Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-27 / 7428. szám

PROLETAR« DIN TOATE TARILE» MNIJi vul ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —IN Nr. 7428 Duminică 27 septembrie 1970 6 pagini 30 bani Pentru ca izolatorii „N", sosiți pe șantiere, să poată fi folosiți direct, la Electroceramica Turda procesul tehnologic de fabricare a acestora a fost completat cu o nouă fază — armarea IM BATE LA UȘĂ. CUM SUNT PREGĂTITE ÎNTREPRINDERILE ? E o întrebare, uneori bagatelizată numai pentru faptul că se repetă ca un leit-motiv, ■ •<- 1st vinin la altul. Privită însă prin prizma importanței sale vitale pentru buna desfășurare a procesului de producție pe timp de iarnă, rezolvarea ei, incumbă din partea celor competenți, multă responsabilitate. Ținînd cont de acest lucru, Comitetul municipal Turda al P.C.R., prin comisia sa economică, a executat o analiză minuțioasă prin întreprinderi pentru a se informa, a îndruma și sprijini organizațiile de partid, comitetele de direcție, în materializarea măsurilor prevăzute în planurile pregătirilor pentru iarnă a întreprinderilor. De la bun început, constatarea a fost de natură să satisfacă. Majoritatea comitetelor de direcție, încă din lunile de vară, îndrumate și sprijinite de organizațiile de partid, au format colective din salariați cu munci de răspundere, competenți, care, in urma studiilor întreprinse, conjugate cu propunerile venite din masa salariaților, au alcătuit planuri minuțioase, la nivel de secții, ateliere, locuri de muncă și în final, pe întreprinderi. Toate acestea, au cuprins într-o sinteză, principalele măsuri reclamate de anotimpul friguros: întreținere și reparații clădiri, utilaje, instalații, mijloace de transport, aprovizionare tehnico-materială, depozitare, amenajări de drumuri interne, r revizii și reparații via instalații tehnice și energetice, măsuri de tehnica securității și protecția muncii etc. Să exemplificăm: bazina chimică, de pildă, planul pregătirilor de iarnă cuprinde 52 de măsuri repartizate pe secțiile de fabricație, cu termene de realizare între 1 iulie — 15 octombrie a.c. Datorită preocupării manifestate în acest sens, pînă la ora actuală, majoritatea măsurilor prevăzute sunt realizate integral, sau parțial. Planul pregătirilor de iarnă de la Fabrica de ciment, cuprinde 10 capitole care vizează crearea stocurilor tampon de materii prime și materiale, combustibil, diverse amenajări, pregătirea condițiilor necesare unei exploatări corespunzătoare în cariere etc. Deși o mare parte din aceste măsuri au fost realizate, avînd în vedere probabilitatea unui timp nefavorabil, comisia economică a recomandat comitetului de partid și comitetului de direcție de aici să devanseze termenele fixate pentru asigurarea stocului tampon de calcar , pentru ciment și vară, precum și pentru crearea stocului de calcar derocat în carieră. Aceeași recomandare a rămas valabilă și pentru accelerarea lucrărilor de pregătire a găurilor de foreză și a galeriilor de mină. Ion CORDOȘ (Continuare în pag. a îl-a) I La ordinea zilei INSILOZAREA FURAJELOR Una din cele mai importante și urgente lucrări agricole de sezon din această perioadă o constituie însilozarea furajelor. Porumbul siloz aflat în fază de coacere lapteceară, masa verde din culturile duble furajere, ierburile din miriști și otăvuri, cotatele și frunzele de sfeclă de zahăr, cocenii de porumb, resturile vegetale din grădinile de legume și diferite buruieni sunt resurse de furaje care așteaptă o valorificare superioară prin însilozări. Terminarea acestei lucrări înainte de apariția înghețului constituie o sarcină de maximă urgență, căci de aceasta depinde prepararea unor nutrețuri de bună calitate și realizarea sarcinilor de plan în fiecare unitate. Analizînd stadiul lucrărilor de însilozare a furajelor se constată că prevederile planului au fost realizate pînă în prezent în proporție de circa 40 la sută în întreprinderile agricole de stat și mai puțin de 25 la sută în cooperativele agricole. Deși unele unități agricole cooperatiste, cum sînt cele din Luna, Poiana, Iuriul de Cîmpie, Viile Dejului, Chidea și altele au realizat pînă acum 40—60 la sută din planul de însilozări, totuși, această acțiune pe ansamblul cooperativelor agricole este mult rămasă în urmă față de perioada de timp în care ne găsim. Aceasta ca urmare a faptului că intr-un număr destul de mare de cooperative agricole, cum sunt cele din