Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-08-08 / 7386. szám
V PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — NR. 7386 Simbăta 8 august 1970 4 pagini 30 bani Fabrica de ciment Turda. Sala de comandă a cuptoarelor de clincher. PE CE Mii înDPTĂM TEHNICA MODERNĂ A ÎNTREPRINDERILOR? (Revenire la o anchetă publicată de ziarul nostru) Temi pe care ne-am propus s-o tratăm în cele ce urmează, nu este nouă nici pentru cei vizați și nici pentru cititorii noștri. Cu cinci luni în urmă am tratat-o sub forma unei anchete întocmită pe baza răspunsurilor primite la întrebările cuprinse într-un chestionar adresat comitetelor de direcție și consiliilor de administrație ale întreprinderilor industriale. Completarea breșelor, pe locuri destul de pronunțate, Ia efectivele necesare în prezent și pregătirea cadrelor pentru obiectivele noi (ne gîndim nu numai la fabrici și uzine noi, ci și la acele instalații sau mașini moderne a căror exploatare necesită pregătiri deosebite din partea operatorilor) sînt probleme atît de actuale, încît ne socotim obligația reveni asupra celor semnalate și de a reflecta asupra fenomenelor și tendințelor care persistă în continuare, sau au apărut în perioada scursă de la publicarea anchetei amintite. Un fapt îmbucurător se impune remarcat înainte de a ne adînci în aprofundarea temei noastre: conducătorii întreprinderilor — mai cu seamă ai uzinelor Armătura, Metalul roșu, Carbochim, Trustul de construcții Cluj, Centrala minelor de fier și nemetalifere, ai Combinatului de sticlărie etc. — se îngrijesc de formarea cadrelor muncitorești și medii tehnice în egală măsură și în paralel cu dezvoltarea întreprinderilor. In loc să conteze pe cei care „vin din altă parte“, își formează contingentele de muncitori, tehnicieni și maiștri fie prin intermediul școlilor profesionale, fie prin ucenicia la locul de muncă. Astfel, realizează două deziderate foarte importante: 1. completează efectivul de cadre cu oameni calificați pe meserii și 2. măresc treptat ponderea muncitorilor, tehnicienilor și maiștrilor calificați în defavoarea muncitorilor calificați la locul de muncă. La Fabrica de sticlărie din Turda, de exemplu, în prezent, 72,05<>/6 din muncitori sunt posesori ai diplomelor de absolvenți ai școlii profesionale. Acest procent, conform planului de școlarizare, se va ridica la 82,la y0. SCOPUL FINAL ESTE SPECIALIZAREA ȘI NU CALIFICAREA Evident, tendința de a forma un cel mai mare număr de muncitori prin școli profesionale sau ucenicie este salutată în acele unitățile producătoare care au un grad de complexitate ridicat. Procedeul de calificare a muncitorilor la locul de muncă, însoțit de cursuri teoretice adecvate, în anumite categorii de meserii — mineri, muncitori de carieră, zidari, betoniști, dulgheri etc. — nu poate fi considerat, însă, anacronic. Experiența a dovedit că pentru asemenea meserii și pe această cale se pot forma muncitori pricepuți și foarte utili. Condiția este ca prin cursurile organizate să se asigure însușirea de către mun(Continuare in pag. a llla) INDUSTRIA JUDEȚULUI CLUJ a Îndeplinit CINCINALUL Ca urmare a eforturilor deosebite depuse de colectivele întreprinderilor, sub conducerea organizațiilor de partid, prevederile inițiale ale planului cincinal pe ansamblul industriei județului Cluj au fost îndeplinite cu 5 luni înainte de termen. Un aport deosebit la obținerea acestui succes l-au adus un număr de 20 de întreprinderi, printre care Uzinele Industria, sîrmei din Cimpia Turzii, Metalul roșu, Armătura, Fabrica de medicamente și produse chimice Terapia, Fabrica de sticlărie, Fabrica de tricotaje Someșul, Fabrica de conserve Dej etc. Este de relevat faptul că în această perioadă au fost construite și puse în funcțiune noi capacități de producție, utilate cu mașini și instalații de înaltă tehnicitate ca: Laminorul de sîrmă nr. 3 și trăgătoria de oțel tare de la Industria sîrmei, Fabrica Sinterom de piese sinterizate