Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-27 / 7428. szám

PAGINA 2 FĂCLIA LOCUL CELOR MAI VIZIDNICI COOPERATORI ESTE IN RÎNDUL COMUNIȘTILOR Conștient de necesitatea în­tăririi continue a rîndurilor organizației de partid, comite­tul comunal de la Sînmartin a acordat acestei probleme o atenție deosebită, lunar, în ședințele de instructaj a ana­lizat preocuparea birourilor pentru cunoașterea și ajutora­rea acelora care meritau sau solicitaseră deja primirea în partid, însistînd pentru res­pectarea cu strictețe a crite­riilor și normelor stabilite în acest sens, întărirea rîndurilor parti­dului, nu a fost considerată ca o problemă de campanie, ci ca o sarcină permanentă, primirile făcîndu-se în tot cursul anului în raport cu ce­rerile formulate în acest sens. După cum se știe, cererea unui tovarăș de a fi primit in rindul membrilor de partid este rezultatul unui proces de conștiință care are loc în de­cursul unei perioade de timp, a faptului că el este lămurit, convins de necesitatea de a intra în rândurile membrilor de partid. In această direcție, cele mai multe din organiza­țiile de bază au acționat prin diferite forme ale muncii po­litice, menite să influențeze procesul de pregătire și con­știința celor care urmau să fie primiți. Astfel, in cele 12 forme ale Învățămintului de partid au fost încadrați 56 cursanți fă­ră de partid sau din activul U.T.C., fapt ce î-a ajutat să cunoască mai bine diferite as­pecte ale politicii partidului și statului nostru să-și ridice pregătirea lor politică-ideolo­­gică. De asemenea, unele or­ganizații de bază au luat mă­suri ca în adunările de par­tid să fie ținute expuneri pe teme diferite care au avut ca efect cunoașterea unor pro­bleme privind creșterea rolu­lui conducător al partidului în etapa actuală, cerințele ce se pun în fața comuniștilor, cinstea de a fi membru al P.C.R. și alte asemenea pro­bleme. Prezentarea expuneri­lor de către tovarăși compe­tenți de la nivelul comunei și de lectori ai Comitetului ju­dețean de partid a dus la cu­noașterea mai temeinică a po­liticii partidului nostru, a prevederilor statutare de că­tre tovarășii care au intrat in sfera preocupării organizații­lor de bază pentru a-i pregăti să fie primiți în partid. O parte a acestora au fost invitați la anumite adunări de partid i­» care se dezbăteau aspecte privitoare la întărirea economico-organizatorică a C.A.P. avînd astfel posibilita­tea să afle problemele ce-i frămîntă pe comuniști și să participe și ei la rezolvarea diferitelor sarcini sau hotăriri ce se adoptau. Datorită ajuto­rului acordat de comitetul co­munal, a muncii desfășurate de comitetele de partid din C.A.P. și de birourile organi­zațiilor de bază s-a reușit ca in cursul acestui an să fie pri­miți în rândurile partidului un număr de 17 tovarăși. Rezul­tate mai bune au obținut or­ganizațiile de bază din Cut­­ea, Diviciorii Mici, Ceaba, Consiliul popular comunal și altele, ale căror secretari, Ru­­su Simion, Ban Ioan, Butur loan, au avut o preocupare per­manentă, au desfășurat o acti­vitate competentă folosind in această direcție forme variate ale muncii politico-educative. Merită subliniat și faptul că din cei 16 tovarăși primiți în partid, 9 sînt membri ai or­ganizațiilor U.T.C., fapt ce reflectă grija acordată întine­ririi rîndurilor organizațiilor de bază. Cu acestea se adaugă inte­resul deosebit acordat calită­ților moral-politice și profe­sionale ale acelora care soli­citau să intre în rindul mem­brilor de partid. Se poate a­­precia că toți cei primiți în acest an sînt oameni dintre cei mai înaintați, participanți activi la munca în C.A.P. și la rezolvarea treburilor ob­ștești, avînd o comportare demnă în familie și societate. Numele unor oameni ca Mir­­cea Ciornea, Ioan