Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-16 / 7418. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN EMOȚIONANTA SARBATOARE­­ _____________________________________ A ÎNCEPUTULUI DE AN ȘCOLAR Moment festiv la Liceul „Nicolae Bălcescu" Anul școlar 1970-1971 a debutat Ieri dimineață, in uniforme și cravate ro­șii, cu tradiționala și ge­neroasa festivitate ce reu­nește pe întreg cuprinsul țării, mereu frumoase și mereu inedite, emoțiile e­­levilor, dascălilor și părin­ților României socialiste. Curțile școlilor, pregătite sărbătorește, au primit cu aceleași brațe însorite pa­sul încă șovăitor al țînci­­lor de 6 ani, încrederea miilor de tineri care încep drumul unei profesii dori­te sau virtuțiile celor a­­flați în pragul maturității. La evenimentul nr. 1 al zilei, prilej de bucurie și înălțătoare satisfacții atît în centrele urbane cît și în cele mai îndepărtate comune și sate, au fost prezenți reprezentanți ai organelor de partid și de stat, membri ai birourilor comitetelor județean, mu­nicipale și orășenești de partid, ai comitetelor exe­cutive ale consiliilor popu­lare județean, municipale și orășenești, inspectori ai inspectoratului școlar ju­dețean, reprezentanți ai organizațiilor de tineret și pionieri. In atmosfera de entu­ziasm general, directorii școlilor au transmis celor prezenți „Salutul Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, Consi­liului de Stat și Consiliu­lui de Miniștri ale Repu­blicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul des­chiderii noului an școlar". După bilanțurile sinopti­ce ale fiecărei școli, re­prezentanții organelor de partid și de stat au rele­vat climatul propice în care se va desfășura noul an școlar, evidențiind con­dițiile optime materiale și social-culturale asigurate școlii românești de parti­dul și statul nostru. Ilustrative pentru jude­țul nostru, din acest punct de vedere, sunt extinderea spațiului de școlarizare cu peste 80 de săli de clasă, sporirea unităților școlii generale cu clasa a IX-a de la 37 la 53, ame­najarea mai multor labo­ratoare și săli de sport, cărora li se adaugă efor­turile de modernizare și perfecționare a procesului de învățămînt. Cuvinte de salut ale co­mandanților de pionieri, secretarilor U.T.C. și pă­rinților - adevărate anga­jamente solemne — au în­tregit chipul sărbătorii tradiționale de ieri. Și a sunat clopoțelul... NOI CONSTRUCȚII LA ȘCOALA VIITORILOR CONSTRUCTORI La Grupul școlar de construcții din Cluj­­— emoții nemaiîntîlnite pentru elevii anului I și părinții lor, plăcute reîntîlniri cu colegii, pentru cei mai mari, satisfacții pentru con­ducerea școlii și profesori în ziua deschide­rii noilor localuri destinate cantinei de peste 1.000 de locuri și a internatului cu 300 de pa­turi. 15 septembrie 1970 va rămîne totodată o zi însemnată, în cel de-al 21-lea an al e­­xistenței școlii, și prin înființarea primei secții sportive a învățămîntului profesional din orașul nostru. In acest an, alți 1.530 de viitori construc­tori își vor însuși meseria aleasă, sub atenta îndrumare a profesorilor și maiștrilor lor, la cursuri, în laboratoarele de electro­ tehnică, fizică, chimie, în atelierele-școală pentru e­­lectricieni în construcții, instalații tehnice­­sanitare și încălzire centrală, instalații de ventilație și condiționarea aerului, sculeri­­matrițeri, lăcătuși mecanici în industria con­structoare de mașini, tîmplari de mobilă și articole tehnice, ziduri, sau în atelierele­­școală amenajate pe șantiere, în