Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-11-21 / 7475. szám

cl PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7475 Sâmbătă 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani CONSFĂTUIREA DEPUTAȚILOR tn organizarea Consiliului județean Cluj al Frontului U­­nității Socialiste, ieri după­­amiază a avut loc o importan­tă consfătuire, la care au par­ticipat deputații în Consiliul popular al județului Cluj și cei din Marea Adunare Na­țională, aleși în circumscrip­țiile electorale ale județului, membrii Consiliului județean Cluj al Frontului Unității So­cialiste, împuterniciți ai orga­nizațiilor ce alcătuiesc Frontul Unității Socialiste și ai comi­tetelor executive ale consiliilor populare. Din partea biroului Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste a fost pre­zent tovarășul Demeter Ianoș, vicepreședinte. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comite­tului județean Cluj al Parti­dului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului popular al județului, președintele Consi­liului județean Cluj al Frontu­lui Unității Socialiste. Tova­rășul Duca s-a referit la im­portanța consfătuirii, convo­cată în virtutea prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a Frontului U­­nității Socialiste. Cei prezenți au ascultat a­­poi informarea privind modul cum deputații județeni și-au îndeplinit în ultimul an man­datul și angajamentele luate în fața alegătorilor, informare prezentată de tovarășul Victor Rodina, secretarul Consiliului județean Cluj al Frontului U­­nității Socialiste, în cadrul discuțiilor, depu­tații și invitații care au luat cuvîntul — tovarășii Alexan­dru Soporan, Iosif Suciu, Sza­­badi Ileana, Maria Pop, loan Sălăjan, Vasile Pop, Emil Moldovan, loan Pintea și Gh. Mariș — au analizat și dez­bătut, într-un spirit de înaltă responsabilitate socială, pro­bleme economice și social-cul­­turale deosebit de actuale în viața județului Cluj, au înfă­țișat diverse aspirații concrete ale alegătorilor, au făcut pro­puneri valoroase cu privire la rezolvarea unor cerințe legate de gospodărirea, înfrumuseța­rea și echiparea edilitară a co­munelor, orașelor și munici­piilor. Discuțiile au reliefat faptul că oamenii muncii din județul Cluj, români, maghiari, germani și de alte­­ naționali­tăți, înfrățiți în nobila operă de edificare a socialismului, încheie actualul cincinal cu succese deosebite în toate do­meniile de activitate și sînt ferm hotărîți ca, în viitorul cincinal, dînd viață directive­lor partidului, să-și îndepli­nească în mod exemplar noile sarcini economice și social­­culturale, să aducă o contribu­ție de înaltă valoare materială și spirituală la înflorirea și propășirea patriei, în încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Vorbitorul a subliniat principalele succese obținute de deputați și de oamenii muncii, a relevat sarcinile ac­tuale ale deputaților, ale con­siliilor populare, recomandînd metode și măsuri care să ridi­ce eficiența activității lor pe trepte tot mai înalte, la nive­lul obiectivelor stabilite de conducerea partidului și sta­tului pentru noua și apropiata etapă de dezvoltare a țării. ÎN PAG. A III-A: FINELE LUI ’70 SE A­­PROPIE­­ CUM VEȚI PĂȘI ÎN PRIMUL AN AL NOULUI CINCI­NAL? DIALOGUL CIMENT - PREFABRICATE CON­TINUĂ, IAR SOLUȚII­LE SE AȘTEAPTĂ „DE SUS" DOUA INEDITE EXPOZIȚII CLUJENE Ieri, înainte de amiază, în holul Casei de modă din Cluj s-a deschis, în prezența tova­rășilor Aurel Duca, prim-se­­cretar al Comitetului jude­țean Cluj al P.C.R., Remus Bucșa, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid, primarul orașului, Soos Ma­nea Carol, secretar al Comite­tului județean de partid, Tro­­fin Simedrea, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului popular județean, Ioan Beu, vicepre­ședinte al Consiliului popu­lar județean, Ioan Udrea, pre­ședintele Consiliului județean al U.G.S.R., și a altor repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai unor instituții centrale și­­ locale, o interesantă expoziție de pro­duse de larg consum executa­te din deșeuri industriale, lemn, metal și textile. Expo­ziția, în cadrul căreia expun unități ale Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului și industriei locale, a fost or­ganizată în virtutea hotărîrii Biroului Comitetului județean de partid privind valorifica­rea într-un mod superior a­­deșeurilor industriale.