Mărginean, Alexandru Năsălean, Petru Bițî, sau Ștefan Cîmpean sînt bine cunoscute de coopera­tori, ei bucurindu-se de stima și încrederea tuturor săteni­lor. Atenție deosebită s-a acor­dat întăririi rîndurilor orga­­nizațîilor de­ partid din unele sectoare, mai ales din zooteh­nie, unde în anul trecut s-au manifestat serioase deficiente. Au fost primiți deja șase to­varăși, alte cîteva cereri ur­m­­înd a fi soluționate în cu­­rînd. Deși pe comună s-au obținut rezultate apreciabile în primirea celor mai buni oameni ai muncii in partid, așa cum a reieșit cu ocazia discutării acestei probleme în recenta plenară a Comitetului comunal de partid, se consi­deră că aceste rezultate nu reflectă posibilitățile existen­te. Dacă unele organizații de partid s-au ocupat cu răspun­dere de creșterea lor numeri­că, altele cum sunt cele din Măhal sau Școala generală nu au primit in cursul acestui an nici un tovarăș în rândurile partidului, deși aveau posibi­lități. Cauzele acestei stări de lucruri nu pot fi explicate de­cit prin lipsa de răspundere și de interes din partea secre­tarilor și membrilor birourilor organizațiilor respective față de munca de primire în par­tid. Se impune pentru viitor o m­ai mare preocupare pentru împrospătarea rîndurilor pro­prii, îndeosebi la organizațiile de partid Măhal, Tîrgușor, Școala generală și altele. De­oarece pe raza comunei e­­xistă încă numeroși tineri merituoși, va trebui mărită contribuția comitetului comu­nal U.T.C. in recomandarea celor mai buni tineri care să intre in rândurile organizației de partid. De asemenea, o preocupare mai susținută tre­buie să existe față de primi­rea in partid a femeilor, care reprezintă majoritatea brațe­lor de muncă din brigăzile C.A.P. șî își aduc din plin a­­portul la realizarea sarcinilor de producție. Aceasta cu atît mai mult cu cit în acest an încă nu s-a primit în partid nici o femeie. Continuindf. primirea in partid a celor mai buni coo­peratori, organizațiile de par­tid vor asigura creșterea ne­încetată a rolului conducător al partidului la nivelul satu­lui, al comunei, vor reuși să mobilizeze masele largi de oa­meni ai muncii, români, ma­ghiari la îndeplinirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. Ioan RADU, activist al Comitetului jude­țean de partid Cluj V­IAȚA DE PARTID cronică marunta Uf La data de 21 septem­brie, la cariera „Cheia“, apar­­ținind Fabricii de ciment din Turda. Doroban Vasile, aju­tor escavatorist a fost acci­­­den­tat mortal. In prezent se cercetează cauzele producerii accidentului.­­ La bufetul Expres din Piața Libertății și In orele de vîrf lucrează o singură casie­riță. Cînd se află bere lipsesc paharele curate. Din lipsă de operativitate, consumatorii își caută și își spală singuri pa­harele.­­ După cum ne informea­­ză Ioan T. Niculae, unitatea alimentară nr. 81 de pe Calea Turzii este închisă de mai bi­ne de trei săptămini Moti­vul: gestionarul este plecat in concediu. Nu s-o fi întors?4­0 Același corespondent ne scrie că str. Petőfi din Cluj este prost întreținuta. Secția de gospodărie a dat asigurări că lucrurile se vor indrepta. In loc de promisiuni, in luna august s-au făcut noi săpă­turi.­­ Circumscripțiile sanitare nr. 3 și 4 s-au mutat de pe Bd. Lenin în localul Policlini­cii nr. 1 din Cluj. In noul lo­cal circumscripțiile nu dispun de telefon, ne sesizează Mi­­hai Oprene. Dacă au nevoie de asistență medicală, bolna­vii trebuie să se deplaseze la circumscripții. Ce fac cei care nu pot face acest lucru? AMIAZĂ CU TOAMNĂ $1 ENIGMATICII COPII Oamenii de 6 ani, sau de 6 ani și jumătate, s-au înghemuit zgomotos la o margine de uli­ță de cartier. Prea m­ult nu puteai înțelege din micul lor babilon lingvistic, dar am de­dus din segmente de frază că, de pe acum, erau niște