din cadrul uzinei Triumf, s-au dezvoltat și modernizat Uzinele Metalul roșu, Armătura, Electroceramica, Fabrica de sticlărie, Fabrica de porțelan și altele, contribuindu-se astfel la creșterea și diversificarea producției industriale. In urma analizării, în adunările generale ale salariaților a posibilităților realizării planului pe semestrul II al acestui an și dezbaterii cifrelor de plan pe 1971, colectivele întreprinderilor din județ și-au exprimat hotărîrea de a depăși prevederile de plan ale cincinalului cu o producție în valoare de 4,6 miliarde lei. ÎN CINSTEA ZILEI ELIBERĂRII Unitățile economice din Gherla raportează recuperarea restanțelor și depășirea planului Deși grevate de pagube privind mijloacele fixe și circulante, dar mai ales de restanțe, privind realizarea planului, provocate de stagnări ale producției în perioada calamităților naturale din primăvară, unitățile economice din Gherla, ne referim la cele conduse de comitetul orășenesc de partid (Complexul de prelucrare a lemnului, întreprinderea industrială locală de stat „Someșul“, întreprinderea de gospodărie comunală și locativă și cooperativa ..Meseriașul“), prezintă acum, în preajma zilei de 23 August 1970, cea de-a 26-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, un bilanț favorabil, îndrumate de comitetul orășenesc de partid, organele de conducere din aceste unități au luat măsuri eficiente pentru organizarea mai rațională a muncii și a producției, pentru utilizarea mai judicioasă a materiei prime și a energiei, în general pentru perfecționarea proceselor de fabricație și fructificarea rezervelor interne, iar astăzi sunt în măsură să raporteze nu numai recuperarea restanțelor, ci și depășirea platului pe 7 luni. Este un succes deosebit, care vorbește despre patriotismul și înalta pregătire profesională a colectivelor de muncă, despre capacitatea lor de a birui dificultățile, despre justețea măsurilor întreprinse de partid și de stat în direcția sporirii eficienței activității economice. Acest succes reflectă însă și eforturile suplimentare pe care aceleași colective de muncă s-au angajat să le facă pînă la sfîrșitul anului, în vederea compensării pagubelor suferite de economia națională datorită inundațiilor. Oricărui bilanț, fie și preliminar, îi stau însă bine cifrele și faptele. La nivelul orașului, indicatorii cantitativi ai planului au fost realizați după cum urmează: producția globală — 102,3 °/o, producția marfă — 102,3 °/o și prof. SANDULESCU (Continuare în pag. a lll-a) Orașele patriei: Baia Mare ORELE SECERIȘULUI ! Pentru a se încheia recoltarea griului fără pierderi sunt prețioase orele și clipele! Un record nedorit: mai multe combine stau decît lucrează Ceasul încheierii secerișului griului fără pierderi bate tot mai insistent cu fiecare clipă care trece. Orice oră sau zi nefolosite din plin în lanuri de către mecanizatori și cooperatori pot avea consecințe deosebit de grave asupra strângeri recoltei și a executării celorlalte lucrări agricole. De aceea timpul înaintat impune ca fiecare zi și oră să fie folosite de către cooperativele agricole și secțiile de mecanizare cu maximă chibzuință și hărnicie. Profitînd de timpul deosebit de frumos care a existat în zilele din cursul acestei săptămâni, lucrînd din plin cu toate combinelee aflate în dotarea secțiilor I.M.A. și mobilizînd întreaga masă de cooperatori la recoltatul cu coasele și secerile, o serie de cooperative agricole de producție din județ se găsesc la ora actuală într-un stadiu avansat sau au încheiat secerișul păioaselor. în aceste unități în prezent se lucrează intens la transportul griului recoltat manual la arii, la treieratul cu batozele, iar mijloacele mecanizate sunt mobilizate la executarea într-un ritm intens a arăturilor de vară. în alte cooperative agricole însă, mai ales în acele care au suprafețe însănînțate cu grîu în zonă de deal, recoltatul, deși este întîrziat, nu sunt mobilizate toate