poate ține loc de pod reparat și de vechi local de școală va­lorificat în scopuri utile. Sunt probleme care se impun a fi rezolvate exclusiv de consiliul popular. Și pentru ca gurile rele din Panticeu să nu mai spună ..Năpasta păgubește, pri­măria lîncezește“, ne îngăduim să dăm autorităților locale ur­mătorul sfat: „Nu mai căutați autorul anonimei, precum acul în carul cu fin. Mai bine ur­gentați repararea podului și vechiului local de școală , și oamenii vor fi mulțumiți, iar Făclia vă va felicita“. (I.s.) Vom trece, de astă­ dată, peste uzanța gazetărească, con­form căreia, după titlul de mai sus — de fapt, un marginal — ar fi trebuit să urmeze denu­mirea unei stațiuni, a unei cabane, sau a unui loc pito­resc pe care dumneavoastră le-ați putea vizita în clipele de răgaz sau îniă zilele de con­cediu, pentru că invitația pe care v-o adresăm astăzi vi­zează nu mai puțin de 11 ca­bane și 4 băi, administrate de către întreprinderea județeană balneo-climaterică, și a căror înșiruire ar fi dat naștere unui titlu neobișnuit de lung... De asemenea, nu vom recurge la prezentarea fiecăreia în parte, mai întii pentru faptul că vă sunt, într-un fel sau altul, cu­noscute, și că, din punct de vedere al amplasării lor — in minunatul peisaj montan — prezintă o oarecare notă co­mună. De ce încercăm, totuși, să vă reținem atenția cu a­­ceste rînduri și să vă adresăm o astfel de invitație? In biroul tov­arășului Augus­­tin Chiș, directorul întreprin­derii județene balneo-climate­­rice, este răcoare. O răcoare pe care o căutăm în atâtea locuri, în aceste zile de cani­culă. Poate și din acest motiv, prima întrebare pe care i-am adresat-o directorului Augus­tin Chiș se referea la posibi­litățile de odihnă și recreere pe care cabanele le pot oferi vizitatorilor ocazionali sau ce­lor care s-au decis să-și pe­treacă cîteva zile de concediu în ele. Răspunsul dânsului a fost, evident, favorabil, și nu din intenția de a le face cu orice preț reclamă, ci din stră­dania, așa cum aveam să ne convingem, de a le face cît mai ospitaliere, în condițiile materiale de care dispune în­treprinderea. Din primăvară — și aici se impune precizarea că toate cele 11 cabane funcționează con­tinuu — au început lucrările de reparații capitale la ca­bana de la Valea Drăganului și s-au executat numeroase­ amenajări: la cea de la Some­șul Rece; la campingul de la Turda au fost date în folosință 15 căsuțe din lemn, iar la cabanele Făget-pădure și Fă­get I mobilierul a fost­ îm­prospătat. N-am vrea să se înțeleagă că toate aceste cabane prezintă același grad de confort, însuși interlocutorul nostru făcînd a­­ceastă precizare pentru iubi­torii de drumeții. Incercînd o „ierarhizare“ a lor, vă vom spune că, de exemplu, Com­plexul de la Valea Drăganului și Someșul Rece, vă oferă op­time condiții de odihnă și agremerit, posibilități de înot, excursii în împrejurimi, ore de pescuit, posibilitatea audie­rii sau vizionării programelor la radio sau 1 televizor, o ali­mentație variată și substan­țială. Și la cabanele de la Cheile Turzii, Leghia și Mun­tele Băișorii găsiți aceleași con­diții de cazare, același peisaj fermecător, reconfortant, ne­­maivorbind de­ cele din ime­diata apropiere a­ Clujului, atît de accesibile. Pentru că la aceste cabane poți sta o oră sau o lună, după bunul plac, l-am între­bat pe tovarășul director Chiș care sunt" modalitățile de reți­nere a locurilor. Iată-le, fie adresîndu-vă direct cabanie­rilor, fie dînd Un telefon la tov. Victor Man, șeful biroului administrativ­ cazare, îndrăznim să credem că invitația noastră va găsi ecoul scontat și că cei care se vor decide să-și petreacă cîteva­­ ceasuri, măcar, în mijlocul na­turii, nu vor avea ce regreta. (T.B.) Invitație la drumeție Cabana Valea Drăganului La Someșul Rece vizitatorul găsește cabană bine între­ținută, aer curat și apă caldă. Un grătar sau păstrăv, dru­mul asfaltat pînă aproape de popas, posibilități de excursii în­­ împrejurimi, o