Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-13 / 7518. szám

Dumitru Satude: „DIN TAINELE PROFESIUNILOR" In munca de orientare școlară și profesională, de un real folos sînt materialele care informează despre sinele școli, meserii și profesiuni pe care le pot urma absolvenții unui ciclu de învățămînt sau altul. Apariția volumului „Din tainele profesiunilor“, culegere de texte pentru orientarea școlară și profesională a elevilor din școala generală, întocmită de un colectiv al Universității clujene, sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Salade, vine să suplinească lipsa materialelor de informare atît de mult resimțită la noi în momentul de față. Lucrarea înmănunchează 130 de texte, grupate în 14 capitole, prezentînd peste 80 de profesiuni. Adresîndu-se ,în special elevilor din clasele V—X ale școlii generale, pentru a-i ajuta la opțiunea profesională, lucrarea poate îi consultată cu folos și de elevii școlilor profesionale cărora le poate servi la cultivarea dragostei pentru profesiunea aleasă. Culegerea constituie un auxiliar prețios în munca profesorilor diriginți, preocupați de orientarea școlară și profesională a elevilor, fiind în același timp și o foarte plăcută lectură pentru cititorul matur. Ea poate fi utilizată nu numai de diriginți, ci și de ceilalți profesori în cadrul predării diferitelor obiecte. Culegerea furnizează elevilor informații în legătură cu anumite domenii de activitate, contribuind la lărgirea informației profesionale, înlesnind opțiunea acestora. Prin nota lor atractivă, prin frumusețea și semnificația socială și morală a activităților pe care le dezvăluie, contribuie la o înțelegere justă și o atitudine pozitivă față de munca de orice fel. Datorită conținutului bogat, variat, care se adresează nu numai inteligenței cititorului, ci și emotivității, culegerea contribuie la lărgirea și întărirea valorilor morale și la accelerarea maturizării profesionale. . Textele culegerii Sunt grupate pe ramuri mari de profe■siuii." 'Capitolul introductiv'1 ",intitulat'....,111 .pragul.. alege ai profesiunilor“, conține texte "coftWihgat’öateV"care urmăresc să familiarizeze pe elevi și părinți cu problemele generale ale alegerii profesiunii. Menționăm și alte capitole interesante: „Vreau să muncesc in industria energiei electrice și termice“, „Minciria de a lucra în industria metalurgică“, „Voi deveni constructor de mașini“, „Ce-mi oferă munca în industria extractivă?“, „Industria chimică — domeniu de mari perspective“ etc. Un fapt pozitiv este că volumul se referă mai ales la unele profesiuni de masă, profesiuni în care se simte mai acut nevoia de brațe de muncă. In ultimul capitol sînt prezentate cîteva profesiuni de înaltă calificare. Lucrarea cîștigă în valoare și prin citatele extrase din operele unor scriitori, oameni de știință, de cultură, din unele documente de partid și de stat, menite să mobilizeze și să orienteze atenția cititorului spre problemele esențiale ale alegerii profesiunii. De un real ajutor pentru cititor este indexul termenilor tehnici, așezat la sfîrșitul lucrării. Fără îndoială, lucrarea este de mare ajutor pentru cadrele didactice ca și pentru toți cei ce lucrează in munca de orientare școlară și profesională. Cred însă că lucrarea ar fi ciștigat în valoare dacă ar fi conținut, mai multe texte referitoare la profesiunile de înaltă calificare, știut fiind faptul că interesul elevilor pentru acestea este tot mai mare, iar posibilitățile lor de informare sunt mai restrînse decit pentru restul meseriilor. O asemenea lacună, care poate fi ușor remediată la o nouă editare, nu umbrește, însă, calitatea acestei culegeri, atît de binevenită'.. în momentul de față. Viorica TRIFU învățătoarea Ludovica Horvath, de la Liceul nr. 15 din Cluj, în timpul orei de aritmetică la clasa I-D, și eleva Crina Raluca Baciu (fotografia din dreapta), din aceeași clasă, care a obținut prima notă de 10 pe