orele de practică la grupurile și întreprinderile Trus­tului de construcții și la întreprinderile in­dustriei locale. In curînd, alături de cele 41 de clase ale școlii profesionale și de ucenici, vor func­ționa alte două, ale școlii tehnice de maiștri, curs seral, numele celor ce vor face cinste școlii absolvite aici înscriindu-se, împreună cu cele reținute, ale maistrului George Trif, ing. Alexandru Rusu, șefului de lot Ștefan Măgureanu. Tov. director loan Vonica ne informa că în biblioteca de peste 46.000 de volume, ma­nualele școlare așteaptă să fie distribuite, îm­preună cu rechizitele, uniformele, îmbrăcă­mintea și încălțămintea gratuite. Le dorim elevilor și corpului didactic noi succese profesionale, dar și premii în con­cursurile sportive, ale fotografilor, dansato­rilor, actorilor amatori. A. C. Emoțiile * sînt ale tuturor Bilanțul reconfortant prezentat ieri de profe­sorul Vasile Brînzei, directorul liceului „Ni­colae Bălcescu“ (procen­tul de promovabilitate la sfîrșitul anului trecut a fost de peste 96 la sută), conjugate cu cer­tele promisiuni mate­riale și spirituale cu ca­re se pornește acum la drum, în anul școlar 1970/71, n-a împiedicat pe niciunul dintre cei prezenți la festivitatea de deschidere să se gîn­­dească în permanență, să-i privească mereu pe cei mici, pe cei­­ care de-acum sînt elevi în clasa I. De fapt, ritualul deschiderii anului școlar este întotdeauna închinat acestor cei mai mici elevi. Părinții le­­ împărtășesc emoțiile, pionierii din clasa a V-a (care la li­ceul „Nicolae Bălcescu" sînt fruntași) îi țin de mînă ocrotitor, chiar zîmbind puțin, învăță­toarele și profesorii zîm­­besc și ei. Iar copiii­­elevi se gîndesc proba­bil la zilele de vară ca­re au trecut. Sunt de a­­cum mai serioși, seriozi­tatea școlărească ia locul timidității. Și în fiecare an îi vom vedea mereu pe a­­cești copii-elevi, pe a­­cești părinți emoționați de eveniment. Dar fie­care dintre părinți știe că școala cu profesorii ei va însemna pasul cel mai mare făcut de copil spre ceea ce înțelegem prin noțiunea de perso­nalitate. Și la liceul „Nicolae Bălcescu" anul școlar începe în condiții mai bune decît cel în­cheiat în vară, și aici profesorii și învățătorii vor face totul pentru ca acești viitori „oameni mari" să culeagă din bogăția spirituală adu­nată în ani de trudă in­tensă, să se formeze în școală — principalul iz­vor de cultură și factor de civilizație. De aceea anul școlar începe cu fast, de aceea de fiecare dată sentimentul emo­ției se conjugă cu acel al siguranței. La liceul „Nicolae Bălcescu", co­respondentele materia­le ale sentimentelor în­seamnă: reparații curen­te la localurile de școa­lă, internat și mobilier, săli de clasă și labora­toare spațioase și bine înzestrate, săli de gim­nastică, baze­­ sportive, de care beneficiază peste 1­600 elevi, cuprinși în 47 de clase cu profiluri diferite. Și strădania ne­obosită a acestor sluji­tori ai spiritului și vii­torului, care sunt das­călii. ÎN PAG. a 3-a Alte relatări de la festivitățile prilejuite de deschi­derea anului școlar La C A.P. Luncani. Se sortează recolta bogată de ardei Anul XXVI nr. 7418 4 pagini 30 bani • Miercuri 16 septembrie 1970 Dacitul de Bologa-o bogăție Specialiștii Centralei mi­nelor de fier și nemetali­fere Cluj au identificat în zona localității Bologa un important zăcămîmt de da­­cit. Deși e asemănat cu marmura neagră, dacitul prezintă totuși cîteva ca­racteristici superioare. In primul rînd se poate dislo­ca din