Lău­­daroși: fiecare își arăta nota, prima notă a vieții, care le-a apărut în carnețel. Bineînțeles, nu învățaseră să numere și mulți dintre ei nu cunoșteau nici valoarea cifrelor, cu toate că în sinea lor se acceptau ca simboluri: adică, nu e tot una să ai, să zicem, cinci bomboa­ne sau trei... Intre ei, eleva Ioana A. (nu le vom da nu­­­­mele întreg din considerente ușor de înțeles) agita în fața colegilor nn­i. Cu ochii lim­pezi și cam știrbă, turn sunt oamenii la această vîrstă, își făcea reclamă cu srig, ceea ce, e de la sine înțeles, demonstra că știe ce înseamnă un nouă. Alături, un coleg, agita un șase care, susținea el, întor­­cîndu-l, nu se deosebea deloc de al Ioanei, în timp ce în­tre primii doi — Ioană și co­legul­ ei — se înfiripase o oa­recare contradicție irezolvabilă, iar altul, nespus de fericit, își arăta un „produs“ deosebit: pe caiet un­­ voluminos... Nu era deloc prostuț băiatul, lu­cru dovedit poate și de ceea ce „făcuse“ el pe caiet: în loc de ceea ce trebuia — , niște li­nii, niște segmente de litere — el concepuse ceva arabescuri care, intr-un fel, sugerau o a­­nume înfrigurare a copacilor din grădini în fața­ amenință­torului octombrie. Era vesel el dar acasă, acasă unde mama știe să numere bine, unde — nu știu cum, întreaga existen­ță a familiei este polarizată în jurul întrebării „ce face mi­cuțul la școală“, ei, acasă ce se va întîm­pla? Acasă, unde mama, atît de „prozaică“, știe, mai ales toamna, că 5 kg de morcovi cu 4 kg de morcovi, puse în cămară, fac­e și că toamna, privită rațional, nu este decit, așa cum tot un poet spunea, „trecerea unui anotimp în altul“... Prima notă a vieții — eh, 4! — și dintr-odată in ochii unor oameni sobri, descopilăriți, o viziune de coșmar spectral; va urma a doua notă, a zecea, a o suta notă, bacalaureatul etc. etc., oamenii, dacă sînt slabi de înger, întră in panică, ei nefîînd pedagogi, nefiind poa­te în stare să ia lucrurile ca — de pildă — o glumă de toamnă. Notele se dau de la patru la zece, aspră toamnă ! ★ Alertă la grădinița de copii nr. 19, din cartierul Grigores­­cu.. Unul dintre localnici, co­pilul R., nu a respectat pro­gramul de somn. Interpelat, omul acesta, R, devine deose­bit de agresiv.­De altfel, după cum s-a înțeles din dezbaterea cu profund caracter pedagogic ce a urmat ulterior intre pă­rinții omului, și educatoare, de mult aștepta el acest prilej: să le-o spună celor care ii obligă să doarmă de la... obraz. Ca el nu vrea, mai ales că —­ a­­ceasta e culmea! îl obligă să și mănînce. A mai reieșit, din­­tr-o anchetă ad-hoc că R., (dar nu numai el...) nu-șî res­pectă suficient unii colegi pe care îi bruschează. Se face o analiză sub semnul unei maxime seriozități acolo, în biroul direcției, condusă cu îngrijorare de un cadru ex­perimentat, directoarea Euge­nia Oprea. Aici se poate zîmbi în­ voie, aici nu ești urmărit­­de ochiul ager al lui R. ca­­re-ți caută slăbiciunea, acea afectivitate adresată lui și pe care greu o ascund mai ales mămicile și chiar educatoarea Verginia Sfichi, care își poate da acum în voie drumul zâm­­betului... Totuși, problema este serioasă și măsurile tre­buie luate în mod conjugat, de părinți și educatori. Reiese, în general, că toți copiii sunt buni, dar în spectacolul copi­lăriei lor oamenii mari trebuie să aibă ochiul ager, prudent, analitic, prevăzător chiar. A doua zi lucrurile se schimbă și de obicei apare alt „caz“. Instituția nr. 19 lucrează însă cu sobrietatea cuvenită și oa­menii viitori străbat harnic prin copilărie aici, la poarta poveștii, a acelei mari povești care este viața, o poveste ade­vărată de tot. Ieșim de la grădiniță cu to­varășa Oprea Eugenia, care pa­re azi cam îngîndurată, poate obosită. Ne arată, la intrare, două rînduri de arbori