trimestrul II După Don Carlos, la Opera Română din Cluj, Doamna Butterfly este al doilea spectacol,, , cîntat în original, în limba italiană, atît de soliști, cît și de cor, în timp ce Aida a fost interpretată în original doar de soliști, corul susținînd partitura în limba română. Va fi prezentată și Tosca, tot în original. In penultima zi a anului 1970, Doamna Butterfly, a cărei prezentare artistică am mai avut ocazia să o facem, s-a bucurat de o distribuție cu trei debutanți în rolurile principale: soprana Eleonora Topan în rolul titular, tenorul Constantin Zaharia în Pinkerton și baritonul Dan Serbac in rolul consulului. Eleonora Topan este membră a corului Operei, calitate în care a susținut roluri de solistă de importanță mai redusă; de data aceasta face un salt spectaculos în unul din cele mai grele roluri de soprană, motivat de calitățile vocale și scenice pe care le are, cît și de studiul serios pe care, este capabilă să-l presteze. Impresionează ,la Eleonora ,gravitatica timbrului, fluiditatea glasului, egalitatea râgistiei de vocale, autenticitatea trăirilor scenice, cu toate că distribuirea ei în rol ține seamă și de calitățile fizice pe care le are, corespunzînd structurii delicate a lui Cio- Cio-San. Acest ultim considerent nu corespunde cu structura dramatică a partiturii pe care o are de susținut, însă și pe alte scene de operă se ține cont, în unele cazuri, mai mult de gingășia lui Cio-Cio-San decit de drama ce o parcurge. . Tenorul Constantin Zaharia a reușit să convingă că este util și în rolurile de tenor spint, utilizîndu-și resursele vocale într-un mod judicios, în funcție de cerințele partiturii. Am reținut fraza generoasă, o anumită tandrețe în joc (soră bună cu opereta uneori...) și din păcate unele ușoare distonări în actul I; esențial este că se întrevede o evoluție artistică fericită și în repertoriul puccîiean. Baritonul Dan Serbac a rezolvat fără dificultăți problemele vocale ale consulului Shharples, din punct de vedere scenic se pare că rolurile liniștite nu-i dau satisfacția pe care o are atunci cînd interpretează roluri comice sau în excelentele sale evoluții comice. pentru acest spectacol, ce se va cînta în Italia, Opera din Cluj a împrumutat decorurile Operei Române din București, cel mai reușit fiind acela din actul II, care este aidoma cu al lui Walter Wiedmann, pictorul care a dat strălucire scenei de operă din Cluj mulți ani în șir. Odată cu redarea intențiilor muzicale, ale dirijorului Al. Taban, de către toate compartimentele artistice, prin reluarea spectacolului cît mai frecvent, Doamna Butterfly are toate șansele de a cuceri aprecieri cu prilejul turneului în Italia, eveniment ce se va petrece la sfîrșitul lunii februarie. ★ Tenorul Corneliu Finățeanu în spectacolul Faust a realizat un lucru extrem de dificil: se știe că Faust suferă prin întinerirea din tabloul I o regenerare; nu același lucru se petrece in cazul cînd nu-ți cunoști meseria de tenor de operă... De vreme ce îndoielile din primul tablou au fost exprimate într-un mod dramatic, cu foarte multe cheltuieli de energie vocală, evoluția ulterioară a lui Faust presupune mult lirism, care putea să compromită tot spectacolul, dacă Corneliu Fînățeanu nu și-ar fi dozat posibilitățile vocale și scenice cum numai marii artiști știu să o facă. Baletul Operei Române din Cluj, pregătește, în coregrafia lui Oleg Danovski, unul din cei mai valoroși coregrafi din țara noastră, Lacul lebedelor. Așteptăm cu nerăbdare spectacolul, chiar dacă el a mai fost jucat pe scena noastră. Emil MUREȘAN Carnet muzica! l fc .Mii.