­­ ★ Tot în cursul zilei de ieri, conducătorii organelor locale de partid și de stat au vizitat și o expoziție de jucării din lemn pentru copii, organiza­tă de către cooperativa „Arta jucăriilor“ pentru apropiatul Tîrg internațional de la Nürnberg (R.F. a Germaniei), precum și o serie de obiective ale Uniunii județene a coo­perativelor meșteșugărești a­­flate în construcție și care vor fi date, nu peste multă vreme, în folosință. Este vor­ba de tîmplăria și complexul pentru activitățile executate de cooperativa „Munca inva­lizilor“. FESIIVITATEA DE LA LIBRĂRIA „UNIVERSITĂȚII’ Ieri, la ora 18, la Librăria „Universității“, a avut loc festivitatea de deschidere a „Decadei cărții românești". La festivitate au participat tova­rășii: Alexandru Szabó, șef de secție la Comitetul Județean de partid, Dumitru Mircea, președintele Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, ai Centrului de librării și bi­bliotecilor, editori, au fost prezenți scriitorii Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Stea­ua", Vasile Rebreanu, direc­torul Studioului de Radio Cluj, Adrian Marino, Ion Pop, re­­dactor-șef al revistei „Echi­nox", Nicolae Prelipceanu, Kerekes György și alții. Cu­vîntul inaugural a fost rostit de scriitorul Dumitru Mircea; din partea Asociației Scriito­rilor din Cluj s-a adresat ci­titorilor criticul literar Adrian Marino. SIMPOZION CONSACRAT SEMICENTENARULUI PARTIDULUI II Ieri după-amiază, la „Industria sîr­­mei“ din Cîmpia Turzii și la clubul fabricii a avut loc — în fața birouri­lor organizațiilor de bază, respectiv în fața activului de partid — un simpo­zion consacrat se­micentenarului Partidului Comunist Român, organizat de Cabinetul jude­țean de partid și Comitetul orășenesc de partid Cîmpia Turzii. In cadrul simpozionului, to­varășii George Protopopescu, di­rector adjunct al Muzeului de istorie și arheologie, lector univ. Adrian Stoi­ca și lector univ. Andrei Sida au vorbit despre în­ființarea P.C.R., u­­nificarea organiza­torică și politică a clasei muncitoare în 1948 și despre a­­plicarea creatoare a marxism-leninis­­­mului în construc­ția socialismului în patria noastră. ARĂTURI DE TOAMNĂ PE SUPRAFEȚE CÎT MAI MARI Profitînd de timpul favorabil lucrărilor la cîmp, mecanizatorii întreprinderilor agricole de stat și ai întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, au continuat în cursul acestei săptămîni executarea arăturilor de toamnă pentru Insămînțările de primăvară. Folosind din plin fiecare zi prielnică de lucru, meca­nizatorii întreprinderilor agricole de stat au reușit ca pînă acum să execute ogoarele de toamnă pe circa 80 la sută din suprafețe­le prevăzute. Avansate cu executarea ogoarelor de toam­nă sunt și o serie de cooperative agricole ca cele din Frata, Țaga, Dumbrava, Coasta, So­­porul de Cîmpie, Bîrlea și altele unde aceas­tă lucrare a fost terminată pe 80—95 la sută din suprafața prevăzută. Cu toate acestea în cooperativele agricole din județ au mai rămas de făcut ogoare pe mai mult de un sfert din suprafața planifi­cată. Accentuate rămîneri în urmă se constată în special in unitățile cooperatiste unde lu­crările din campania de însămînțări s-au prelungit pînă în zilele trecute. Dar există și cooperative agricole unde efectuarea ogoarelor de toamnă a întîrziat­ datorită tergiversării eliberării terenului și nefolosirii tractoarelor cu un randament co­respunzător. Pe suprafețe mari au mai rămas de făcut ogoare de toamnă îndeosebi în cooperativele agricole din Sic, Așchileul Mare, Borșa, Dă­­bîca, Stoiana, Vultureni, Cojocna, Dezmir, Florești, Mera, Someșeni, Satu