forțele pentru ca ritmul secerișului să se desfășoare în mod corespunzător, în timp ce, bunăoară, la cooperativa agricolă de producție din Crăiești erau prezente în lanuri în cursul zilei de joi circa 150 de brațe de muncă la recoltatul manual, în altele — Lita, Petrești, Ciurila — numărul de brațe de muncă mobilizate era mult prea mic: în aceste unități pe lângă o preocupare mai susținută a consiliilor de conducere de a mobiliza la recoltatul manual întreaga masă de cooperatori, este necesar ca și întreprinderile industriale care au angajați din aceste localități să-i determine de a-și îndeplini obligațiile pe care aceștia le au în cadrul cooperativei agricole, respectiv recoltarea griului de pe suprafețele ce le-au fost repartizate. Dintr-o situație mult rămasă în urmă se găsește recoltarea griului și la cooperativele agricole din Mihăiești și Feiurdeni. La C.A.P. Mihăiești, datorită unor deficiențe in organizarea muncii, JOI LA ORELE 11,30 CINCI COMBINE ÎNCĂ NU INTRASERĂ ÎN LANURILE DE GRÎU DIN SATUL BERINDU. „Noi am intra în lanuri pentru că se poate lucra“ — spuneau mecanizatorii, în timp ce vicepreședintele cooperativei abia, la acea oră venea să vadă dacă griul mai este încă ud după ploaia din ajun. Cele cinci combine nu au lucrat nimic pînă la acea oră nu din cauză că griul era ud, ci pentru că nu se asiguraseră sacii necesari, în timp ce la cooperativele agricole din Satu-lung și Măcicașu șase și respectiv patru combine lucrau din plin, la cooperativa agricolă din Feiurdeni, joi la orele 12 mecanizătorii își REPARAU CELE ȘASE COMBINE LA MARGINEA LANURILOR. Ce se poate spune despre preocuparea șefului I.M.A. de aci și a mecanizatorilor pentru terminarea grabnică a secerișului dacă remedierile la combinet s-au făcut în cel mai prețios timp de lucru, în loc de a se face miercuri, imediat după ploaia care a căzut și nu s-au putut lucra cu ele în lanuri.* Inginerul cooperativei nu a fost văzut din ziua de sîmbătă 1 în unitate, dată la care și-a ridicat salariul. Așa se explică faptul că la Feiurdeni s-au recoltat pînă miercuri abia 18 ha cu grîu. * . Socotim că consiliile de conducere ale acestor cooperative, specialiștii din cadrul lor, ca și secțiile I.M.A. vor trage concluziile cuvenite din prezentarea faptelor de mai sus și își vor mobiliza eforturile pentru îndeplinirea în mod corespunzător a obligațiilor ce le au de a încheia cit mai grabnic, fără pierderi, seceri-1 șus. I V. CALUGARUI Zile de caniculă în cîmp... Fotografia: I. MICLEA-MIHALE Cetățenii Șicului pe propriile șantiere Știm, steanii.. sunt preferații multor șantiere de construcții. Ei pot fi întîlniți, adesea săpînd , șanțuri pentru ridicarea noilor blocuri, pentru îngropatul țevilor de canalizare, pentru construcția drumurilor. îi recunoaștem după iuțeala mîinii și după specificele pălării de paie cu boruri înguste. . Cum își etalează șicanii talentul de constructori, pe propriile șantiere?. După cine ne amintim comuna Sic — una din cele mai mari din județ — a fost greu lovită de calamitățile naturale din mai-iunie. Peste 80 de case ale cetățenilor au fost distruse sau avariate în urma alunecărilor de teren ce au avut loc mai ales în zona nr. 1, sau strada nr. 1 cum îi spun localnicii. In acele momente grele sinistrații au simțit imediat sprijinul consătenilor lor. S-au format echipe pentru salvarea familiilor și bunurilor materiale. Consiliul popular al comunei, cu sprijinul unor specialiști din Direcția Tehnică a Consiliului popular județean, pe baza schiței, de sistematizare, au atribuit în câteva zile loturi de case amplasate în vatra comunei, întreprinderea de mecanizare a agriculturii Gherla și cooperativa agricolă de producție au pus la dispoziția sinistraților tractoare cu remorci, camioane, care, pentru transportul materialelor pe noile amplasamente. Și a început reconstrucția, care solicită nu numai eforturi materiale și bănești, dar și Un efort de voință peste cel normal, dat