gazdă primitoare și firul apei — e drept rece dar, limpede, de obicei. V­ACAN Din Beiuș, din Cîmpeni sau din Huedin, șosele de munte în­drăznețe și șerpuitoare, străbat sate risipite pe coaste piezișe, trec prin poiene de munte cu aer parfumat de mirosul sălba­ticelor flori fără nume, ocolesc hăuri în care se aciuiesc văluri de ceață, se cațără pe culmi do­­moale ca spinările de balenă. Ținta lor este MIRIFICA LUME A PADIȘULUI . Aici, pe platoul de aproape 1300 de metri altitudine, pe o mică suprafață din miezul Apu­senilor, s-au concentrat fenome­ne naturale de o diversitate ni­căieri întîlnită la noi în țară și rar de găsit în întreagă Eu­ropă. Frumusețea locurilor se împletește cu plastica denumiri­lor, amîndouă părînd crescute gemene dintr-o tulpină. Sălba­tice sau amenințătoare, sugesti­ve și limpezi, aspre sau rotunzi, numele țîșnesc din stînca dură, coboară din îndepărtatele epoci cu iz mioritic, sau se ridică ca fantomele de ceață din adîncile genuri. Ele sînt asemănătoare culorilor florilor din poiene, aromelor plantelor, zborului pă­sărilor de pradă­ Cetățile Ponorului, Ghețarul de la Focul Viu, Valea Galbe­nei, Poiana Florilor, Peștera On­­ceasa, Peștera Neagră, Vîrful Bi­serica Moțului, Cetatea Rădesii, Măgura Vînătă, Lumea Pierdută, sunt în același timp obiective tu­ristice, dar și monumente ale graiului românesc. Locul de unde se pleacă și se vine de pe traseele turistice din jur este Platoul Padiș, pe care l-am găsit ca pe un furnicar în toiul activității. Aici am fost găzduit două nopți la TABĂRA DE LA BRADUL TRAZNIT Numele i s-a născut doar cu cîteva zile în urmă. Un grup de salariați ai Institutului politeh­nic din Cluj, sosiți pentru ame­najarea unei viitoare tabere, toc­mai montau primele corturi. In acest timp s-a iscat o furtună, sălbatecă și aprigă, așa cum nu­mai la munte se poate întîlni. Un trăznet a retezat de la mij­loc într-o fracțiune de secundă un brad uriaș care domina locul. Și astfel natura neprimitoare a fost nașa taberei care se înfi­ripa. După furtună însă oamenii și-au continuat imperturbabili treaba. In fruntea lor era UN PERSONAJ DE NEINLOCUIT Inginerul Iosif Maniu este au­torul moral și material al aces­tei tabere. El a fost cu iniția­tiva,­­cu mobilizarea, dar și cu ciocanul și cu fierăstrăul. El a instalat corturile, a asigurat ca­zarea și masa, s-a îngrijit de distracții pentru copii și adulți, amenajînd leagăne și terenuri de fotbal și volei și tot el e acela care cunoscînd perfect regiunea indică locurile deosebite de vă­zut sau pornește în fruntea grupului. Intr-un cuvînt tabăra Institutului politehnic de la Pa­diș nu se poate concepe fără Iosif Maniu. La 100 de metri de bradul cu pricina am­ întîlnit Miște ■ [UNK]­­ VIKINGI AI MUNȚILOR La început m-au șbcat figurile lor bărboase, fețele bronzate și echipamentul lor uniform. Am descoperit apoi că sunt ghizii Taberei Biroului de turism pen­­ TR­­­ tru tineret, studenți îndrăgostiți de munte, pe care îl preferă aglomerărilor citadine. Datorită lor, tineri din București și Brăi­la, din Galați sau Timișoara cu­nosc frumusețile acestor locuri, înțeleg fenomenele carstice pe­trecute pe aceste meleaguri, văd sau aud acum pentru prima oară despre un izbuc, un aven sau o dolină. L-am întîlnit aici cu­ plăcere pe fostul meu elev Gicu Vic­­iu,­care între medicină și hand­bal și-a mai găsit loc și timp pentru a face cursul de ghizi­.Se afla acolo de la sfîrșitul lui iunie și nu dădea semne de plic­tiseală sau oboseală. E un exem­plu de felul în care rațiunea și pasiunea pot satisface nenumă­rate valențe. La întoarcere, pe șoseaua ce șerpuia printre tufe de zmeură și afine, printre pajiști cu iz de fîn și de frăguțe, aveam un singur regret: că șirile vacanței nu sînt infinite. Dorin ALMĂȘAN EXPOZIȚIA DE ACHIZIȚII _>­­> A MUZEULUI DE ARTĂ Astăzi, la ora 12, în sălile de expoziție ale Muzeului de artă, vor avea loc vernisajul unei expoziții de achiziții ale muzeului