Lung, Feiur­­deni, Maia, Bogata de Jos, Nireș, Ciufe­n­­cuța, Lita și altele. Apropierea iernii impune ca în toate uni­tățile să fie luate cele mai eficiente măsuri în vederea urgentării executării arăturilor de toamnă pentru însămînțările de primă­vară pe toate suprafețele prevăzute. Terminarea într-un timp cet mai scurt a acestor lucrări reclamă­ o preocupare susți­nută din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor cooperativelor agricole pen­tru eliberarea tuturor suprafețelor care mai sunt ocupate cu coceni de porumb și utiliza­rea cu maximum de randament a tractoa­relor. Fiecare zi, fiecare oră prielnică trebuie folosită din plin pentru executarea ogoare­lor de toamnă pe suprafețe cât mai mari, asigurind astfel una din premizele hotărî­­toare obținerii unor recolte sporite în anul viitor. O lucrare agricolă în actualitate: transportul inului la C.A.P. Sucea* VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE . După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale și sem­narea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mu­tuală româno-bulgar, delega­ția de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secre­­­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patili­­neț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este în­soțită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Neste­rov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oas­peții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulga­re, înscrisă pe o mare pancar­tă, exprima sentimentele lo­cuitorilor: „Bine ați venit, to­varăși români“. Pe alte pan­carte sunt înscrise urările „Bulgaria-România, prietenie în vecie, „Trăiască și înflo­rească prietenia dintre Botev­grad și Ploiești“, orașe înfră­țite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pio­nieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează: „Veci­na Drujba“ (Prietenie veș­nică). Primul secretar al Comi­tetului orășenesc al P.C. Bul­gar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușes­cu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumnea­voastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîn­­cirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele sfatului popu­lar orășenesc, Ivan Nikolaiov­­ski, a rumînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, con­ferită potrivit hotărîrii Comi­tetului orășenesc al Partidu­lui Comunist Bulgar și a Sfa­tului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno- bulgară să strălucească veș­nic“. Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii a răspuns tovarășul Nicolae CEAUȘES­CU. Vizita în Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane La invitația Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste Ro­mânia, o delegație de partid și de stat a Republicii Demo­crate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Con­siliului de Miniștri al Repu­blicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decem­brie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socia­listă România. Cu prilejul vizitei va fi sem­nat Tratatul de prietenie, co­laborare și asistență mutua­lă între Republica Socialistă România și Republica De­mocrată Germană. Seminarul național al cercurilor științifice studențești Ieri, In sala mare a Casei de cultură a studenților și-a început lucrările Sesiunea na­țională a cercurilor științifice studențești din construcții și arhitectură, cu tema „Cerce­tări științifice studențești cu aplicații în practică". La se­siune participă studenți și ca­dre didactice din institutele politehnice de construcții și arhitectură din București, in­stitutele politehnice și secții­le de arhitectură din Cluj, Iași și Timișoara. La festivitatea de deschide­re a seminarului au partici­pat tovarășii Leontin Stoica, secretar al Comitetului muni­cipal Cluj al P.C.R. și conf. univ. dr. Grigore Drondoc, secretarul Comitetului de partid pe centrul universitar Cluj. Participanții au