fiind necesitatea ca noile locuințe să fie terminate pînă la venirea iernii. Și s-a lucrat și se lucrează repede și bine. Un număr însemnat de construcții de locuințe se află în fază de finisaj, altele la zidărie, iar unele la fundații. Se muncește îndeosebi duminica și în zilele de sărbătoare, ori în acelea cu timp nefavorabil. Atunci sicanii se întorc de pe șantiere, se organizează clăci la construcții de case. Tocmai de aceea în a zi de odihnă construcțiile avansează ori în zece de lucru. Unde găsesc sicanii această forță miraculoasă a reconstrucției, căci bine se știe că în condiții normale ridicarea unei case se face în doi-trei ani sau chiar mai mult. — Sicanii sinistrați — ne spune tovarășul Ștefan Sukos, președintele Consiliului popular comunal, se bucură în această acțiune de refacere de un multilateral sprijin din partea partidului și statului nostru. La o evaluare a pagubelor de circa 400 000 lei, statul a emis deja cecuri în valoare de 383.250 lei. Inafară de aceasta statul nostru a asigurat însemnate cantități de materiale de construcții la pre-Al. SOMEȘAN (Continuare in pag. a lll-a) I Oamenii își construiesc noi cămine TELEX*TELEX»TELEX»TELEX*TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TEUL I i # Vineri, 7 august, la Moscova au luat sfîrșit tratativele dintre ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., Andrei Gromiko, și ministrul afacerilor externe al R.F. a Germaniei, Walter Scheel. Spre satisfacția părților, ca rezultat al tratativelor a fost elaborat textul tratatului dintre Uniunea Sovietică și Republica Federală a Germaniei, text care a fost parafat vineri, menționează TASS. Alte amănunte în pag. a IV-a. # Republica Arabă Unită și Israelul au acceptat propunerea de încetare a focului, începînd cu data de 7 august, ora 22:00. # Intre localitățile Jimbolia, din România și Srpska-Trnia, din R.S.F. Iugoslavia, s-a deschis într-un cadru festiv un nou punct de frontieră pentru circulația rutieră internațională, pe baza acordului încheiat între guvernele României și Iugoslaviei. Primul ministru al landului Renania de nord-Westfalia. Heinz Kuhn, care s-a înapoiat la Frankfurt după o vizită făcută în Polonia, a declarat că trebuie intensificată cooperarea economică polono-vest-germană. Referindu-se la relațiile dintre cele două țări, Kuhn a afirmat că trebuie găsită o formulă pentru frontiere asigurate contractual, informează agenția D.P.A. . Asupra părții de sud a Marii Britanii s-a abătut joi o ploaie torențială, în mod deosebit a fost afectată Londra, străzile ei transformîndu-se în adevărate rîuri. Anumite artere de circulație rutiere au fost practic inundate, nivelul apei atingînd 90 de centimetri. An de an se extinde rețeaua de linii aeriene externe a Bulgariei. în prezent, avioanele societății „Balkan“ fac curse pe 27 de linii. Pentru viitor, se prevede ca flota aeriană civilă bulgară să deschidă noi linii, spre America Latină și Orientul îndepărtat. • Alan Shephard, Edgard Mitchel, Eugene Cernan și Joe Engle, care vor zbura spre Lună la bordul navei „Apollo 14“, vor face între 10 și 14 august o serie de antrenamente în R. F. a Germaniei. Ei vor studia, totodată, craterul Noerdlingen, format în urma căderii meteoriților pe suprafața terestră. Această vizită are loc la inițiativa prof. Wolf Von Engelhardt, care se ocupă la Universitatea din Thuringia de problemele mineralogiei. El va prezenta astronauților americani natura și caracteristicile giganticului crater. • In apropierea localităților Buhuși, Rediu și Borlești au fost descoperite trei tezaure de monede romane, conținînd peste 1600 de dinari din argint, emiși în timpul împăraților Nero, Comodus și Septimius Severus. Descoperirea aduce noi și importante dovezi despre situația economică a Moldovei în secolele II și III e.n., relațiile stabilite între Imperiul Roman și dacii liberi, constituiți în triburi independente pe teritoriul dintre Dunăre și Carpații nordici.