Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-08 / 7386. szám

V PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — NR. 7386 Simbăta 8 august 1970 4 pagini 30 bani Fabrica de ciment Turda. Sala de comandă a cuptoarelor de clincher. PE CE Mii în­DPTĂM TEHNICA MODERNĂ A ÎNTREPRINDERILOR? (Revenire la o anchetă publicată de ziarul nostru) Tem­i pe care ne-am pro­pus s-o tratăm în cele ce ur­mează, nu este nouă nici pentru cei vizați și nici pen­tru cititorii noștri. Cu cinci luni în urmă am tratat-o sub forma unei anchete în­tocmită pe baza răspunsuri­lor primite la întrebările cu­prinse într-un chestionar a­­dresat comitetelor de direc­ție și consiliilor de adminis­trație ale întreprinderilor in­dustriale. Completarea breșelor, pe­­ locuri destul de pronunțate, Ia efectivele necesare în pre­zent și pregătirea cadrelor pentru obiectivele noi (ne gîndim nu numai la fabrici și uzine noi, ci și la acele instalații sau mașini moder­ne a căror exploatare ne­cesită pregătiri deosebite din partea operatorilor) sînt pro­bleme­ atît de actuale, încît ne socotim obligați­a reveni asupra celor semnalate și de a reflecta asupra fenomenelor și tendințelor care persistă în continuare, sau au apă­rut în perioada scursă de la publicarea anchetei amintite. Un fapt îmbucurător se im­pune remarcat înainte de a ne adînci în aprofundarea te­mei noastre: conducătorii în­treprinderilor — mai cu sea­mă ai uzinelor Armătura, Me­talul roșu, Carbochim, Tru­stul de construcții Cluj, Cen­trala minelor de fier și ne­metalifere, ai Combinatului de sticlărie etc. — se îngri­jesc de formarea cadrelor muncitorești și medii tehni­ce în egală măsură și în pa­ralel cu dezvoltarea întreprin­derilor. In loc să conteze pe cei care „vin din altă parte“, își formează contingentele de muncitori, tehnicieni și maiș­tri fie prin intermediul școli­lor profesionale, fie prin uce­nicia la locul de muncă. Ast­fel, realizează două dezidera­te foarte importante: 1. com­pletează efectivul de cadre cu oameni calificați pe meserii și 2. măresc treptat ponderea muncitorilor, tehnicienilor și maiștrilor calificați în defa­voarea muncitorilor calificați la locul de muncă. La Fa­brica de sticlărie din Turda, de exemplu, în­­ prezent, 72,05<>/6 din muncitori sunt posesori ai diplomelor de ab­solvenți ai școlii profesionale. Acest procent, conform pla­nului de școlarizare, se va ridica la 82,la y0. SCOPUL FINAL ESTE SPECIALIZAREA ȘI NU CALIFICAREA Evident, tendința de a for­ma un cel mai mare număr de muncitori prin școli pro­fesionale sau ucenicie este sa­lutată în acele unitățile pro­ducătoare care au un grad de complexitate ridicat. Proce­deul de calificare a munci­torilor la locul de muncă, în­soțit de cursuri teoretice adecvate, în anumite catego­rii de meserii — mineri, mun­citori de carieră, zidari, beto­­niști, dulgheri etc. — nu poa­te fi considerat, însă, anacro­nic. Experiența a dovedit că pentru asemenea meserii și pe această cale se pot­­ forma muncitori pricepuți și foarte utili. Condiția este ca prin cursurile organizate să se asi­gure însușirea de către mun­(Continuare in pag. a lll­a) INDUSTRIA JUDEȚULUI CLUJ a Îndeplinit CINCINALUL Ca urmare a eforturilor deo­sebite depuse de colectivele întreprinderilor, sub condu­cerea organizațiilor de partid, prevederile inițiale ale planu­lui cincinal pe ansamblul in­dustriei județului Cluj au fost îndeplinite cu 5 luni înainte de termen. Un aport deosebit la obți­nerea acestui succes l-au adus un număr de 20 de întreprin­deri, printre care Uzinele In­dustria, sîrmei din Cimpia Turzii, Metalul roșu, Armă­tura, Fabrica de medicamente și produse chimice Terapia, Fabrica de sticlărie, Fabrica de tricotaje Someșul, Fabrica de conserve Dej etc. Este de relevat faptul că în această perioadă au fost con­struite și puse în funcțiune noi capacități de producție, utilate cu mașini și instalații de înal­tă tehnicitate ca: Laminorul de sîrmă nr. 3 și trăgătoria de oțel tare de la Industria sîr­mei, Fabrica Sinterom de piese sinterizate din cadrul