fost salu­tați de prof. ing. Alexandru Negoiță, decanul facultății de construcții a Institutului poli­tehnic clujean și asist. Ioan Deleanu, președintele Consi­liului U.R.S. pe centrul uni­versitar Cluj. Timp de 3 zile, în amfitea­trele Politehnicii clujene vor fi prezentate și discutate 59 lucrări, selectate pe parcursul a doi ani in cadrul sesiunilor științifice studențești pe cri­teriul aplicabilității în practi­că. Rezultatele practice ale investigațiilor științifice stu­dențești vizează multiple do­menii ale construcțiilor civi­le, construcții de poduri și hi­draulice precum și diverse probleme ridicate de dome­niul arhitecturii. Lucrările se­minarului național al cerce­tărilor științifice studențești vor fi completate în mod util, de vizite la Fabrica de prefa­bricate din beton armat din Aiud, la Muzeul Unirii din Alba Iulia, de participarea la un spectacol de estradă oferit in cinstea lor de colegii clu­jeni. Cele mai valoroase lu­crări vor fi premiate dumini­că într-un cadru festiv. CUVÂNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rînd, să mulțumesc primului secre­tar al municipiului Botev­grad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea căl­duroasă pe care ne-ați fă­cut-o, pentru cuvintele ex­primate la adresa prie­teniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sînteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deose­bit entuziasm de miile de ce­tățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bul­­gară. Tinere fete oferă oaspeților pîine și sare, frumoase o­­biecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o ma­șină deschisă, tovarășii Ni­colae Ceaușescu și Todor Jiv­kov răspund aclamațiilor în­delungi ale locuitorilor. In localitățile de pe între­gul traseu pînă la Vrața — vizita pe care o facem In Bulgaria și semnarea Trata­tului de prietenie și colabo­rare între România și Bulga­ria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prie­teniei dintre țările noastre. (Aplauze) în discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delega­ției bulgare am convenit să acționăm continuu pentru în­tărirea prieteniei și colaboră­rii între partidele și popoare­le noastre, considerînd că a­­ceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România și Skravena, Novacene,­­ Mezdra —, sute și sute de locuitori întîmpină cu deosebită căldu­ră pe oaspeți. Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze natura­le în atîtea momente grele din frămîntata istorie a po­porului bulgar, locuri de adă­post pentru numeroasele gru­puri de partizani în timpul războiului de eliberare anti­fascist. La intrarea în orașul Vrața, în întîmpinare au venit re­prezentanți ai organelor loca­le de partid și de stat, în Bulgaria, cît și cauzei socia­lismului și păcii în Întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bul­gar este în preajma Congre­sului al X-lea și știm, de asemenea că orașul dumnea­voastră lucrează pentru a în­­tîmpina cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De a­­ceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congre­sului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănă­tate. (Aplauze), frunte cu Ivan Abajiev, mem­bru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. în față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegu­­lețe românești și bulgare, au ieșit în întîmpinarea oaspeți­lor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraș sunt reluate în valuri, multiplicîn­(Continuare in pag. a IV-a) Sâmbăta, 21 noiembrie, in jurul orei 8,30, posturile noastre de radio si televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Bulgaria. Brașov. Uzine „Tractorul“. In noua secție de nichelaj, ultramodernă, automatizată CONSILIILE POPULARE Există, și pentru noi, gaze­tarii, riscul de a nu observa întotdeauna transformările u­­nei localități, cu atît mai mult cu cît acestea sînt a­­proape zilnice. Și cînd este vorba de Apahida, avem o scuză în plus, căci nu este zi, aproape, să