Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-13 / 7518. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII —Nr. 7518 J1 Miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a între­prins o suită de vizite în întreprinderi industriale din ju­dețele Brașov și Sibiu, intîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răs­pundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu îm­preună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Manescu, Petre Blajovici și Vasile Patilinei, s-a întilnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinde­rea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi con­structoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producă­toare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpina­­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți con­ducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o pre­lungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața nou­lui pavilion tehnico-adminis­­trativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost în­tâmpinată cu ropote de aplau­ze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și po­porul“, „P.C.R. — Ceaușes­cu“. Se fluturau stegulețe ro­șii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu Pri­mul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Ilie Cîșu, rosteș­te un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspe­ților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproxi­mativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noas­tră, pompe de ulei și distri­buitoare hidraulice pentru in­stalații de mecanizări și au­tomatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru a­­paratura de precizie, secreta­rul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxu­lui tehnologic. In hala prelucrărilor meca­nice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de cali­tate Ion Manta, lăcătușului a­­justor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu mun­citori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se in­teresează de condițiile de lu­cru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii, întreg colectivul uzi­nei aflat la acea oră la locu­rile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu­­, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar gene­ral al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimen­telor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei mo­derne întreprinderi industria­le, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va în­registra înnoiri și mai impor­tante în actualul plan cinci­nal. Se află în construcție aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de pre­cizie. Inainte de încheierea vizi­tei în această uzină, secreta­rul general al partidului feli­cită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pina în prezent și le urează noi vic­torii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semn­e de bun augur. Pe parcursul vizitei, consta­­tînd că în unitate există încă multe resurse pentru mări­rea volumului și ridicarea ne­contenită a calității produc­ției, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu recomandă conducerii în­treprinderii și ministerului de resort să analizeze toate po­sibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale pla­nului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600 000 pom­pe de injecție, în unități con­venționale, față de 510 000 cit era prevăzut inițial. De ase­menea, secretarul general al partidului adresează colectivu­lui uzinei îndemnul mobili­zator de a depune eforturi stăruitoare pe tărâmul concep­ției și realizării de mașini, a­­tît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea al­tor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare ar­cadă deasupra căreia stă în­scrisă cu litere mari urarea: „Bine ați venit, iubiți condu­cători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este aduna­tă de o parte și de alta a principalei artere de comuni­cație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al parti­dului, a celorlalți oaspeți, vi­ne și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește: „Bine­­ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decît dumneavoastră. Bine ați ve­nit!“ Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprin­dere producătoare de reductoa­­re de viteză — piesă componen­tă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin sec­ția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, adre­­sîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l a­­vea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de im­portante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidu­lui și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sar­cinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprin­derea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dez­voltarea uzinei, arată secreta­rul general al partidului, poa­te cunoaște un ritm mai ac­centuat și recomandă condu­cerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită a­­cestei unități. Aici, la Cîmpi­na — precizează tovarășul Ni­colae Ceaușescu — sunt munci­tori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în dis­cuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea con­struirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35 000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu adre­sează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți pla­nul, împreună cu întregul co­lectiv de salariați — spune secretarul general — și pina în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produ­ceți 35 000 de reductoare, iar în­ 1975 să se ajungă la 45— 50 000 bucăți“. De la „Neptun“, conducăto­rii de partid și de stat se în­dreaptă spre o unitate ală­turată — întreprinderea de reparat utilaj electric (I.R.U.E.), aparținînd Ministerului Petro­lului. întreprinderea este creația socialismului, s-a născut din­­tr-un mic atelier și aniversea­ză anul acesta 20 de ani de e­­xistență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-șef al eco­nomiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramu­rilor economiei noastre națio­nale. Discutînd cu conducerea în­treprinderii, cu adjunctul mi­nistrului petrolului, Ion Nico­lae, prezent în uzină, tovară­șul Nicolae Ceaușescu subli­niază necesitatea extinderii permanente a producției între­prinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinderii poate și trebuie să crească substanțial în ac­tualul cincinal și se recoman­dă ca, în acord cu salariații, planul să fie reevaluat, așe­zat pe bazele de care realmen­te dispune întreprinderea. Ca și în întreprinderile vizi­tate anterior, tovarășul Ni­colae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu nu­meroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra con­dițiilor de muncă, asupra po­sibilităților de extindere a producției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompe­lor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese afe­rente instalațiilor de extrac­ție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oas­peților, directorul unității, Florin Dițulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a spo­rit sortimentul produselor fa­bricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare, în încheierea vizitei la a­­ceastă întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a recoman­dat utilizarea intensivă a su­prafețelor de producție, ară­­tînd că sunt condiții ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțeluri româ­nești superioare, pentru aco­perirea atît a nevoilor inter­ne, cît și a solicitărilor la ex­port. Discuțiile dintre oas­peți și gazde au dus la con­cluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilaje și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului ora­șului Cîmpina, Ion Rusan, a al­tor reprezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întilnit să ia măsuri pentru înfrumusețarea continuă a lo­calităților județului, pentru crearea unor noi unități co­merciale în vederea rezolvării operative a problemelor de a­­provizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în județul Prahova este Plope­­niul, reședința unei importan­te întreprinderi constructoare de mașini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, re­­ferindu-se la activitatea și la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă este de 24 de ani, arată că elemen­tele și instalațiile hidraulice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul­ produselor componente în construcția de tractoare, că ele își găsesc uti­lizarea la locomotivele fabri­cate la „Electroputere“—Craio­va și „23 August“—București. Totodată, uzina realizează o gamă variată de mașini-unelte, utilaje pentru industria pe­trolieră și minieră, precum și pluguri pentru agricultură. In timpul vizitării princi­palelor secții de producție, oaspeții au prilejul să ia cu­noștință de modul de organi­zare a muncii, de măiestria profesională a muncitorilor, din mâinile cărora ies mașini și utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sînt în­­tîmpinați de muncitori cu deo­sebită însuflețire. Maistrul Ion Giolacu, îi spu­ne secretarului general: „ Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bi­zuim întotdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori producția de mașini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaților și vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noas­tră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producă­tori și proprietari ai mijloace­lor de producție aveți cuvântul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaților trebuie să fie fo­rul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația so­cialistă, spune secretarul ge­neral. In discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul in­dustriei construcțiilor