uzinei Triumf, s-au dezvoltat și mo­dernizat Uzinele Metalul roșu, Armătura, Electroceramica, Fabrica de sticlărie, Fabrica de porțelan și altele, contri­­buindu-se astfel la creșterea și diversificarea producției in­dustriale. In urma analizării, în adu­nările generale ale salariaților a posibilităților realizării pla­nului pe semestrul II al aces­tui an și dezbaterii cifrelor de plan pe 1971, colectivele în­treprinderilor din județ și-au exprimat hotărîrea de a depăși prevederile de plan ale cinci­nalului cu o producție în va­loare de 4,6 miliarde lei. ÎN CINSTEA ZILEI ELIBERĂRII Unitățile economice din Gherla raportează recuperarea restanțelor și depășirea planului Deși grevate de pagube pri­vind mijloacele fixe și circu­lante, dar mai ales de restanțe, privind realizarea planului, provocate de stagnări ale pro­ducției în perioada calamită­ților naturale din primăvară, unitățile economice din Gher­la, ne referim la cele conduse de comitetul orășenesc de par­tid (Complexul de prelucrare a lemnului, întreprinderea in­dustrială locală de stat „So­meșul“, întreprinderea de gos­podărie comunală și locativă și cooperativa ..Meseriașul“), prezintă acum, în preajma zilei de 23 August 1970, cea de-a 26-a aniversare a elibe­rării patriei de sub jugul fas­cist, un bilanț favorabil, în­drumate de comitetul orășe­nesc de partid, organele de conducere din aceste unități au luat măsuri eficiente pen­tru organizarea mai rațională a muncii și a producției, pen­tru utilizarea mai judicioasă a materiei prime și a energiei, în general pentru perfecțio­narea proceselor de fabricație și fructificarea rezervelor in­terne, iar astăzi sunt în mă­sură să raporteze nu numai recuperarea restanțelor, ci și depășirea plat­ului pe 7 luni. Este un succes deosebit, ca­re vorbește despre patriotis­mul și înalta pregătire profe­sională a colectivelor de mun­că, despre capacitatea lor de a birui dificultățile, despre justețea măsurilor întreprinse de partid și de stat în direc­ția sporirii eficienței activi­tății economice. Acest succes reflectă însă și eforturile su­plimentare pe care aceleași colective de muncă s-au an­gajat să le facă pînă la sfîr­­șitul anului, în vederea com­pensării pagubelor suferite de economia națională datorită inundațiilor. Oricărui bilanț, fie și pre­liminar, îi stau însă bine ci­frele și faptele. La nivelul o­­rașului, indicatorii cantitativi ai planului au fost realizați după cum urmează: produc­ția globală — 102,3 °/o, produc­ția marfă — 102,3 °/o și pro­f. SANDULESCU (Continuare în pag. a lll-a) Orașele patriei: Baia Mare ORELE SECERIȘULUI ! Pentru a se încheia recoltarea griului­­ fără pierderi sunt prețioase orele și clipele! Un record nedorit: mai multe combine stau decît lucrează Ceasul încheierii secerișului griului fără pierderi bate tot mai insistent cu fiecare clipă care trece. Orice oră sau zi nefolosite din plin în lanuri de către mecanizatori și coope­ratori pot avea consecințe deo­sebit de grave asupra strân­geri recoltei și a executării celorlalte lucrări agricole. De aceea timpul înaintat im­pune ca fiecare zi și oră să fie folosite de către cooperativele agricole și secțiile de meca­nizare cu maximă chibzuință și hărnicie. Profitînd de timpul deose­bit de­­ frumos care a existat în zilele din cursul acestei săptămâni, lucrînd din plin cu toate combinelee aflate în do­tarea secțiilor I.M.A. și mobi­­lizînd întreaga masă de coope­ratori la recoltatul cu coasele și secerile, o serie de coopera­tive agricole de producție din județ se găsesc la ora actuală într-un stadiu avansat sau au încheiat secerișul păioaselor. în aceste unități în prezent se lucrează intens la transportul griului recoltat manual la arii, la treieratul cu batozele, iar mijloacele mecanizate sunt mobilizate la executarea în­tr-un ritm intens a arăturilor de vară. în alte cooperative agricole însă, mai ales în acele care au suprafețe însă­nînțate cu grîu în zonă de deal, recolta­tul, deși este întîrziat, nu sunt mobilizate toate forțele pentru ca ritmul secerișului