Üb „Z -CEL MAI BUNI FILM STRAIN AL ANIULUI 1969 Producție franco-algeriană. Scenariu: Jorge Semprun și Costas-Gavras, după romanul lui Vassile Vassilikos. Regia: Costa-Gavras. Muzica: Mikis Theodorakis. Cu Yves Montand, Irene Popas, Jean-Louis Trintignant, Renate Salvator»: Charles Denner, Georges Geret, Jacques Perrin, Francois Périer, Pierre Dux, Bernard Fressen, Julien Guiomar, Marcel Botiufi, Magali Noël. Distincții: Premiul juriului și premiul pentru cea mai bună interpretare masculină lui Jean-Louis Trintignant, la Cannes 1969; „Marele Premiu” - Stelele de Cristal acordat de Academia de Cinematografie din Franța; „Globul de aur” pentru cel mai bun film străin al anului 1969, acordat de Asociația presei străine din Hollywood, Oscar 1969 pentru cel mai bun film străin al anului și cel mai bun montaj lui Francois Bennet. Romanul scriitorului grec a fost inspirat dintr-un fapt real — asasinarea lui Gregoris Lambrakis, deputat democrat de stingă, în mai 1963, la Salonic. Scriitorul S-a stabilit în Franța și dezvăluie lumii cauzele morții profesorului, întregul film este, ee fapt, axat pe instrucția procesului criminalilor, care fac parte dintr-o organizație extremistă de dreapta, bucurîndu-se de complicitatea poliției. Senzaționalele descoperiri silesc guvernul să demisioneze sub presiunea indignării publice, înainte de alegeri, evident favorabile opoziției, militarii preiau puterea și interzic grevele, libertatea presei, scriitori antici și moderni, litera „Z“, care în greaca veche însemna „trăiește“. Idealul, ideile generoase, pasiunea acțiunii, vor să spună autorii filmului, supraviețuiesc omului. Iar, din parcurgerea genericului se observă ușor că autorii sunt personalități de marcantă probitate etică și politică. Acest fapt și realizarea în sine a făcut ca presa de specialitate să definească „Z“ „un film cu adevărat politic“, urmărind „să producă șoc în conștiința spectatorului pentru «’ angaja“ (Cinema *69). Realmente, filmul lui Costa-Gavras disecă o crimă politică și îl face pe spectator sa participe la acțiune ca lezat în demnitatea sa umană. Intrucît la noi s-a scris mult despre „Z“, poate nu totdeauna cu degetul pe zonele nevralgice, consider mult mai util să-i las pe creatori să-l definească. Vassile Vassilikos: „Filmul ...“ este un act de acuzare împotriva uzurpatorilor, arătând cu exactitate climatul creat înainte de venirea lor la putere. Climat de putreziciune și de corupție al clasei conducătoare, în care vocea poporului nu poate fi auzită. Scriind „Z“ am vrut să arăt, mai mult decât cazul precis al lui „Z“ mecanismul crimei politice din epoca noastră“. Jorge Semprun: „Romanul lui Vassilî Vassilikos avea toată greutatea realității. Pe scurt, adevărul faptului divers... Un fapt divers îndepărtat, este adevărat. Cine-și mai amintește de acest om, de accidentul de circulație care l-a costat viața și care nu era decît o crimă deghizată? Dar exista, de asemenea — exprimată in minuțiozitatea scrupuloasă a detaliilor și în lirismul plin de disperare al scriitorului — un adevăr universal, ascuns în spatele faptului divers local. Adevărul universal al mecanismelor corupției, capcanele prostiei universale, măreția universală a curajului. Costa-Gavras: „Tema acesttui Aventure-Film care este pentru mine „Z“ nu e o pledoarie în favoarea unui anumit partid politic, ci în favoarea unui om și a unei idei. In cursul unei anchete minuțioase în care nu mai sîntem în prezența unor ipoteze, ci a unor fapte precise, această pledoarie devine un rechizitoriu împotriva unui sistem care-și spune „revoluționar" și în care totul, pînă și justiția, este o parodie“. Clar este că „Z“ face parte din categoria filmelor care țin trează conștiința popoarelor și le obliga să vegheze pentru menținerea unui climat politic ce respectă demnitatea și frumusețea omului. Ion ARCAȘ 13 IANUARIE 1971 Soarele răsare: 7,Ș0, apune 16,59. ROMANIA. 1948 — A fost instituit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“. 10,00 — 11,30 -Emisiune pentru lucrătorii din agricusturá. Pentru o mai bűnă gospodărire a pamîntului: lucrări pentru combaterea eroziunii solului. 18,00 — deschiderea emisiunii. Ex- Terra. ’71 — emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins: — Istoricul aviației românești. — Macheta zburătoare a avionului I.A.R.822. — Poșta Ex-Terra. 