orna­mentali plantați azi primăvară și suride, i-am adus de la Tur­da, nu s-au prins toți... Nu ne-a mai vorbit de aler­gătură, de telefoanele date la diverse întreprinderi pentru a obține o mașină cu care să transporte —­ atunci în primă­vară — plantele, de polemicile pe care le-a avut cu diverși grădinari pentru a-l lămuri de marea importanță a acestui act, de faptul că unii copii au mai călcat câte un fir... Deocamdată se uita la toam­na Înaltă de septembrie și la acești arbuști care „au proprie­tatea de a se colora în fiecare anotimp altfel“ — verde, gal­ben, auriu —­ probabil uimiți și ei de fantezia anotimpuri­lor, trecind dîntr-unul în al­tul odată cu copiii ce irevoca­bil îi vor părăsi și, probabil, din cauza lor, va „lua“ care­va un patru, prima nota a vieții, foarte repede venită, cînd nu prea îți dai seama ce înseamnă ea. Și așa, ne-a venit în minte din nou ghemul a­­cela de oameni cu note —■ no­tele se dau de la 1 la 10 șî ne-am gîndit cu spaimă că prima notă din viață, la 6 ani împliniți, poate fi chiar unu șî atunci... Cam prea hirsută toamna a­­colo, în caietele elevilor de 6 ani șî poate, cam nepedagogi­că... V. FILONESCU Tauh • M. G, Cluj, str. Brașov nr. 2. Diferența de preț la care faceți aluzie e dată de diferența dintre cele două o­­perații (schimbarea axului cu balansoar costă 82 lei, iar fă­ră balansoar doar 43 lei). 0 Silnic Augustin, Cfiian: Unitatea vă informează că mașina dv. de spălat se află în stare de funcționare și vă roagă să o ridicați. C Banciu Maria, Cluj str. Brîncoveanu nr. 59 ap. 23. Credem că acum sunteți mul­țumită. Lucrurile s-ar fi re­zolvat de mult dacă ați fi a­­nunțat din capul locului coo­perativa. C Fașca Ioan, Cluj str. Coș­­buc nr. 3. Cercetările infirmă cele scrise de dv. Personalul își face datoria, tratamentele se fac la timp . Un părinte, Cluj. Regre­tăm că realitatea nu este de acord cu spusele dv. Nu pri­viți subiectiv rezultatul exa­menului, vă asigurăm ca cei reușiți sînt intr-adevăr copiii cu cea mai buna pregătire,­­ Pop Octavian, Cluj aleea Băîța nr­ 10 ap. 38. S-a în­tocmit documentația tehnică și în momentul în care orga­nele de resort își vor da avi­zul, vor începe reparațiile. • Jitaru Alexandru­, Cluj, str. Năvodari nr. 11. Cu toate deplasările inopinate ale ce­lor în măsură, nu se confir­­­­mă semnalul dv. Deci atenție, în viitor. C­ARIGRAMĂ E­xtaz secund pe verticală și duioșie se-nțelege; între ciocan șî nicovală cine n-ar putea ... alege? ar. 1. Desen de Octavian BOUR Deschiderea lucrărilor Sesiunii anuale a Federației Dentare Internaționale Sîmbătă dimineața, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, mani­festare științifică de mare prestigiu, ce reunește persona­lități de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lu­crările sub înaltul patronaj al președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura șase zile, își axează lucrările pe probleme de cea mai vie ac­tualitate științifică și practică, mai avînd noii etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Popescu, membru corespon­­­­dent al Academiei, președinte­le Comitetului de organizare a sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul președintele Consi­liului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultata cu atenție și subliniată cu vii și îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al partici­panților, dr. Jack Stark, pre­ședintele acestei organizații, a mulțumit președintelui Con­siliului de Miniștri, statului român pentru condițiile create desfășurării acestei reuniuni. In continuare, participanții au fost salutați de dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătății, Mircea Malița, ministrul in­­vățămîntului, acad. prof. dr. Aurel Mo­ga, președintele Aca­demiei de Științe Medicale, și Ion Cosma, prian-vicepreședin­te al Consiliului popular al municipiului București. .