nu, trecem prin ea, fie chiar și în goana ma­șinii, devenindu-ne atît de familiară încît ni se pare dintotdeauna, aceeași. Apahi­da este, totuși, mereu altfel — și va fi mereu altfel, pen­tru că cetățenii ei au început, cu precădere, de 20 de ani încoace, să-i schimbe înfăți­șarea, în urmă cu 20 de ani, mai exact la 3 decembrie, a­­veau loc primele alegeri de deputați pentru consiliile populare. Oamenii erau che­mați să-și aleagă reprezentan­ții în aceste organe ale pu­terii de stat, pentru ca apoi să chibzuiască împreună ce trebuie făcut pentru ce viața lor să fie alta, bogată în rea­lizări și satisfacții. Interviul nostru cu prima­rul comunei, Ionel Fărcaș, a­­cum la numai cîteva zile pînă la aniversarea evenimentului, este nu numai o retrăire emo­ționantă a atîtor fapte petre­cute în acești ani, ci și un bilanț al realizărilor remarca­bile obținute de cetățenii pe care îi reprezintă de 14 ani și la care se simte părtaș. — Sînteți născut pe aceste meleaguri și asta e suficient să cred că sînteți atașat de ele și de oamenii lor, în fond, concetățeni de-ai dumnea­voastră. Vă mai amintiți cum arăta Apahida in 1956, anul în care ați fost ales prima­rul ei? — Sunt de atunci 14 ani și, uneori cînd mă gîndesc la cîte s-au făcut și la cîte mai tre­buie să facem, o văd exact cum arăta atunci. In orice caz, cu excepția șoselei asfal­tate, nu exista nici un indi­ciu că această așezare ar a­­vea șansele, într-un timp a­­tît de scurt, să capete înfăți­șarea de astăzi. Am început, firește cu electrificarea și a­­poi cu construcția unor obiec­tive social-culturale, de a că­ror utilitate nu ne mai pu­team dispensa. Școala, bună­oară, funcționa în 5 localuri cu 10 cadre didactice, dispen­sar veterinar nu aveam și nici cămin cultural. De sănă­tatea oamenilor se îngrijea un singur medic, care își des­fășura activitatea într-un așa­­zis cabinet medical. Și-am început să le facem. Cu aju­torul statului și prin munca oamenilor, întotdeauna entu­ziastă. Astăzi, avem local de școală cu 16 săli de clasă, la­boratoare, ateliere și cu pro­iect pentru­ încălzire centrală, în care își desfășoară activi­tatea 22 de cadre didactice, cămin cultural cu două săli a 400 de locuri, dispensar me­dical uman cu 3 medici și 3 cabinete pentru consultații, un complex comercial, două magazine mixte, unul cu pro­duse metalo-chimice, punct de desfacere a pîinii, măcelă­rie, cofetărie, frizerie, salon de coafură, bufete și grădini de vară. Existența acestora nu poate fi explicată decit prin creșterea nivelului de trai al oamenilor, pretențiilor lor pentru o viață emanci­pată.­­ Cum au ținut pasul cu aceste transformări satele a­­parținătoare comunei: Corpa­­dea, Dezmir, Sîncrai, Pata, Bodrog, Suib-Coastă și Cîmpe­­nești? — Dorința oamenilor de a schimba înfățișarea localități­lor în care trăiesc, mai ales atunci cînd aceste schimbări se repercutează favorabil a­supra condițiilor lor de viață — este prezentă peste tot iar ele au ținut pasul cu centrul de comună. La Dezmir, Pata, Bodrog, și Cîmpenești am construit școli noi, iar la Sîni­­coara și Corpadea reamenaja­­te și extinse cele vechi. îmi amintesc că la Corpadea nu se putea intra în anumite pe­rioade ale anului decit cu ca­­tarigi. Astăzi drumul înspre această localitate este împie­­truit, practicabil deci, ca și cel de la Cluj la Pata și Dez­mir. Au și ele cămine cultu­rale, magazine moderne, cu alte cuvinte condiții civilizate de trai și perspective dintre cele mai frumoase. — îmi spuneați că, pe lîngă ajutorul statului, v-ați bizuit întotdeauna pe munca entu­ziastă a cetățenilor. Ea s-a materializat, dacă nu mă în­șel, în cîteva premii obținute în întrecerea pentru înfru­musețarea și mai buna gospo­dărire a localităților... — Am obținut, într-adevăr, 4 asemenea premii: locul II, în 1963 și 1969, și locul I în 1965 și 1969. Valoarea totală a acestora este de 210 000 lei. — Și cum i-ați gospodărit? Traian BARA (Continuare în pag. a lll-a) APAHIDA LA PORȚILE ORAȘULUI!

Next