18,30 — Cabinetul economic TV. Informatica în etapa actuală. 19,10 — Tragerea Prono’expres. 19,20 — „1001 de seri“ — Emisiune pentru copii. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Telecinemateca: „Nechemat în țărână“. Premieră pe țară. 21,30 — Voci de pretutindeni. Mary Hopkih, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam Davis jr. 21,45 — Cadran internațional. 22,30 — Gala marilor interpreți români: Ion Buzea. 22,50 — Telejurnalul de noapte, radio Programul Studioului Cluj MIERCURI, 13 ianuarie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, comentarii și reportaje la zi. 17,55 — La rubrica „In intimpinarea aniversării partidului“— răspunde prof. univ„ Hugo Strauss, de la I.M.F. Cluj; 18,00 — Muzică populară de pe Valea Someșului; 18,15 — Din carnetul reporterului: România ’71; 18,25 — Antena literară. Din cuprins: scriitori la microfon — cu romancierul Augustin Buzura, despre mesajul prozei actuale. Moment poetic: Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nistor. Cronica cărții. 18,45 — Concert de seară. In program Concertul pentru vioară și orchestră, de Ceaikovski. Solist artistul emerit Ștefan Ruha. 19,25 — „Eroica” — emisiune din versurile lui Mihai Beniuc. JOI, 14 ianuarie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd însemnări de scriitorul Dumitru Mircea, rubrica „Semafor“ de Teodor Florea, informații utile, muzici, VAGABONDUL, seriile I și II (9, 13,30, 16, 19.30) — Republica. AI GRIJA DE SUZI !‘ — Victoria. 7 — (orele 8,30; 11; 13,80; 16: 18;80: 21) — Arta. INTILNIREA (8,30: 11; 13,30; 16: 18;30, 21) — 33 August 1 ÎOS CEEILA (ora 11); ANOTIMPURI — Timpuri noi. EXPLOZIE IN MUNȚI — Muncitoresc. DREPTUL DE A TE NAȘ* TE — Steaua roșie. Muzepe de arta: Piața Libertății nr. 30, 11—18, ... ALEGEREA NOILOR MEMBRI ÎN COMISIILE DE JUDECATĂ In contextul general al prefacerilor înoitoare, social-politice, caracteristice etapei actuale de dezvoltare a societății noastre și în concordanță cu principiile statornicite la Congresul al X-lea al P.C.R., începînd cu anul 1969, in locul unei multitudini de organe obștești de jurisdicție au apărut comisiile de judecată. Ele constituie o formă,sau una din formele instituționalizate, preconizate de partidul nostru prin care se realizează participarea maselor largi la înfăptuirea legalității socialiste, la educarea cetățenilor în spiritul unei atitudini corecte față de muncă, întărirea și dezvoltarea avutului obștesc, ocrotirea lui, precum și asigurarea unei bune comportări la locul de muncă și în societate. Comisiile de judecată joacă un rol deosebit în formarea și educarea conștiinței juridice socialiste a maselor, prin ele urmărindu-se nu numai scopul de a-i determina pe cei ce încalcă legea să o respecte, ci și de a-i antrena pe oamenii muncii să participe ei însuși, într-o proporție cît mai largă, la aplicarea legilor. Comisiile de judecată reprezintă un aspect al lărgirii democrației noastre socialiste, constituind una din modalitățile prin care se contribuie la formarea noii morale socialiste a cetățenilor. Comisiile de judecată sunt organe obștești de influențare și jurisdicție, alese în adunările generale ale oamenilor muncii sau în sesiunile Consiliilor populare. Ele se constituie și funcționează în cadrul tuturor unităților socialiste: întreprinderi, instituții, organizații economice, cooperative agricole de producție, cooperative meșteșugărești și celelalte organizații obștești — pe lângă comitetele de direcție și respectiv organele de conducere ale acestora, după caz — precum și penânga comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale.' Prin activitatea pe care o desfășoară, ele constituie cele mai accesibile organe cu activitate jurisdicțională. Astfel, angajații, sau cetățenii, au la îndemînă un organ competent pentru a le rezolva cele mai cotidiene neînțelegeri. Comisiilor de judecata