din perioada 1952—1967. Vor fi expuse 70 de lu­crări de artă medievală, artă străină și modernă româ­nească. enda­te. 23,45 — închiderea emi­siunii­ radio • ••••••••• • • • in atenția conducătorilor auto In scopul completării imaginii asupra conducăto­rilor de vehicule partici­panți la comiterea de acci­dente de circulație. I.M.J. Cluj — Serviciul circulație — a hotărît ca, in temeiul art. 9 din Decretul nr. 328/1966­­ 1~ republicat — aceștia să fie examinați me­dical la policlinicile de specialitate din Cluj și de Laboratorul psihologic de Pe lângă întreprinderea de transport auto Cluj. MICA PUBLICITATE #1 Vînd frigider „Ovodin” nou. Telefon 7­ 24-51, orele 17— 18. (3158) 9 Dau în chirie garaj, stra­­da Bisericii ortodoxe 41. (3127) 9 Vînd I.M.S.­A.M. stare perfectă. Turda.. Coșbuc 16. _____________________(3150) 9 Vînd pian marca Rudolf Windhofer, în stare perfectă la preț convenabil. Informații Cos­­ma, bulevardul Lenin nr. 60, apartament 16, ora 9—19. (3143) 9. Profesoară, meditez româ­nă, franceză, latină. Strada Ho­rea nr. 5, apartament 6, etaj I. (3160) 9 Ofer în plin centru trei camere cu confort, sau patru camere în cartierul Grigorescu. Cer: două camere cu intrare separată, cu confort, și o cameră cu confort.. Informații telefon 7-45-40 orele 18—20. (3141) 9 Cu adîncă și nemărgi­nită durere, anunțăm înce­tarea din viață a scumpului nostru soț, tată, frate, unchi și prieten ALBU /VASILE în vîrstă de 39 de ani. SrimotOiîntarea va­­ avea loc în ziua de 8 august 1970, orele 17 din capela Cimitirului Turda. Familia îndurerată 9 Adine îndurerata familie anunță încetarea din viață a lui IOAN FĂRCAȘAN inginer șef la Uzina Industria sîrmei Cîmpia Turzii. înmormîntarea va avea loc duminică 9 august 1970 orele 15 la Cimpia Turzii. Familia îndurerată 17,00 — Deschiderea emi­siunii Microavanpremiera. 17,05 — Emisiune în limba germană. 18,05 — Anunțuri — publicitate. 18,15 — „Ex-Terra ’70“ — emisiune concurs pentru pionieri și școlari (Fi­nala). Transmisiune directă din Parcul Herăstrău. 19,15 — Anunțuri — publicitate. 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Te­lejurnalul de seară. 20,00^ — Tele­enciclopedia. In cuprins: Nicolae Iorga (document): Golf: Cascadori. 20,55 — „Pa­sărea măiastră“ — reportaj. 21,15 — Film serial: „Incorup­tibilii“ (II) — „Jocul de șah“. 22,05 — Telespectacol prin co­respondență. Emisiune de Mir­­cea Șeptilici. 23,00 — Revistele săptămînii. 23,10 — Of, ini­mioară. Cîntece de petrecere interpretate de Emil Gavriș. 23,30 — Telejurnalul de noap­SÎMBĂTĂ, 8 august. 17,45 — Deschiderea emisiunii. Re­comandări. „Actualitatea so­noră“ — informații, comentarii și interviuri la zi. 18,00 — „Anima-disc“ nr. XIV prezintă în premieră noi melodii de mu­zică ușoară cu­ formații de in­terpreți îndrăgiți. 18,30 — Mi­crofonul tinereții. Din cuprins: Cotele entuziasmului — bilanț și perspective pe șantierele ti­neretului din județul Sălaj și Satu Mare. Calendarul B.T.T.­­ului. Cazuri insolite — arhi­tectul Ioanide, în concepția lui Călinescu, însemnări de scrii­torul Vasile Rebreanu. După 10 ani întîlnire cu un grup de „foști școlari“. Portret pe por­tativ — interpretul de muzică populară Ion Dolănescu. 18,50 — Radioreportaj senzațional. Cu Sherlock Holmes și dr. Wat­son în căutarea unei melodii. Fără mister, fără groază, fără suspans, în schimb, cu Radu Beligan, Horia Șerbănescu, Ra­du Zaharescu, Stela Maria Lăs­­cuș, Constantin Ivaneș, Cornel Udrea. 19,13 — Canțonete. 19,25 — Comentariul săptămî­nii de Dinu Dumitrescu. DUMINICĂ, 9 august. 7,30 — Album cultural. Radiore­portaj: „Cununa de pe Someș e cunoscutul ansamblu bistrițean, după turneul întreprins în Franța și Italia. 