să se des­fășoare în mod corespunzător, în timp ce, bunăoară, la coo­perativa agricolă de producție din Crăiești erau prezente în lanuri în cursul zilei de joi circa 150 de brațe de muncă la recoltatul manual, în altele — Lita, Petrești, Ciurila — nu­mărul de brațe de muncă mo­bilizate era mult prea mic: în aceste unități pe lângă o pre­ocupare mai susținută a con­siliilor de conducere de a mo­biliza la recoltatul manual întreaga masă de cooperatori, este necesar ca și întreprin­derile industriale care au an­gajați din aceste localități să-i determine de a-și îndeplini obligațiile pe care aceștia le au în cadrul cooperativei agri­cole, respectiv recoltarea griu­lui de pe suprafețele ce le-au fost repartizate. Dintr-o situație mult rămasă în urmă se găsește recoltarea griului și la cooperativele a­­gricole din Mihăiești și Feiur­­deni. La C.A.P. Mihăiești, dato­rită unor deficiențe in organi­zarea muncii, JOI LA ORELE 11,30 CINCI COMBINE ÎNCĂ NU INTRASERĂ ÎN LANU­RILE DE GRÎU DIN SATUL BERINDU. „Noi am intra în lanuri pentru că se poate lu­cra“ — spuneau mecanizatorii, în timp ce vicepreședintele cooperativei abia, la acea oră venea să vadă dacă griul mai este încă ud după ploaia din ajun. Cele cinci combine nu au lucrat nimic pînă la acea oră nu din cauză că griul era ud, ci pentru că nu se asiguraseră sacii necesari, în timp ce la cooperativele agricole din Satu-lung și Mă­­cicașu șase și respectiv patru combine lucrau din plin, la cooperativa agricolă din Fe­­iurdeni, joi la orele 12 meca­­­nizătorii își REPARAU CELE­ ȘASE COMBINE LA MARGI­­­­NEA LANURILOR. Ce se­ poate spune despre preocupa­rea șefului I.M.A. de aci și a mecanizatorilor pentru termi­narea grabnică a secerișului dacă remedierile la combinet s-au făcut în cel mai prețios­­ timp de lucru, în loc de a se­ face miercuri, imediat după­ ploaia care a căzut și nu s-a­u putut lucra cu ele în lanuri.* Inginerul cooperativei nu a­­ fost văzut din ziua de sîmbătă 1 în unitate, dată la care și-a­­ ridicat salariul. Așa se explică­­ faptul că la Feiurdeni s-au re­­­coltat pînă miercuri abia 1­8 ha­­ cu grîu. * . Socotim că consiliile de con­­­ducere ale acestor cooperative,­­ specialiștii din cadrul lor, ca și secțiile I.M.A. vor trage­­ concluziile cuvenite din pre­­­zentarea­­ faptelor de mai sus și își vor mobiliza eforturile­­ pentru îndeplinirea în mod co­­­respunzător a obligațiilor ce le au de a încheia cit mai grabnic, fără pierderi, seceri-1 șus. I­ V. CALUGARUI Zile de caniculă în cîmp... Fotografia: I. MICLEA-MIHALE Cetățenii Șicului pe propriile șantiere Știm, steanii.. sunt preferații multor șantiere de construc­ții. Ei pot fi întîlniți, adesea săpînd , șanțuri pentru­­ ridica­rea noilor blocuri, pentru îngropatul țevilor de canali­zare, pentru construcția dru­murilor. îi recunoaștem după iuțeala mîinii și după specifi­cele pălării de paie cu boruri înguste. . Cum își etalează șicanii ta­lentul de constructori, pe pro­priile șantiere?. După cine ne amintim comuna Sic — una din cele mai mari din județ — a fost greu lovită de calami­tățile naturale din mai-iu­­nie. Peste 80 de case ale ce­tățenilor au fost distruse sau avariate în urma alunecărilor de teren ce au avut loc mai ales în zona nr. 1, sau stra­da nr. 1 cum îi spun localni­cii. In acele momente grele sinistrații au simțit imediat sprijinul co­nsătenilor lor. S-au format echipe pentru sal­varea familiilor și bunurilor materiale. Consiliul popular al comunei, cu sprijinul unor specialiști din Direcția Teh­nică a Consiliului popular ju­dețean, pe baza schiței, de sistematizare, au atribuit în câteva zile loturi de case am­plasate în vatra comunei, întreprinderea de mecanizare a agriculturii Gherla și coo­perativa agricolă de producție au pus la dispoziția sinistrați­lor tractoare cu remorci, ca­mioane, care, pentru transpor­tul materialelor pe noile am­­plasamente. Și a început re­construcția, care solicită nu numai eforturi materiale și bănești, dar și Un efort de voință peste cel normal, dat fiind necesitatea ca