carieră în forme perfect geometrice, iar du­pă prelucrare și șlefuire își păstrează luciul. Dacitele sînt căutate pentru lucrări de artă monumentală ex­puse Intemperiilor, deoare­ce structura lor nu suferă modificări în timp, avînd, practic, o durată veșnică. La Bologa a și început ex­ploatarea zăcămîntului de dacit, urmînd să se facă importante lucrări de in­vestiții pentru valorificarea la scară industrială a aces­tei bogății. L Consfătuire de lucru cu președinții cooperativelor agricole din județ In zilele de 14 și 15 sep­tembrie a avut loc o consfă­tuire de lucru cu președinții cooperativelor agricole de pro­ducție din județul Cluj. Cu acest prilej, președinți ai unor cooperative agricole au prezentat informări des­pre activitatea consiliilor de conducere și măsurile între­prinse pentru pregătirea cam­paniei agricole de toamnă. De asemenea, președinții cooperativelor agricole au mai audiat expuneri cu privire la politica externă a parti­dului și statului nostru, pro­blemele actuale ale Casei de pensii, profilarea producției cooperativelor agricole și apli­carea prevederilor statutare și dezvoltarea democrației cooperatiste. In încheierea consfătuirii de lucru, a luat cuvîntul tov. Alexandru Galoș, secretar al Comitetului județean de partid, subliniind sarcinile actuale ca­re stau în fața cooperativelor agricole, pentru executarea la timp și în bune condiții a recoltărilor și­­ însămînțărilor de toamnă. tn ghețarul de la Scărișoara Fotografi«: I. MICLEA­ I MIHALE DESCOPERIRI ÎN PEȘTERA ȘESURI Intr-un număr recent al „Făcliei“ se anunțau impor­tante descoperiri în peștera Șesuri ale unui grup de speo­­logi clujeni și cehi. Institutul de speciologie „Emil Racovi­­ță“ din Cluj a întreprins în mai mulți ani cercetări în a­­ceastă componentă a siste­mului de goluri subterane e­­tajate, căruia aparțin și fai­mosul Ghețar de la Scărișoa­ra și cea mai frumoasă pește­ră din țară, Pojarul Poliței. Intr-o discuție cu dr. DAN COMAN, șeful sectorului din Cluj al Institutului de speo­logie, ne-am oprit mai întîi asupra scopului acestei noi întreprinderi. — Persista încă o lacună: peștera din Șesuri, cel mai profund și mai mare gol sub­teran al acestui sistem, nu a fost explorat în întregime. Scopul era deci continuarea explorării și trecerea celor două obstacole — un lac sub­teran foarte adînc, situat la 180 metri sub sol pe cursul unei ape, și un perete de stîncă de 30 metri înălțime, într-o sală aflată la 120 metri adîncime, pe creasta căruia se găsea o deschidere largă. — Cum ați depășit aceste două obstacole și la ce rezul­tat ați ajuns? — Răspunsul ar putea fi extrem de simplu de dat, în­să puțin mai greu este a reda eforturile fizice și morale ca­re au fost necesare pentru a­­tingerea scopului nostru. Pe scurt, peștera din Șesuri co­boară în adîncime prin a­­brupturi succesive de 15—40 metri pînă la profunzimea de 180 metri. Pe acest parcurs vertical se eșalonează por­țiuni orizontale cu săli impu­nătoare, galerii înguste și joa­se, lacuri subterane periodice și altele permanente, așezate pe un curs de apă, întrerupt de cascade vijelioase. In nu­meroase locuri se ridică pe­reți netezi ce trebuie escala­dați. In sfîrșit, după o ex­presie speologică, peștera a fost „echipată“ cu 250 metri de scări flexibile pe cablu de oțel, au fost utilizate 200 me­tri corzi de alpinism, am în­trebuințat 3 bărci pneumati­ce și am stabilit un bivuac subteran de 90 metri sub sol, pe malul unui lac care ocu­pă jumătatea unei săli de 130 