­ Cu prilejul celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, în foaierul Sălii Palatului a fost organizată o expoziție interna­țională de material și apara­­taj dentar, la care participă 21 de firme de specialitate din Austria, Cehoslovacia, Elveția, Italia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, S.U.A., Ungaria și România, Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Însoțit de organizatorii reuniu­nii, a vizitat standurile expo­ziției și a apreciat realizările obținute in domeniul tehnicii dentare. (Agerpres) Autumnală.­Fotografia: Rudolf WAGNER URMĂRI DIN PAG. I • URMĂRI DIN PAG. I • URMĂRI DIN PAG. I# URMĂRI DIN PAG. I IARNA BATE LA USA I• Preocupare și interes în re­zolvarea la timp și in bune condițiuni a pregătirii între­prinderilor pentru iarnă s-a mai constatat și la Electroce­ramica, I.M.I.F., Autobaza I.J.T.A. Din păcate, insă, ana­liza făcută, a consemnat și la­cune serioase în acest dome­niu. Intr-o serie de întreprin­deri industriale și cooperative meșteșugărești, pînă la înce­putul lunii septembrie, nici un document scris nu atestă vreo preocupare în acest sens. Ba mai mult, chiar unele între­prinderi cu bune tradiții, cum este I.M.I.F. și Electrocerami­ca, de exemplu, și-au prevă­zut materializarea unor preve­deri esențiale (protejarea hi­­dranților contra înghețului, re­pararea acoperișului la hala ceramică specială), la termene care se întind pînă la 15—30 noiembrie! Ce se vor face în cazul cînd înghețul va ve­ni mai repede? Firește că și în cazurile un­de pregătirile pentru iarnă au fost începute cu întîrziere, co­misia economică a acționat, determinind factorii compe­tenți să accelereze ritmul de executare a măsurilor prevă­zute pentru asigurarea proce­­sului de producție, în mod normal, și pe timp de iarnă. Șantierele de construcțiî­­montaj, care execută lucrări de investiții pentru beneficiarii de pe teritoriul municipiului au luat și ele, din timp, ma­suri­­ pentru iarnă. Atît Grupul de șantiere nr. 2 construcții Turda, dt și Șantierul I.C.M.­­lot Turda, și-au întocmit judi­cios proiectele de organizare a muncii pe­ timp friguros, eta­pa I. Dar, o serie de greutăți, prevăzute sau neprevăzute, pun piedici în calea respectă­rii termenelor fixate. La Gru­pul de șantiere nr. 2 construc­ții, de pildă, l.b.L. Încă nu a predat proiectul de execuție pentru blocul FI, care consti­tuie front de lucru pentru iar­nă. De asemenea, șantierul nu are încă repartiție pentru Întregul necesar de fișii pre­fabricate, pe motiv că acestea vor fi livrate de către poli­gonul construit în acest sens de către I.O.L. — Cluj, dar ca­re .. .• n-a intrat în­ func­țiune la termenul planificat. Și astfel șantierul continuă să fie descoperit tocmai cu aces­te materiale de bază. Nici Șantierul I.O.M.­tot Turda nu este ocolit de greu­tăți. Faptul că încă nu s-a obținut, la timp, aprobarea pentru faza I a proiectului de organizare, a intîrziat și exe­cutarea lucrărilor prevăzute pentru faza a II-a. Se mai prevăd neajunsuri și din pri­cina neasigurării la timp a do­cumentațiilor tehnico-economi­­ce pentru lucrările noi din platrul pe 1971, de către o se­rie de beneficiari. Fabrica „9 Mai“ nu a predat facă do­cumentațiile pentru dezvolta­­­rea fabricii și proiectul de e­­xecuție respectiv; Fabrica de ciment proiectul pentru ampli­ficarea electrofiltrelor, Uzina chimică pentru lucrările cup­torului de carbid, instalațiile de hidroxid de potasiu, mări­rea capacității de electroliză etc. Urmarea? Activitatea con­structorului va fi neratmică pe timp de iarnă și, în plus, pe primul trimestru din 1971, va fi nevoit sa lucreze sub capa­citatea de producție