7,50 — Unda preferințelor — muzică ușoară, solicitată de ascultători. filme ACEASTA FEMEIE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Re­publica. ACEASTA FEMEIE (20,30) — Grădina Republica. MARELE SEMN ALBAS­TRU — Victoria. DAMA CU CAMELII (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. FERESTRELE TIMPULUI — 23 August. BĂIEȚII DIN STRADA PALL — Muncitoresc. TAINA LEULUI — Steaua roșie. BALTAGUL (ora 11). SHER­LOCK HOLMES — Tineretu­lui, Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, II——ÎS. Muzeul de istorie, strada E­mil Isac n­r. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­­beș-Bolyai“, strada Republică nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru­ eventualele modificări survenite în program. I OFICIUL NAȚIONAL DE TURISM Agenția județeană Cluj Strada Șincai nr. 2, telefon 2-17-78 anunță următoarele posturi vacante: • Un Mecanic lift, V2 normă; • Un zugrav-vopsitor, V2 normă; • Solicitanții pot fi și pensionari de bătrînețe. Informații zilnic la serviciul prdn, între orele 12—15. (3157) ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ȘI PROIECTĂRI CLUJ Strada Dr. Petru Groza nr. 9 elaborează proiecte pentru lucrări de construcții și instalații pentru sectorul particular și pentru alte uni­tăți socialiste. (3154) UZINA DE REPARAȚII CLUJ " strada Podgoriei nr. 10 recrutează candidați pentru examenul de admitere la școala profesională în meseria de strungari. Candidații trebuie să fie absolvenți ai școlii generale in vîrstă de 15-18 ani împliniți, pînă la 31 decembrie, 1970, din comune apropiate municipiului Cluj. Dosarele cu actele necesare se pot depune la sediul uzinei, serviciul personal, pînă la data de 25 august 1970. Informații suplimentare se pot obține la telefon 3­09-25. (3123) COMBINATUL TEXTIL CLUJ angajează de urgență doi prim­itori-distribuitori cu gestiune pentru unitatea „FLACĂRA“. Solicitanții tre­buie să îndeplinească condițiile cerute de dispozițiu­­nile în vigoare cu privire la răspunderea gestionară. Lămuriri suplimentare se pot obține la serviciul per­sonal al Combinatului — Bulevardul Lenin nr. 77. (3155) STAȚIA MECANICĂ CLUJ Calea Baciului nr. 2, telefon 2-34-53 ANGAJEAZĂ 9 10 sudori electrici 9 2 forjori 9 un tractorist 9 20 lăcătuși I 9 un instalator încălziri centrale. De asemenea recrutează din orașul Cluj și comu­nele din jur absolvenți a 8 clase elementare, pentru a se califica prin școală profesională în următoarele meserii: lăcătuși, strungari și sudori. Alte relații suplimentare se primesc de la biroul per­sonal al unității. / (3156) UZINA DE REPARAȚII CLUJ Strada Podgoriei nr. 10 angajează muncitori necalificați în vîrstă de la 22- 35 ani cu stagiul militar satisfăcut, absolvenți a 7—8 clase, pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meserii de strungar. Solicitanții să aibă domiciliul în municipiul Cluj sau comunele apropiate. Informații suplimentare se pot obține la telefon nr. FABRICA DE CARTOANE CLUJ Strada Gladiolelor nr. 1, telefon 3­05-55 recrutează băieți absolvenți ai școlii generale de 8 sau 7 ani, în vîrstă de pînă la 18 ani pentru califi­care în meseria de OPERATORI CHIMIȘTI înscrierile se primesc pînă la data de 20 august 1970, la serviciul plan-salarizare al fabricii. Candidații reușiți fără loc cu media peste 5 la alte școli profesionale sau licee, pot fi înscriși fără exa­men de admitere. (3147) COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA strada Dr. Petru Groza nr. 8 angajează, de urgență, muncitori calificați în mese­ria de STRUNGARI 9 Salarizarea se face conform H.C.M. 914/68. 9 Se suportă cheltuielile de transport de la domi­ciliu de către combinat, in cazul cînd se prezintă în grup. 9 Cazare și cantină contra cost. 9 Angajările se fac între virstele de 18-50 ani pen­tru bărbați. Pentru informații suplimentare, cei interesați se vor adresa serviciului personal al Combinatului siderurgic Hunedoara, telefon 14—50, interior 114. (3062) FABRICA DE MOBILĂ GHERLA strada Andrei Mureșanu nr. 4 ANGAJEAZĂ: ȘEF SERVICIU PRODUCȚIE Condiții: 9 Studii superioare în specialitate și 5 ani vechime sau 9 Tehnician principal cu 4 ani vechime Salarizare conform H.C.M. 914/1968, majorată cu 5 la sută. (3094)

Next