noile lo­cuințe să fie terminate pînă la venirea iernii. Și s-a lucrat și se lucrează repede și bine. Un număr în­semnat de construcții de lo­cuințe se află în fază de fini­saj, altele la zidărie, iar une­le la fundații. Se muncește îndeosebi duminica și în zilele de sărbătoare, ori în acelea cu timp nefavorabil. Atunci sicanii se întorc de pe șantie­re, se organizează clăci la con­strucții de case. Tocmai de aceea în a zi de odihnă con­strucțiile avansează ori în ze­ce de lucru. Unde găsesc sicanii această forță miraculoasă a recon­strucției, căci bine se știe că în condiții normale ridicarea unei case se face în doi-trei ani sau chiar mai mult. — Sicanii sinistrați — ne spune tovarășul Ștefan Sukos, președintele Consiliului popu­lar comunal, se bucură în a­­ceastă acțiune de refacere de un multilateral sprijin din partea partidului și statului nostru. La o evaluare a pagu­belor de circa 400 000 lei, statul a emis deja cecuri în valoare de 383.250 lei. Inafară de a­­ceasta statul nostru a asigu­rat însemnate cantități de ma­teriale de construcții la pre-Al. SOMEȘAN (Continuare in pag. a lll-a) I Oamenii își construiesc noi cămine TELEX*TELEX»TELEX»TELEX*TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TE­LEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TEUL­ I i # Vineri, 7 august, la Moscova au luat sfîrșit tratativele dintre ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., Andrei Gro­­miko, și ministrul afacerilor externe al R.F. a Germaniei, Walter Scheel. Spre satisfacția părților, ca rezultat al trata­tivelor a fost elaborat textul tratatului dintre Uniunea So­vietică și Republica Federală a Germaniei, text care a fost parafat vineri, menționează TASS. Alte amănunte în pag. a IV-a. # Republica Arabă Unită și Israelul au acceptat propunerea de încetare a focului, începînd cu data de 7 august, ora 22:00. # Intre localitățile Jimbolia, din România și Srpska-Trnia, din R.S.F. Iugoslavia, s-a deschis într-un cadru festiv un nou punct de frontieră pentru circulația rutieră internațio­nală, pe baza acordului încheiat între guvernele României și Iugoslaviei.­­ Primul ministru al landului Renania de nord-Westfa­­lia. Heinz Kuhn, care s-a înapoiat la Frankfurt după o vizită făcută în Polonia, a declarat că trebuie intensificată cooperarea economică polono-vest-germană. Referindu-se la relațiile dintre cele două țări, Kuhn a afirmat că tre­buie găsită o formulă pentru frontiere asigurate contrac­tual, informează agenția D.P.A. . Asupra părții de sud a Marii Britanii s-a abătut joi o ploaie torențială, în mod deosebit a fost afectată Londra, străzile ei transformîndu-se în adevărate rîuri. Anumite artere de circulație rutiere au fost practic inundate, nivelul apei atingînd 90 de centi­metri.­­ An de an se extinde rețeaua de linii aeriene externe a Bul­gariei. în prezent, avioanele societății „Balkan“ fac curse pe 27 de linii. Pentru viitor, se prevede ca flota aeriană civilă bulgară să deschidă noi linii, spre America Latină și Orientul îndepărtat. • Alan Shephard, Edgard Mitchel, Eugene Cernan și Joe Engle, care vor zbura spre Lună la bordul navei „Apollo­ 14“, vor face între 10 și 14 august o serie de antrenamente în R. F. a Germaniei. Ei vor studia, tot­odată, craterul Noerdlingen, format în urma căderii meteoriților pe suprafața terestră. Această vizită are loc la inițiativa prof. Wolf Von Engelhardt, care se ocupă la Universitatea din­­ Thuringia de problemele minera­logiei. El va prezenta astronauților americani natura și caracteristicile giganticului crater. • In apropierea localităților Buhuși, Rediu și Borlești au fost descoperite trei tezaure de monede romane, conținînd peste 1­600 de dinari din argint, emiși în timpul împăraților Nero, Comodus și Septimius Seve­rus. Descoperirea aduce noi și importante dovezi despre situația economică a Moldovei în secolele II și III e.n., relațiile stabilite între Imperiul Roman și dacii liberi, constituiți în triburi independente pe teritoriul dintre Dunăre și Carpații nordici.

Next