Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-04 / 7382. szám

PROLETARI DIN TOATE EXIHIEV ONIfi­cu­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL F.C.R. ȘI AJ POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — NR. 7382 Marți 4 august 1970 4 pagini 30 bani CONSILIULUI ELEMENTE DE SIGURANTA PE BANCUL DE PROBA­ : ■­­­ ■ ■ [UNK] ■ , v­f.^- i aI fr în două uzine clujene — Sdetalul roșu și Armătura — ce aplică de cîteva luni pro­gramele experimentale de îm­bunătățire a calității produ­selor, programe elaborate din inițiativa Comitetului jude­țean de partid, pe baza Legii privind asigurarea și controlul calității produselor. Avînd în vedere importanța deosebită a prevederilor acestei legi și faptul că de la 1 iulie ea a intrat în vigoare, am dorit că cunoaștem care este sta­diul transpunerii în viață a măsurilor preconizate, cum s-au adaptat organele C.T.C. la noul cadru organizatoric, care sunt rezultatele experi­mentării și, firesc, concluziile care se desprind pentru ca în viitor saltul calitativ să de­vină o coordonată de fapt, constantă, în toate întreprin­derile. Acțiunea în sine are multe puncte de reper. Pro­gramele au obiective sigure, prevăd măsuri bine delimita­te și fiecare cu scop precis. Bineînțeles că, în 2—3 luni, chiar dacă există o preocu­pare și o tenacitate deosebită din partea organelor respon­sabile, succesele nu pot fi e­­vidente în același grad la toate secțiile, fiind vorba to­tuși de o acțiune cu multe ramificații, calitatea în sine presupunînd un cumul de or­donări, coordonări și condi­ționări — începînd cu procu­rarea sau crearea materiei prime și terminînd cu modul de conservare și ambalare a unui produs, neomițînd, fireș­te, fazele fabricației. La Metalul roșu, am avut interlocutor și ghid pe ing. IOSIF PARDI, șeful serviciu­lui C.T.C., omul care mi-a fă­cut impresia că este: maistru, șef de echipă, șef de secție, șeful aprovizionării etc. La el veneau muncitori, ingineri, șefi de echipe, maiștri, și el trebuia să știe tot, să îndru­me, să răspundă despre cuta­re sau cutare piesă, materia­le, echipă, lot de produse, an­­samble și mașini gata de ex­pediat. Poate și faptul că biroul serviciului C.T.C. este în in­teriorul atelierului de pre­lucrări mecanice să-i ofere a­­cest rol, fiind omul care cu­noaște aproape tot, dar îna­inte de toate cunoaște multă meserie, fapt ce-i atrage pe oameni, le inspiră încredere, îl stimează și-l apreciază în mod deosebit. — Cu ce s-a inceput, tova­rășe inginer Pardi, transpu­nerea în fapt a programului privind îmbunătățirea cali­tății? — In primul rînd, cu re-­­analizarea activității sectoru­lui C.T.C. și, în cadrul reor­ganizării lui, cu o nouă re­partizare a controlorilor pe sectoare, în funcție de pre­gătirea lor profesională, și de necesitățile producției. In ateliere, la recomanda­rea maiștrilor și a noastră, s-au fixat inițial 15 puncte de autocontrol la locurile un­de sunt muncitori cu înaltă calificare, care fac recepția tuturor fazelor, nem­aifiiind ne­cesar controlul interfazic al organului C.T.C. Paralel, am organizat (și funcționează bi­ne) în locurile cheie pe flu­xul tehnologic filtrele de veri­ficare prin sondaj, menite să preîntâmpine strecurarea pie­selor defecte. Și această ope­rație o fac tot muncitori cu înaltă calificare. — In ce secții ați organi­zat și ce rezultatte s-au ob­ținut? — Deocamdată nu în toate, ci numai la modelărie, turnă­toria neferoaselor, la câteva grupuri de mașini unelte (strunguri, freze, rectificatoar­­e), în secția tricoteze, la pre­lucrarea fronturilor etc. Vor­bind de rezultate, acestea sunt, în general, bune și în unele locuri foarte bune. —■ In programul experimen­tal sunt prevăzute funcționa­rea cercurilor de calitate și organizarea cursurilor de ini­țiere pe specialități. In ce stadiu se află acestea și ce eficiență au? — Noi trebuie să fim exem­plu pentru alte uzine și avem în vedere acest lucru în tot ceea ce facem. Sunt create și funcționează 10 cercuri de ca­litate; cursurile de inițiere le-am organizat după specifi­cul specialității oamenilor, însă nu limitate strict la speciali­tate, ci în strînsă legătură cu sectorul ce-l deservește sau de care e deservit. Se urmărește o completare, so îmbogățire a cunoștințelor, pentru ca fiecare să-și cunoască cit mai bine atribuțiile, să cîștige în ope­rativitate și să știe ce să soli­cite și ce să ofere. De exem­plu, cu