atinsă. De aici apoi, un Întreg cortegiu de consecințe nefavorabile. Acestea fiind constatările, comisia economică a continuat rea premieră —­in 4 octom­brie. Cei 7 ca in basme de Méhes György, în regia lui Horváth Béla, decorurile și costumele Evei Bârsan. Vor urma: Trei surori de Gehov, în regia lui Vlad Mugur, Bănk- Ban, în regia lui Tompa Mi­klós și Camera de alături de Paul Everac, în regia lui Otto Rappaport. Se poate remarca faptul că, dirijînd toate efor­turile artistice și tehnice spre aceste premiere, cu texte gre­le, căutăm să ne respectăm planul și... promisiunile făcute spectatorilor. Opera Româna LUCIA STANESCIU (van Dîmov in „Aida“ șj [mil Gherman in „flautul fermecat” Vom deschide stagiunea în 2 octombrie cu Aida, specta­colul pe care publicul clujean il cunoaște de la festivitățile semicentenarului Operei Ro­mâne. Distribuția, aceeași, are o singură schimbare — oaspetele bulgar, excelentul te­nor Ivan DIMOV, binecunos­cut publicului bucureștean. Viitoarea, premieră —­ o ope­ră de M­ozart, care nu poate lipsi din repertoriul unei in­stituții de artă ca a noastră: Flautul fermecat, in regia lui Ilie Balea și scenografia lui George Codrea. Din distribu­și continuă să ajute la lichi­darea lipsurilor. Doar iarna bate la ușă. O vom putea primi oare­cum se cuvine? ț­e precizez doar numele erou­lui principal, care a fost și e­­roul nostru la Festivalul și concursul internațional „Geor­ge Enescu“ — Emil GHER­MAN, cîștigătorul premiului III. Opera Maghiara de Stat ALEXANDRU SZIMBERGER: „Nabucco si spectacolul de la Parma Vom deschide stagiunea cu Nabucco — nu o premieră, ci Un spectacol redat. Explicația rezidă în posibilitățile micșo­rate de repetiție în timpul ve­rii, datorate renovării holuri­lor, sălii și scenei, care vor oferi publicului condiții este­tice superioare nu numai deco­rative, ci și de audiție. Faptul nu poate decis să ne bucure, chiar dacă am întîrziat cu pre­miera, care va fi opereta Va­lurile Dunării. După Nabucco, in cadrul festivităților Bartók, baletele Barbă-Albastră și Mandarinul miraculos, precum și actul de balet românesc, adică specta­colul care s-a bucurat de suc­­­ces la Parma. Trebuie să­ subliniez că ne face o deosebită plăcere fap­tul că, față de anul trecut, nu­mărul abonamentelor a sporit, semn al încrederii publicului în valoarea instituției noastre. Teatrul­­ Stat Turda VIMII șiiUBUt fi ampli colaborare cu Naționalul clujean Teatrul de Stat din Turda va deschide stagiunea 1970—1971 cu premiera piesei Casa Ber­­nardez Alba de Federica Gar­cia. Lorca, în regia lui Vlad Mugur, scenografia lui Mircea Marcalofi și costumele Evei Bârsan. Din distribuție fac parte: Maria Cupcea, artistă emerită, Emilia Luca, Eruna Cenariu, Elena Jîrcov, Maria Andreea Raicu, Liana Sim­io­­nescu, Mariana Marinescu, Smara Marcu, Lucia Tămaș ș.a Asupra valorii textului și a actului de cultură pe care îl reprezintă punerea in scenă a unei piese de García Lorca nu cred că e necesar să mai insist. Prezența lui Vlad Mugur, care va monta și un al doilea spectacol, este de o importan­ță excepțională pentru teatrul nostru, din­ toate punctele de vedere. în fapt, nu este vorba de o simplă colaborare, ci de o adevărată restructurare în condiția artistică a teatrului nostru. De altfel, stagiunea vii­­toare va sta sub semnul unei colaborări mai ample, cu regi­zori și actori de la Teatrul Na­țional din Cluj, colaborare ce nu poate fi decât în avantajul absolut al teatrului turdean. Astfel, vor monta la­ noi cîte­va premiere V. T. Popa, Ioan Taub, Aurel Manea, Rodica Radu și contăm pe colaborarea unor actori de la­ Național, ca: Valentino Dain, Carmen Galin, Liviu Rosorea, Nicolae Iliescu și, probabil, , și alții. NOUA STAGIUNE ÎNSILOZAREA FURAJELOR uitățîlor, repartîzîndu-se