din întreprinderi, instituții, din organizațiile cooperatiste etc., le revine sarcina de a contribui la respectarea legalității, apărarea proprietății socialiste, rezolvarea unor neînțelegeri, sau abateri comise, pentru prima dată, la locul de muncă. Pe de altă parte, prin pricinile date în competența lor, se degrevează unele organe de stat de soluționare a acestora. Modul de desfășurare a ședințelor de dezbateri, in cadrul comisiilor, asigură atit un rol educativ, cit și un control din partea maselor asupra acestei activități, ceea ce duce, implicit, la o îmbunătățire calitativă în munca participanților la activitatea organelor de jurisdicție. Activitatea depusă pînă în prezent de comisiile de judecată relevă obținerea unor succese remarcabile, cu toate greutățile inerente oricărui început. Printr-o activitate susținută de îndrumare — realizată prin diferite forme, de la alegerea ca membri a celor ce au o pregătire corespunzătoare șî o reputație neștirbită și pînă la instruirile periodice — s-au obținut succese care vin să confirme încrederea ce . li, s-a acordat acestor organe. . . , In acest context se înscrie și alegerea noilor membri în comisiile de judecată. Adunările generale ale salariaților ce urmează a se desfășura între 15 februarie—15 martie 1971 au menirea de a alege în cadrul noilor organe membri cu o pregătire corespunzătoare și o conduită morală ireproșabilă, analizînd în același timp și munca desfășurată de membri al căror mandat expiră. Pentru înlăturarea unor neajunsuri manifestate în activitatea comisiilor de judecată — cum ar fi reținerea spre soluționare a unor cauze ce nu întră în competența lor, neîndeplinirea sau tărăgănarea în soluționarea pricinilor etc. — noii membri, ce urmează a fi aleși, sunt chemați a-și aduce o contribuție mai substanțială. Pentru a alege pe cei mai buni, pricepuți și corespunzători pentru o astfel de muncă, încă înainte de data fixată pentru ținerea adunării generale a salariaților, a membrilor cooperatori etc., se primesc propuneri ce se centralizează pe liste ce urmează a fi afișate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerii lor. In cadrul adunărilor generale, convocate prin grija organelor sindicale și a conducerii, urmează a se alege un număr de cinci membri în fiecare comisie. Pentru realizarea scopurilor arătate este indicat ca la aceste adunări să participe marea majoritate a salariaților, a membrilor cooperatori etc., alegerile făcînduse prin votul deschis al fiecăruia. Totodată este indicat, ca atunci cînd cei ce au făcut parte din comisie, și-au îndeplinit cu răspundere și competență mandatul, să fie realeși, practica și priceperea lor fiind o chezășie în desfășurarea în tot mai bune condițiuni a activității acestora. Aceste adunări trebuie să constituie un bun prilej pentru promovarea respectului față de lege, combaterea manifestărilor cu caracter antisocial, asigurarea ordinii de drept socialiste. Alegerea noilor membri în comisiile de judecată coincide cu activitatea impetuoasă desfășurată de oamenii muncii la începutul unui nou an, al unui nou cincinal, înscriinduse firesc și organic în avîntul creator și înoitor al acestor ample transformări sociale. Gh. I. PETRESCU MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE CASA MUNICIPALA DE CULTURA CLUJ • In cinstea aniversării semicentenarului P.CR., Casa municipală de cultură organizează vineri, 15 ianuarie a.c., ora 19, în sala din Piața Libertății nr. 24, expunerea: „Partidul Comunist Român — conducătorul și organizatorul luptei maselor muncitorești din România împotriva exploatării și asupririi". Va vorbi prof. Ioan Bota. In continuare, formația de muzică populară a instituției va prezenta un spectacol. 