metri lungime. Saltele pneu­matice, saci de dormit, rezer­ve de carbid pentru lămpi, piloane de fier, lopeți, usten­sile de cercetare și cartare, a­­limente pentru 9 oameni, toa­te îngrămădite în saci, au fost vehiculate pe funiculare de corzi, purtate în spate sau tîrîte prin numeroase galerii și prăpăstii. La toate acestea se adaugă temperatura foarte scăzută a aerului (+5 grade) și a apei (+3 grade), cu care am făcut adesea cunoștință (inclusiv o „baie" pentru u­­nul din noi, răsturnat cu barca într-un lac), ca să nu mai pomenim de umezeala de sută la sută a aerului. Revenind la întrebarea dumneavoastră, precizez că, după depășirea mai multor cascade, am străbătut lacul a­­flat la 180 metri profunzime, constatând că este lung de 20 de metri și adînc de 5 metri și că se scurge mai departe printr-un tunel care se des­chide pe fundul lui. Este ceea ce numim un „lac de sifon“, penetrabil numai cu un echi­pament de scafandru auto­nom, care, din nefericire, ne lipsea. Obstacolul al doilea, pere­tele de 30 de metri înălțime, aflat în sala de la cota de minus 120 metri adîncime, a fost escaladat și o lume ne­umblată de om s-a deschis în fața noastră. Patru săli uria­șe, aliniate Pe un traseu de 250 metri, cu o inepuizabilă bogăție de­ concrețiuni, își des- Adriana CALIAN (Continuare în pag. a lll-a) Orchestra de cameră „Bach“ a asociației Gewandhaus din Leipzig a deschis, luni seara, la Casa universitarilor, festivalul „Toamna muzicală clujeană“ 9 Un avion al companiei aeriene române TAROM, ple­cat în după-am­iaza zilei de 14 septembrie în cursă regu­lată pe ruta București — Bu­dapesta — Praga, a fost detur­nat cu 12 minute înaintea ate­rizării la Praga și silit să se îndrepte spre München. (A­­mănunte în pag. a IV-a). 9 Mișcarea grevistă din S.U.A. a luat amploare prin încetarea lucrului, începând de la miezul nopții de luni spre marți, a peste 340 000 de lucrători de la cea mai mare societate constructoare de au­tomobile, „General Motors“.­­ Deschizind mărfi noua stagiune a Parlamentului o­­landez, regina Juliana a rele­vat, în discursul său, inten­țiile guvernului de a adopta o serie de măsuri economice și financiare severe în vederea stopării inflației și a „supra­încălzirii" economiei.­­ Inundațiile care s-au a­­bătut asupra statului indian Gujarat au distrus în întregi­me două sate și au provocat moartea a 329 de persoane.­­ La Varșovia au început lucrările Conferinței Comisiei planului de dezvoltare a tele­comunicațiilor din Europa și bazinul mediteranian, cu par­ticiparea delegațiilor din 50 de țări, printre care și România. Conferința va definitiva un program pe 8 ani. intilniri internationale 1 de fotbal Astăzi, cele 4 echipe re­prezentative ale fotbalului românesc în competițiile europene susțin primele în­­tîlniri. De la ora 16:00, Dinamo București întîlneș­­te, în cadrul „Cupei euro­pene a târgurilor“, echipa P.A.O.K. Salonic. La Craio­va, în cadrul aceleiași com­petiții, formația locală Uni­versitatea va juca cu echipa maghiară Pécsi Dózsa. U.T. Arad susține primul său joc, în actuala ediție a „Cupei campionilor euro­peni", la Rotterdam, în compania formației Fey­­noord. Jocul se va disputa în nocturnă de la ora 21,30. Steaua București va evo­lua la Lvov, unde va întîl­­ni în primul tur al „Cupei Cupelor“ echipa locală Kárpáti. Stațiile noastre de radio vor transmite (în jurul orei 16:55) aspecte din repri­za a doua de la jocurile Di­namo București — P.A.O.K. Salonic și Universitatea Craiova — Pécsi