Frata, Suatu, Gădălin, Giula, Deușu, Apahida, Dezartir, Someșeni, Bobîlna, Ciubăncuța, Sucutard, Iclod, Fizeșul Gherlei și altele au fost neglijate în silozările timpurii și nici acum conducerile acestor unități nu manifestă grija cuvenită pentru folosirea din plin a tuturor rezervelor existente in vederea realizării planului de însilozări. Lucrările întîrzie în multe din aceste unități, fie din cauza că nu s-au luat încă măsuri pentru curățirea și dezinfectarea gropilor de siloz și pregătirea de noi spații de însilozare, fie datorită lipsei de preocupare a consiliilor de conducere și a cadrelor de specialiști pentru organizarea propriu-zisă a muncilor de însilozare. Indiferent de cauzele tergiversării acestor lucrări, în perioada de timp în care ne găsim nu mai poate fi invocat nici un așa-zis motiv obiectiv care să justifice rămînerea în urmă a îndeplinirii prevederilor de plan. Conducerilor și specialiștilor tuturor unităților agricole la revine datoria de a întreprinde cele mai urgente și eficiente măsuri în vederea impulsionării acestei acțiuni. In acest scop se cer folosite cu întreaga capacitate toate combinele de siloz și remorcile puse la dispoziție de secțiile de mecanizare, tocătorile de nutrețuri, precum și mijloacele de transport ale u Al. VLAD (Continuare în pag. a ll-a) IN ACEST NUMĂR: I PIMmninsitar la anticipații la 1 octombrie I Pagină de varietăți I Cadran politic I Toamna muzicală clujeană I Actualitatea internațională A doua „fami" (III) Intrăm în cafe-barul „Moca“ din Piața Mihai Viteazul. Mesele, sînt ocupate aproape exclusiv de către tineri. Majoritatea au în față ceștile cu cafea aburindă. Pe scrumiere fumegă țigările. La una dintre mese o tînără de circa 14—15 ani se afla în compania unor fete și băieți, „clienți" mai vechi ai miliției. Firește, o asemenea „societate“ atrage atenția, fiindcă poate oferi surprize. Reușim să stăm de vorbă cu ea. D. S. are 15 ani, este elevă în clasa a VII-a la unul din liceele clujene. Amîndoi părinții lucrează. Prezența lui D. S. la „Moca" nu este întîmplătoare: are bilet (sau intenția — nu mai reținem exact) de a viziona un film la „Republica“. Foarte bine, ne spunem, dar de ce de la orele 21? Și la ce film? După cum se știe, regulamentul școlar interzice vizionarea spectacolelor de către elevi la o oră atît de tîrzie. I-am spus acest lucru elevei D. S. te-a replicat că mama i-a permis să meargă la film la o asemenea oră. Așa să fie? Dar dacă mama lui D. S. a fost de acord ca fiica să meargă la film, în virtutea căror principii educative face acest lucru? O asemenea atitudine de condamnabilă toleranță sugerează un foarte redus spirit de responsereaza insabilitate. Să ne gîndim, apoi, la prietenii lui D. S. Prieteni, e un fel de aspline. Unii dintre ei sunt cunoscuți pentru o comportare care frizează normele etice ale societății noastre, alții nu lucrează și trăiesc cu deplină seninătate din bugetul familiei. Ce poate învăța D. S. într-un asemenea mediu? Cîteva „modalități" de a pierde timpul în cofetării, pe stradă, în parcuri. Toate acestea în detrimentul școlii. ,Blonda — regina parcurilor“, după cum este supranumită de „prieteni“, fără o supraveghere strictă, își formează într-un mediu viciat convingerile despre muncă, despre viață. Jocul poate părea nevinovat. O plimbare, o cafea, un film sînt admise din cînd în cînd, chiar și unui elev. Dar cînd aceste mici „libertăți“ se repetă aproape zilnic,, cînd li se consacră mai multe ore decât învățăturii, atunci influența lor asupra unui elev de U—15 ani devine neliniștitoare. In aceeași seară, la crama „București", M. L. în vîrstă de 17 ani, vociferează cu un ton ridicat. Nu e singură. La masă mai este un tînăr și o tînără. „Lasă-mi domnule în pace. Ce ai cu mine? îi spun (Continuat« in pag. a il-a) Ion RUS MASA OFERITA DE COMITETUL EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂȘUL VASILE VÎLCU ,amitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, sîmbătă la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al CXS al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceauișescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnanaș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Vendeț, Maxim Berghianu, Florian Dânălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popeiscu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățah, Ghiviț Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prânzului a toastat pentru sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce, și pe mai departe contribuția la activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătând că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, construcției socialismului în patria noastră. Tovarășul Vasile Vîlcu și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxist-leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu cinste și în viitor măreața misiune istorică ce-i revine la asigurarea prosperității României. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, (Agerpres) . Din frumusețile patriei. Cheile Bicazului Fotografia« SZABÖ Tamás NOUA STAGIUNE A INSTITUȚIILOR CLUJENE DE ARTĂ Vineri și sîmbata, 2 și 3 octombrie, semnifică în calendarul artistic clujean deschiderea stagiunii 1970-1971. Devansind evenimentul, am adresat directorilor instituțiilor de artă din Cluj și din Turda întrebările: Care este spectacolul de deschidere a stagiunii? Ce alte premiere pregătiți pentru lunile următoare? Publicăm mai jos răspunsurile, succinte, primite, în aceste zile de agitație specifică deschiderii stagiunii, fie între două ședințe sau două repetiții, fie prin telefon sau in discuții grăbite. Teatrul Național Cluj VLAR MUGUR: „Tango la Lasa”-O piesă pentru tineret Vom deschide stagiunea cu Tango la Nisa de Mircea Radu Iacoban, la regia lui Victor Tudor Popa și scenografia și costumele lui T. Th. Ciupe. In distribuție! Viorel Gomănici, Carmen Galin, Gheorghe M. Nuțescu, Dorel Vișan, Melania Uran, Bucur Stan, Liviu Rozorea, Gheorghe Cosma, Nicolae Iliescu, Liliana Werbher, Anton Tauf. Am ales această piesă, întrucât este consacrată problemelor tineretului, chiar dacă nu are o valoare literară mai profundă. Socotesc potrivită, tocmai fiind o piesă de actualitate și pentru tineret, alăturarea ei de piese mai complexe, ca ale lui D. R. Popescu (Pisica în noaptea Anului Nou), Mazilu (Acești nebuni fățarnici), Al. Voitin (Procesul Horia). De altfel, i-am asigurat cea mai bună distribuție de actori tineri, unii cunoscuți publicului clujean, alții ■— la prima apariție pe scena Naționalului. Sper să fie un succes optimist... Viitoarea premieră va fi, probabil, piesa lui Mazilu, în regia tânărului Aurel Manea. La începutul stagiunii vom relua un vis din noaptea miezului de vară, cu o distribuție parțial schimbată, Caligula.. Teatrul Maghiar de Stat DISZTRAI MĂRIA: Mai întîi Shakespeare Primul spectacol, la 2 octombrie — Poveste de iarnă de Shakespeare, în regia lui Major Tamás, scenografia tai Tóth László, costumele Evei Bârsan. în distribuție: artiștii emeriți Dorian Ilona, Senkálszky Endre, Andrási Márton, precum și Gérő László, Széles Anna și alții. Viitoa (Continuare în pag. a Tl-a) INSTRUIRE CU PROPAGANDIȘTII Intre 21 și 30 septembrie, ia. Dej se desfășoară instruirea propagandiștilor din întreprinderile și instituțiile din raza municipiului. Intre primele lecții prezentate, în fața celor 130 de propagandiști, se află: „Rolul conducător al Partidului Comunist Român“ (expusă de către Vasile Molaru, primul secretar al Comitetului municipal de partid) și „Dezvoltarea economică a municipiului Dej între anii 1971— 1975 (prezentată de către Gheorghe Rada, secretar al Comitetului municipal de partid). In a treia zi de instruire s-a organizat o dezbatere metodică în legătură cu unele modalități de comunicare a cunoștințelor în cadrul cercurilor de invățămînt politic și o vizită la Fabrica de mobilă. Pentru zilele următoare se prevăd unele lecții legate de politica de acumulări și investiții în procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, despre România în circuitul economic mondial, probleme politice actuale și sarcini ale muncii de partid în cadrul organizațiilor de bază. Majoritatea expunerilor vor fi prezentate de lectori ai Cabinetului Județean de partid. Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER, la deschiderea lucrărilor Sesiunii anuale a Federației Dentare Internaționala Doamnelor și domnilor. In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a sprijini strângerea legăturilor între oamenii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința in zilele noastre, ca forță de impulsie de priml rang a progresului societății. Știința, — este bine știut, — sporește din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogățiile ei, să-și îmbunătățească rapid și considerabil condițiile materiale de viață. Insușindu-și știința, oamenii își ridică, în același timp, nivelul de cultură, își