toto­dată forța de muncă necesară pentru desfășurarea acestei lu­crări într-un ritm cit mai ac­celerat. Efectuîndu-se sub­ di­recta îndrumare șî suprave­ghere a specialiștilor unități­lor agricole, lucrările se cer realizate în așa­ fel iicit să se prepare un siloz de bună ca­litate și în c­antitați îndestu­lătoare, a cărui administrare în hrana animalelor să asigu­re obținerea unor producții sporite­ în perioada­ de stabu­­lație. Cunoscîndu-se faptul că, si­lozul reprezintă pășunea“­ de iarnă a animalelor și că în perioada de stabulație care urmează acest foraj valoros trebuie să contribuie la com­pensarea lipsei nutrețurilor concentrate, este necesar să se depună toate eforturile ca plănui de însilozări in fiecare întreprindere și cooperativă agricolă să fie integral înde­plinit. A doua „familie” (III) ne acestuia. Ni se adresează nouă: „Spu­­ne că i-am luat ,25 de lei. Nu i-am luat nimic. Am venit să­ mănnc ceva cu o prie­tenă. Să mă lase în pace. Sînt bolnavă de nervi...“ Adevărul era ca primise banii de la tînărul care, la rindul lui, fusese client al miliției, schimbase cîteva locuri de muncă, și când peste tot fusese privit ca un cal breaz. Se distra, însă. S-a ofe­rit să ne spună cite ceva despre M. S. Nu mai era nevoie. Tînăra, încerca să ne lămurească cu o voce plîngăreață că ea muncește, își vede de treabă, dar e puțin cam suferindă. In seara respectivă, după cum mărturisea, adusese 10 lei, se întîl­­nise cu o prietenă și voia să mănînce un­deva. Drama „București’’ i s-a părut po­trivită. A fost întrebată dacă boala ei de nervi nu poate fi agravată de zgomot, de agitație, de fum. Zicea că nu știe. Cu o prefăcută naivitate M. S. încerca să con­vingă că este cea mai cuminte fată din lume. Nu s-a­ gîndit­ nici o clipă că localul amintit nu este cel­­­ mai indicat pentru o tînără care vrea să mănînce repede și sa ajungă acasă. De cîtva timp trăiește in­­tr-un mediu dubios, se împrietenește cu tineri care nu lucrează. Intr-una din nop­țile trecute a fost bătută de un astfel de prieten. M. L. are părinți, are tovarăși de muncă. Dacă singură nu discerne răul de bine, n-o ajută nimeni dintre cei apro­piați? M. D., înconjurată de un grup de prie­teni își bea liniștită cafeaua. Mult timp a trăit din salariul părinților, a avut prie­teni dubioși, a dus o viață imorală. Acum, în­ sfîrșit lucrează. Poate o să pună punct și o să o ia de la capăt, pe un alt drum. Raidul efectuat nu de mult de către lucrători de miliție și uteciști din între­prinderi clujene a avut drept scop de­pistarea unor tinere și tineri certați cu morala, care încalcă regulile de convier­țuire socială. Reprezentanți ai opiniei să­nătoase, a tineretului nostru — apreciat în colectivele de muncă din întreprinderi, instituții, școli pentru hărnicia și spiritul de răspundere cu care își îndeplinește obligațiile profesionale — se străduiesc să influențeze pe cei care distonează în­tr-un peisaj general de seriozitate. In­fluența acestora, forța opiniei sănătoase a unor colective, asupra unor tineri aflați aproape de pragul delicvenței s-a dovedit hotărîtoare. „In cazuri ca cele relatate mai sus, ne mărturisește tovarășul maior Nicolae Chira, de la Miliția municipiului Cluj, eforturile noastre nu sînt niciodată prea mari, cînd reușim să aducem un tînăr pe calea cea bună, sau cînd îi oprim pe al­ții să alunece pe cărări greșite. Se con­firmă că atunci cînd se realizează o­­­ac­țiune concentrică a tuturor factorilor edu­cativi asupra unor tineri considerați pro­blemă, aceasta poate suplini minusuri manifestate de unele familii în privința educației copiilor. Important este ca să nu rămînem indi­ferenți față de cei care fără ajutorul nos­tru pot încălca, mîine, legile. Astăzi, poate, îi mai putem opri”.

Next