personalul de la apro­vizionare s-a avut în vedere cunoașterea caracteristicilor mașinilor și pieselor ce ur­mează să fie executate în uzi­na noastră, pentru a ști ce ma­teriale, oțeluri etc. să procure, ce înlocuitori pot aduce, în cazul negăsirii celor indicate în proiect, pentru ca deplasa­rea lor să nu fie Sir­van, iar Costel STEFANESCU­­ Continuare în pag.aull-a)­ ­­lm CAUTATU APORTUL TRANSPORTULUI UZINAL La Industria sîr­­mei, cele 128 de e­­lectrocare și elec­­trostivuitoar­e aduc un randament ma­xim la buna des­fășurare a trans­portului intern. A­­cest fapt este re­­zuitatuil preocupări­lor din partea co­lectivului de mun­că al atelierului de întreținare a elec­trocarelor, în frun­te cu maistrul Do­rel Boaru. Oamenii din acest atelier au reușit, prin reducerea sub­stanțială a timpului afectat staționărilor planificate (repara­ții mijlocii și curen­te), prin schimbarea operativă a baterii­lor și intervențiile prompte la defecte­le ivite în exploa­tare, să prelungeas­că durata de func­ționare a parcului de autovehicule în medie cu 5 200 ore pe lună, față de prevederi. Astfel, transportul uzinal aduce o contribuție de preț la menține­rea un­ui ritm de lucru optim în sec­țiile productive, pe calea aprovizionă­rii cu materii pri­me și materiale, a alimentării cursive a locurilor de mun­că, a degajării spa­țiilor tehnologice etc., lucru care se reflectă, în ultimă instanță, în scăde­rea­ cheltuielilor de fabricație în sec­toarele pe care le deservesc. C. V. Slom­ent de muncă la Fabrica de produse cosmetice — CM ­ IN ACEST NUMĂR: 1 PAG. II: 1 EXPOZIȚIA VASILE POP SILAGHI AMENDA—FOILETON PAG. HI: > PE DRUMUL PER­FECȚIONĂRII CON­TINUE A MUNCII DE PARTID -SPORTUL ÎNSEAMNA­­ PASIUNE ȘI TOTALA DĂRUIRE PAG. IV: • TELEGRAME EXTERNE I* ZIUA MARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoa­rea consacrată oamenilor mă­rii. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nos­tru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine mun­cii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a mi­litarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. În această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Ma­rele pavoaz — iar prin pro­grame artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fan­tezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile ma­ritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Manga­lia, cadrul devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Ma­rinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit am­bianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flu­tură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multi­colore. Vasul-comandant, bo­gat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd ste­ma și inițialele Partidului Co­munist Român, așteaptă, anco­rat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președin­tele Consiliului de Stat, co­mandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socia­liste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state.* Este o atmosferă de aștep­tare, în același timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei. Pe faleza orașului, în balcoa­nele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști români și străini aflați în vacanță pe în­soritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmui­toare, așteaptă începerea festi­vităților. Este în această ma­sivă prezență umană, consta­tată plenar și pe întreg par­cursul drumului, viu expri­mată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui to­nifiantă prezență în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mișcătoare manifestare a unității indestructibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a­ R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Mimicei, membru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Pre­zidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comi­tetului Federal al P.C. Ger­man, Gustavo Espimosa Mon­­tesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peru­vian, secretar general al Con­federației generale a oameni­lor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, mem­brul al Comitetului Executiv Național și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut dru­mul de la Neptun, tînăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, ma­șinile ce compun convoiul ofi­cial pătrund în incinta avan­postului, urmînd coama digu­lui, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de să­nătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii des­chise în carc se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tova­rășul Emil Bodnaraș este înso­țită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a condu­cătorului cu partidul, ca un­ simbol al unei organice sim­bioze, cele trei atit de cunos­cute și tot pe atît de simbolice inițiale : „P. C. R.