dezvoltă puterea de cunoaștere și de înțelegere a fenomenelor din natură și societate. Prin toate acestea, știința acționează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivității și ale lui însuși ca individ. In măsura in care dezvoltarea științei și introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendințele de exploatare și asuprire a omului de către om, știința devine și un factor de promovare a unor relații noi — între oameni, ca și între națiuni — relații guvernate de rațiune, de spiritul dreptății și al respectului reciproc, de principiile egalității, libertății și demnității umane și naționale. Transformarea din ce în ce mai mult a științei într-un instrument de dezvoltare a înțelegerii și colaborării internaționale, este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepție. Conștientă de întreaga însemnătate a științei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor științifice ca un obiectiv primordial al construcției sale sociale. In cadrul programului național de cercetări științifice, se acordă atenția cuvenită științelor medicale și biologice, menite să aducă o importantă contribuție la ocrotirea sănătății oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a partidului și statului nostru, o latură importantă a procesului multilateral de dezvoltare și înflorire a întregii națiuni. Este evident că progresul științelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-și așteaptă o urgentă soluționare, nu poate fi conceput fără participarea unor forțe intelectuale din ce in ce mai numeroase și fără o strînsă cooperare între savanții tuturor țărilor. Congresul dumneavoastră, care reunește oameni de știință valoroși dintr-un mare număr de țări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importanță și utilitate deosebită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în domeniul odonto-stomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteți, stimați oaspeți, să vă spun tradiționalul „Bun venit în România“ și să adresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. (INPAG, a II-a — reportajul de la deschiderea lucrărilor sesiunii). Dezvelirea statuii lui LUCIAN Ieri, in parcul central al orașului Cluj, a avut loc un eveniment marcant pentru viața cultural-artistică a acestui centru transilvănean: dezvelirea statuii lui Lucian Blaga, operă reprezentativă pentru creația mult regretatului sculptor Romul Ladea. La festivitate au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, personalități de seamă ale artei, culturii și științei clujene, reprezentanți ai presei și radioului, studenți, elevi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de scriitorul Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă-Puternica personalitate a poetului și filosofului Lucian Blaga, a ceea ce a însemnat și este pentru cultura și arta românească Lucian Blaga, precum și a celui care i-a dăltuit în bronz măreția geniului și profundul umanism, sculptorul Romul Ladea, au fost evocate de conf. univ. dr. Mircea Zaciu, de traducătorul inammba maghiară a operei lui Blaga, poetul Kiss Jeno și de poetul Aurel Rău, redactorul șef al revistei „Steaua". Monumentul a fost dezvelit de Pavel Garofița, vicepreședintă a Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Cluj. 55 Fram 112” Uzina mecanică din Sadu, a expediat unităților comerciale primele frigidere „Fram 112“. Noul tip de frigider conceput de către specialiștii gorjeni are un gabarit redus, putind fi utilizat și în locuințe de dimensiuni mai mici. Comparativ cu frigiderul „Fram 110“, el dispune de o capacitate superioară cu 2 litri și consumă cu 10—15 la sută mai puțină energie electrică. Izolația termică este executată din polistiren expandat monobloc. Zilnic uzina mecanică din Sadu este în măsură să expedieze peste 300 de frigidere. (Agerpres) Containere pentru transportul cărămizilor Un colectiv de specialiști din cadrul întreprinderii de construcții-montaj, de la Botoșani, a realizat un interesant sistem de containere pentru transportul cărămizilor. Containerele sunt transportate spre șantier, cu ajutorul unor autocamioane prevăzute cu un dispozitiv-furcă, pentru manipulare. Prin folosirea noului procedeu g ® «viti aproape în întregime sfărîmarea cărămizilor și se înlocuiește un volum mare de muncă manuală. Calculele privind eficiența economică indică o reducere a cheltuielilor de transport și a timpului de manipulare cu minimum 11 la sută. (Agerpres)