9 Sîmbătă, 16 ianuarie a.c., ora 18, formația de teatru, în limba maghiară, a Casei municipale de cultură, va prezenta, la sediu, un spectacol cu Piesa «Omul de aur" după romanul scriitorului Jókai Mór. Regia artistică, Bereczki Julia. • Duminică, 17 ianuarie a.c., oră ^ TSp pourtat-r de teathion. limba" română," a Casei municipale de cultură va susține an spectacol pentru elevi și tineret cu piesa: „MCMC“ de A. Bîrsan și C. Panco. Regia artistică aparține lui Dorel Vișan de la Teatrul Național, și Nicolae Trifan. 9 Tot duminică, 17 ianuarie a.c., ora 18, formația de muzică ușoară „Electra“, a Casei municipale de cultură, va prezenta, în sala mare a Casei, de cultură a studenților, un concerte-spectacol de muzică ușoară; își dau concursul soliștii Stela Enache, Carmen Mureșan, Gabriel Tămaș, George Nicolescu și Iuliu Merca. Prezentarea și momente vesele Paul Prună și Florin Boteanu, conducerea muzicală Puiu Hațeganu. Formația a obținut la recentul festival-concurs de muzică ușoară de la Satu Mare premiul își „Steaua de aur". ♦ Duminică, 17 ianuarie a.c., ora 19,30, formația de muzică populară a Casei municipale de cultură, va prezenta la sediu (Piața Libertății nr. 24) un spectacol muzicalcoregrafic. In program melodii ardelenești, din cele mai îndrăgite, executate de orchestră și soliști, dansuri feciorești și cu fete, momente vesele. Conducerea muzicală Luca Moldovan, coregrafia Ionel Stancu. FILIALELE CASEI MUNICIPALE DE CULTURĂ • Filiala Mănăștur, organizează, azi, 13 ianuarie a.c+ ora 18, expunerea cu proiecții de diarx&lttn:' "„Originea vieții Pop Stniftt*. ■ 1 Va Vorbi prof. Verona1 Ciofeu;' 'duminică, 17 ianuuarie; ’bria’1 TO, filiala origamiizează seară de dans pentru tineret. 9 Filiala Dimbul Rotund a organizat seri proiecții de diapozitive color pe tema: „Ce este televiziunea". Joi, 14 ianuarie, ora 18, filiala organizează, seară distractivă și de dans pentru tineret. 9 Filiala Someșeni, organizează duminică, 17 ianuarie, ora 16,30, un spectacol de muzică ușoară și populară, iarde la ora 19, seară de dans pentru tineret. ( Filiala Iris, organizează azi, ianuarie, ora 18,30, expunerea cu diapozitive pe tema: „Hunedoara industrială în anii socialismului“. Ci. m.) Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13 și 17—19.30. Muzeul memorial „Emil Isac", strada 1 Mai nr. 23, ora 11—18. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș—Bolyai“, strada Republicii nr. 42, zilnic intre 9—19. Serele deschise zilnic între orele 9—17. FARMACIE DE SERVICIU: Farmacia nr. 4, strada Gh. Doja nr. 36, telefon 3-09-90 și Farmacia nr. 21 din cartierul Gheorgheni, telefon 1-41-52. ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURI CLUJ strada Petőfi nr. 26 angajeAZĂ TRACTORIȘTI RUTIERI (114) COMPLEXUL PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI GHERLA cu sediul în Gherla, strada Clujului nr. 7, angajează de urgență, prin transfer sau Oficiul forței de muncă; • Un inginer principal mecanic • Un inginer principal specializat în industrializarea lemnului. Limitele de salarizare sunt cele prevăzute de H.C.M. 914/1968, 2100-2950 lei lunar. Se asigură locuința corespunzătoare. AN AFLAI? iml’s PIW Pe ntri! Particulari, organizații de tineret, cooperație și acțiuni obștești, care colectează și predau metale vechi, prețurile de colectare a deșeurilor de tablă veche, fier și sîrmă de beton, tuburi și recipient deschiși, precum și strunjituri de fier, au fost majorate de la 0,10 la 0,20 lei/kg. De asemenea, s-au majorat prețurile de colectare pentru deșeurie de aluminiu, provenite din ambalaje, tuburi de pastă , alte deșeuri din folii de aluminiu, la 3 lei/kg, precum și la acumulatoare autom stare nedesmembratâ, fără acid și fără butoane nemetalice, la 2,50 lei/kg. ne Majorarea prețurilor va asigura predătorilor un cîștig însemnat și are ca scop recuperarea și predarea tuturor deșeurilor metalice depozitelor I.C.M. . (112) MICA PUBLICITATE! • Cu ocazia a 25 ani de căsătorie, dorim părinților noștri Hodiș loan și Aurelia multă sănătate și fericire. Ioan și Cornelia Hodiș (leu ) Student, prodduc engleză, franmană. Telefon 2-11 16—21. (139)