Dózsa. Vechea zicală — prietenul la nevoie se cunoaște — se adeve­rește și în cazul relațiilor din­tre uzine și fabrici. Experiența dobîndită de­-a lungul anilor a dovedit că nici o întreprindere, oricît de bine dotată să fie ca și oricît de perfect să fie orga­nizată, nu poate rezolva singu­ră toate problemele producției. Și nu o dată s-a întîmplat că o lucrare sau o operațiune în­tr-o altă uzină să se poată efec­tua în condiții mult mai avanta­joase sau într-un timp mult mai scurt. Explicația este foarte simplă. Pentru operațiunea res­pectivă, întreprinderea vecină dispune de un utilaj sau dispo­zitive mai perfecționate, ori dispune de personal mai­ specia­lizat. Un exemplu numai, deși uzinele Metalul roșu, Unirea și I.L.I.C. dispun de turnătorii destul de bine înzestrate și­ oa­meni cu calificare și experiență necesare, au fost și mai sunt ne­voite să apeleze la concursul Uzinei Armătura pentru reali­zarea unor piese din fontă ma­leabilă. Și cîte asemenea goluri mici sau mari se umplu prin re­lații de colaborare! Pînă la începutul anului , în curs aceste contacte, operațiuni și acțiuni interuzinale se realizau direct. La inițiativa Comisiei­ e­­conomice a Comitetului munici­pal de partid, în februarie a fost creat un comandament cu mi­siunea de a coordona aceste contacte. Secretariatul comanda­mentului ține evidența capacită­ților disponibile, înregistrînd și cererile întreprinderilor privind solicitările de lucrări. La baza colaborării astfel stabilite stau cîteva principii ca: reciprocita­te care solicită efectuarea de lu­crări din partea altora, să și ofere, în limita posibilităților de care dispun, servicii­, respecta­rea intereselor, economice ale în­treprinderilor, operativitate etc. Garanția respectării acestor prin­cipii o dă reprezentarea în co­mandament a întreprinderilor de persoanele cele mai compe­tente, în cele șapte luni care au tre­cut de la crearea acestui orga­nism, utilitatea coordonării ac­tivităților de întrajutorare s-a confirmat pe deplin. Unitățile din ramurile industriei con­structoare de mașini și reparații, ale industriei metalurgice din municipiul Cluj au găsit rezerve pentru a efectua operațiuni echi­valente cu 8 000 ore de lucru pe lună. Felul serviciilor presta­te este foarte divers: turnări de piese (din compoziții speciale sau prin procedee tehnologice deosebite), prelucrări la cald sau la rece, presări , ambutisări etc. Se adaugă la acestea prestările de servicii efectuate de uzinele din Cluj mai multor întreprin­deri din țară, în afara planu­lui de cooperare. Efectul acestei acțiuni este cert. Pe lîngă soluționarea efec­tivă a problemelor de produc­ție, îndeplinirea obligațiilor con­tractuale și de plan, întreprin­derile și-au îmbunătățit substan­țial indicii de producție. Coefi­cienții de schimb la Armătura, Tehnofrig, Metalul roșu și Uni­rea sunt superiori sau apropiați de cei considerați corespunzători (2, 3-2, 5), iar gradul de încăr­care a utilajelor cheie s-a ridicat la 70—85 la sută. Experiența celor 7 luni de co­laborare însă permite și des­prinderea cîtorva observații. Pri­ma ar fi cea referitoare la mo­dul de satisfacere a solicitărilor de prestații. Capacitățile dispo­nibile, respectiv lucrările efec­tuate, acoperă doar în propor­ție de 35—40 la sută numărul orelor de prestații solicitate. De aici se desprinde concluzia că întreprinderile din Cluj nu dis-Dan I. GA­VREA (Continuare în pag. a lll-a) uii vechi deziderat în curs de înfăptuire: COLABORAREA MIMAIĂ

Next