“. In întîmpinarea tovarășului, Nicolae Ceaușescu vine gene­­ralul-locotenent Ion Coman, adjunct al Ministrului forțelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul.* Comandantul suprem al For­țe­țelor Armate, tovarășul Nico­lae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului coman­(Continuare în pag. a IV-a) ba C.A.P. Metod se recoltează ultimele suprafețe cu griu LUCRĂRI LA ZI: TRANSPORTUL FURAJELOR DE PE CÂMP Pentru a putea asigura ani­malelor o bună hrănire și în­grijire pe timpul iernii, coo­perativele agricole de produc­ție din județ au repartizat pentru a fi cultivate cu fura­je importante suprafețe de te­ren. In cele mai multe unități, imediat după cosire și uscare, trifoiul, lucerna, borceagul, finul natural etc., au fost transportate de pe cîmp și de­pozitate în clăi în apropierea grajdurilor de animale. Așa au procedat cooperativele a­­gricole din Cîmpia Turzii, Viișoara, Iacobeni, Soporul de Cîmpie și altele, care au trans­portat și depozitat pînă la ora actuală întreaga cantittate de furaje ce a fost recoltată. Dar, străbătînd hotarele județului, se poate constata că, într-un mare număr de cooperative agricole, deși a­­ceste furaje au fost recoltate și adunate în căpițe, transpor­tul acestora de pe cîmp încă nu s-a făcut. Cantități mari de furaje sînt expuse în acest fel deprecierii calitative, iar întîrzierea eliberării terenului duce la scăderea producției rezultată din coaja următoare la trifoi și lucernă și de o tavă de pe suprafețele cu fînuri naturale. La cooperativa agricolă de producție din Florești, mai tre­buia transportat pînă la sfîr­­șitul săptămînii trecute finul natural de pe o suprafață de 200 ha, la cea din Săvădisla nu era transportată nici o căpiță din finul natural recol­tat, iar cea din Gilău mai a­­vea, de asemenea, de trans­portat importante cantități de furaje de pe cîmp. In hotarul cooperativelor a­­gricole de producție din Mo­­ciu, Căianu, Bunești și altele se găsesc în cîmp importante cantități de furaje de trifoi și fîn natural, care trebuie transportate și depozitate în șire la fermele de animale a­­le acestora. Cum se prezintă, din acest punct de vedere, situația în alte unități? Faptele dovedesc că lucrîndu-se intens, cu toa­te forțele disponibile pentru a se încheia recoltatul griului cit mai grabnic posibil, în a­­cele unități în care există o bună organizare a muncii, se poate executa concomitent cu seceratul și transportatul de pe cîmp a furajelor. — Cea mai mare parte a atelajelor de care dispunem — ne-a relatat zilele trecute tov. Constantin Vesa, președinte­le C.A.P. Cîțcău — o folosim la transportul la arii a griu­lui recoltat manual, dar tot­odată, cu un număr de ate­laje cu tracțiune animală din cele 42 de care dispunem, transportăm finul de pe câmp. Pînă acum noi am transportat în întregime trifoiul recoltat la coasa I de pe cele 85 de hectare și, de asemenea, lucer­na recoltată de la coasa I și a II-a de pe 25 hectare. Un mare număr de cooperatori lucrează la recoltatul și trans­portul finului natural. Și la această cooperativă, lucrările vor trebui grăbite, deoarece, din cele 205 hectare finețe naturale, pînă la sfâr­șitul săptămînii trecute, nu erau cosite decit 167 hectare, întreaga cantitate de fîn va trebui transportată într-un timp cit mai scurt, pentru a se putea asigura o recoltă co­respunzătoare de o tavă de pe aceste suprafețe. In numeroase alte coopera­tive agricole nu s-a încheiat încă recoltatul fînețelor­ natu­rale și mai există, de aseme­nea, importante cantități de trifoi și alte foraje de trans­portat. La C. A.P. Livada, după cum ne-a relatat inginerul șef al unității, mai sunt de cosit în­că 60 de hectare de fîn naisu- V. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) Plecarea președintelui Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici Președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici, împreună cu soția, care la invitația pre­ședintelui Consiliul­ui de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, a făcut o vizită neoficială în țara noastră In zilele de­ 30 iulie—2 august, a plecat du­­minică spre patrie; în cursul șederii sale în Ro­mânia, oaspetele iugoslav a fost primit de tovarășul Ni­­colae Ceaușescu,­­secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, și a avut con­vorbiri cu președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer. Primirea și convorbirile, în cadrul cărora s-a subliniat do­rința comună de a dezvolta și adânci în continuare rela­țiile de prietenie dintre cele două țări și s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme internațio­nale de interes comun, s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. La invitația tovarășului Ni­colae Ceaușescu, președintele Vechi Executive Federale a asistat la sărbătorirea Zilei marinei, organizată la Man­galia. ... Oaspetele a participat,­­ de asemenea, la o partidă de vâ­nătoare în județul Timiș și * a vizitat litoralul românesc. La plecare, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Con­stanța, președintele Vecei Exe­cutive Federale, Mitia Bibicici, și soția sa au fost salutați de președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, cu­ soția, precum și de Petre Ionescu, președintele Consiliu­lui popular al județului Con­stanța, și alte persoane ofi­ciale. v ★ în aceeași zi, președintele Vecei Executive Federale a Republicii Socialiste Iugosla­via, împreună cu soția, a sosit la Belgrad. (Agerpres) În legătură cu concursul „Pacea și progresul - aspirații permanente ale umanității" Concursul „Pacea și progresul — aspirații permanente ale umanității“ organizat de Comitetul Național pentru Apă­rarea Păcii din Republica Socialistă România își prelun­gește termenul de depunere a buletinelor completate de către concurenți cu o lună, adică la 31 august în loc de 31 iulie — dată prevăzută inițial. Concursul,­ după cum s-a anunțat, este dotat cu premii. — un CEC cu valoarea unui autoturism „Dacia“ 1­300, televizoare, mașini de cusut electrice, aparate de radio cu tranzistori, excursii „Turul României“, ceasuri de mină „Poliot“, stilouri „Hero“. BOBILNA 70 Ne curge prin vene istoria ca un fluid miraculos (fără el am fi mult mai săraci) și știm să-l păstrăm și să-i creștem, vom fi în fiecare zi mai bogați pentru că ne facem singuri istoria, acest fluid prin care ne înălțăm mereu. Iată-ne sus (poate mai mult de 4 000) privind spre margini de zări de pe platoul­­simbol Bobîlna (intrat cu propria noastră istorie în sînge) știind că soarele acestei duminici — trecute alaltăieri — își va re­vărsa mereu lumina peste umerii noștri maturi. Din părinți în părinți și din ei în copii, gestul răzvrătiților oprimați de la 1437 a trecut pînă la noi, frecînd înțelese voința și crezul unui întreg popor, de a fi liber și stăpîn pe destinul său. Nu știm sta ple­cați, încercările, toate s-a­u dovedit inutile, de aceea ne place, din cînd în cînd, îm­preunați în locuri simbolice, să mai repe­tăm și altora acest adevăr. Eram atît de frumoși, cei patru mii, și mai­­ bine, de oa­meni urcați pe Bobîlna — așa cum urcăm tradițional în fiecare an privind mori­­­,memorie vii păstrată în piatră) ș­i, alături,­ în desfășurare montajul literar lal Casei municipale de cultură din Dej),­­ ofe­­­rindu-ne o imagine a pildei eroismului ce­lor de care vom fi demni întotdeauna — răsculați împotriva nedreptății și asupririi. Vîrsta — mai mare sau mai mică — nu ne-a împiedicat să mergem pînă sus. Era în­ noi dorința mai tare ca anii și purtam în suflet suplețea tinereții; dorul­­ româ­nesc prin concept și semnificații!) devenise voință de participare la viață ca și la ani­versările marilor ei momente. Și nu ne-a părut rău de efortul drumului: am simțit aici clocotul istoriei ce-o făurim urmărind pe scenă artiști amatori din Cluj, Aghireș, Gherla sau Dej, ne-a revenit în gînd tre­cutul, reconfortîndu-ne hotărârea de a con­tinua zidul început de înaintași (cum vom continua să urcăm spre platoul-simbol de unde vom privi către margini de zări), am repetat cuvintele poetului: „La trecutu-­i falnic, falnic viitor­ și ne-am întors mai dîrji să convertim viitorul în prezentul con­tinuu, pășind înțelepți spre un destin pi­cure­­ ni-1 facem singuri, sub­­ călăuza comu­­n­istmului. G. ZETU Moment din montajul literar prezentat de Casa municipală de cultură din Dej

Next