de ma­șini, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu cere să se întocmească un program cu privire la dezvol­tarea uzinei, în așa fel încît pînă la sfîrșitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești localni­cii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă pri­mire. — Aveți o cooperativă bu­nă? — întreabă tovarășul Ni­colae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și ne-am (Continuare în pag. a IV-a) Pentru centrele de colectare, respectiv unitățile specializate in prelucrarea laptelui, în­treprinderea Tehnofrig din Cluj execută centrifuge de lapte, cu ajutorul cărora se de­termină procentajul de grăsime. IN IMAGINE, un lot de separatoare în secția de vop­sit a întreprinderii, înainte de a lua drumul spre beneficiari Concluziile primului bilon al anului Mi Ridicarea nivelului calitativ al întregii activități, mijloc de sporire continuă a eficienței economice, impune o acti­vitate ritmică, în toate sectoarele și unitățile industriale. Fă­ră o producție constantă, care să permită o utilizare rațio­nală, la capacitate, a potențialului material și uman, este imposibilă asigurarea unui ritm înalt de creștere economică. Urmărirea permanentă a realizării sarcinilor de plan la principalele produse fabricate în industria județului Cluj, condusă de Direcția județeană de statistică, permite, acum, la sfîrșitul primei decade a cincinalului în care am pășit, cîteva constatări concludente. Uzînd de situația întocmită, adevărat barometru al modului în care a fost început pri­mul an al cincinalului 1971—1975, vom desprinde, împreună cu tovarășul MIHAI ZAHARESCU, șeful serviciului indus­trie al Direcției județene de statistică, învățămintele ce tre­buiesc reținute în urm­a acestui prim succint bilanț al anu­lui curent. Prima­ concluzie — ne-a precizat interlocutorul nostru — este că majoritatea între­prinderilor au pășit în noul an cu dreptul. Ca urmare a a­­cestui fapt, în prima decadă au fost realizate, peste plan, 81 tone oțel, 175 tone lamina­te, 100 kilometri conductori electrici, 17 tone armături, 533 tone fier în minereu extras, 318 metri cubi prefabricate din beton, 244.000 cărămizi, pre­cum și alte produse. Rezulta­tele obținute sunt o urmare firească a minuțiozității cu ca­re au fost efectuate pregătiri­le în vederea noului an, a re­luării producției la nivelul condițiilor de care dispune fiecare unitate, a valorificării multilaterale a tuturor posibi­lităților oferite de schimbările intervenite între timp în­­ pro­cesul de dotare, de perfecțio­nare a cadrelor etc. Cîteva întreprinderi — Complexul de prelucrare a lemnului, fabrica „România muncitoare“, uzina „Unirea“ — au rămas însă tributare primei decade. — Cum se explică fenome­nul respectiv? — In principal, restanțele înregistrate se­­ datoresc nepre­­gătirii din vreme­a condițiilor impuse de o activitate ritmi­că, la nivelul sarcinilor noului an. Concentrîndu-se toată a­­tenția în vederea realizării sarcinilor anului trecut, la U­­nirea s-a neglijat complet pre­gătirea producției pentru 1971. Concret, s-a intrat în noul an fără a se asigura stocurile de semifabricate necesare. Din motivul amintit, în prima de­cadă, în loc să se producă, s-a lucrat la confecționarea semi­fabricatelor necesare reluării producției. Dacă la Unirea un aseme­nea fapt e oarecum justificat, deoarece datorită unor nea­junsuri existente în 1970 în organizarea și conducerea pro­ducției a fost nevoie de o con­centrare a tuturor eforturilor pentru recuperarea restanțelor înregistrate, la România mun­citoare și CP.L. Gherla, negli­jarea pregătirilor — ce se im­puneau făcute — este de ne­înțeles. Neglijența aceasta a fost însă plătită prin neînde­­plinirea sarcinilor de plan la placaj, P.A.L. și țesături tip mătase. — Deși 6 zile, ci­ reprezintă prima decadă a noului an este o perioadă relativ scurtă, sunt convins că din analiza ei se mai rețin și alte aspecte. — Incontestabil. Deja s-au făcut simțite, pe alocuri, unele consecințe ale proastei aprovi­zionări: întreprinderea de ma­terial izolant și de finisaj Tur­da nu a primit în perioada la care ne referim nici un metru de carton celulozic din partea C.C.H. Zărnești. Situații iden­tice se mai semnalează și în alte părți. Un alt lucru asupra căruia merită să ne oprim este cali­tatea unor materii prime, ma­teriale și combustibili. Fabri­ca de ipsos Rapid Aghireș, bunăoară, a primit de la Ex­ploatarea din Surduc cărbuni care, practic, sînt nefolosibili. In ce situație sînt cele două Unități, ce riscuri­­ le amenință, nu este, desigur, greu de în­țeles. Să sperăm însă că, dînd semnalul de alarmă, cei vizați vor trage concluzia cuvenită și vor repara greșeala. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) REVELION ÍN... 9 IANUARIE Nu este nici o greșeală în titlul de mai sus, nu este ni­mic senzațional, ci pur și simplu un gest frumos din partea comitetului sindical de la Fabrica de sticlărie din Turda,, care, în 9 ianuarie, a organizat, pentru cei care în noaptea Anului Nou erau la datorie, un autentic revelion. Buna dispoziție, cîntecul și dansul i-au făcut pe cei pre­zenți la acest „revelion“ să nu regrete că în seara Anu­lui Nou n-au fost în mijlo­cul celor dragi, le-a sădit în suflet dorința de a munci și mai bine în noul cincinal. SOSIREA ÎN ȚARA NOASTRĂ A MINISTRULUI DE EXTERNE AL ITALIEI» ALDO MORII ba invitația ministeului a­­facerilor «Eterne al Republi­cii Socialiste România, Cor­nelia Manescu, marți după­­amiaz­i, a sosit în capitada, in­tr-o vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republi­cii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este Însoțit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipotențiar, direc­tor adjunct al afacerilor eco­nomice, Luigi Cottafavi, mi­nistru plenipotențiar, șeful de cabinet al ministrului, Salva­tore Saraceno, ministru pleni­potențiar, șeful serviciului de presă, Sereno Frento, șeful se­cretariatului particular al mi­nistrului, Carlo Andrea Or­­sini Baroni, consilier de am­basadă, serviciul de ceremo­nial, Giulio Bilancioni, con­silier de ambasadă, șef de bi­rou în Direcția generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, șef de birou în Direcția generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeții au fost în­tâmpinați de Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, Iacob Ionașcu, ambasado­rul României în Italia, de funcționari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe. Erau prezenți Niccolo Mos­cate, ambasadorul Italiei la București, și membri ai am­basadei. Marți după-amiaza, minis­trul afacerilor externe al Re­publicii Italiene, Aldo Moro, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia, Corneliu Mânescu. Seara, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a oferit un dineu în onoarea ministrului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu și Aldo Moro au rostit toasturi. (Agerpres) Noi capacități de producție Intrînd în biroul ing. Carol Herzl, directorul fabricii de ciment din Turda, am sur­prins următoarea discuție: — Trimite­ți o telegramă și constructorilor. Doar și ei au un mare merit în realizarea cu 30 de zile înainte de ter­men a cuptoarelor. încetul cu încetul ne-am e­­dificat apoi despre ce era vor­ba. Prin darea în funcțiune a două noi cuptoare de var, ca­pacitatea fabricii a crescut de la 155 000 tone var pe an la 215 000 tone var pe an. — V-ați stabilit la atît? — Nici vorbă. Varul nostru este foarte mult căutat de in­dustria chimică, de Alumina din Oradea și altele. De a­­ceea, în anul viitor vom mai construi încă trei cuptoare de ars var care vor spori capa­citatea fabricii cu încă 100 000 tone var. — Cuptoarele noi au vre­ un avantaj în plus față de cele vechi? — Mai încape vorbă? In pri­mul rînd, noile cuptoare au un mare grad de mecanizare. Omul nu intervine decît la pornire și la supravegherea a­­limentării cu piatră. Cele 4 silozuri pe care le avem ne asigură posibilitatea unei bu­ne înmagazinări, datorită că­rui fapt cuptoarele funcționea­ză continuu. In plus, vagoa­nele care vin la încărcat re­duc mult din timpul de sta­ționare. ...Așadar, pe lingă colosul care produce cimentul, se va mai ridica un colos, acela al varului, care, de pe acum nu are egal în țară. Noile cuptoare de var Și m­­ai­ departe ! AMFITEATRELE ȚARII MESERIA DE PROFESOR, O PROFESIUNE NOBILĂ, DAR GREA Un­ bîzîît sprințar de so­nerie anunță o­­bișnuita pauză. Am deschis în­cet ușa și am intrat într-unul din noile și modernele laboratoare ale Fa­cultății de chimie din Cluj. O sală spațioasă, odihnitoare, un laborator înzestrat cu cea mai complexă aparatură. La una din mesele placate cu faianță, studentul Simion Dronca din anul V, urmărea cu atenție desfășurarea unui proces chimic complex: stu­diul cineticii descompunerii sulfatului de cupru peritahi­­dratat în vid. Pentru el pauza nu începuse încă. Cu atenție încordată urmărea fiecare mo­ment al desfășurării fenome­nului. — Cum îți definești cariera pe care ți-ai ales-o? — Cred că nu exagerez prea mult numind-o „artă“, indife­rent dacă voi munci ca pro­fesor într-o școală sau chimist intr-un laborator de cercetare. Meseria de profesor cere muncă, perseverență și dragos­te pentru această profesiune nobilă. Ai făcut destul în anii de studenție pentru a ajunge un­ bun profesor? — Poate spunînd destul aș introduce o doză prea mare de exagerare. Oricît ai face, e greu să spui c-ai făcut desi­gul. E undeva o notă de auto­­mulțumire. Fără îndoială, avînd în vedere noblețea me­seriei de profesor am căutat ca în cei cinci ani de faculta­te să-mi formez o temeinică pregătire științifică și peda­gogică. Dar sunt sigur că o­­dată ajuns la locul de muncă voi avea încă multe de învă­țat. Noile descoperiri din do­meniul atît de complex al chi­miei, metodele pedagogice tot mai moderne care pătrund în învățămîntul de toate gradele Vasile BOARU­ (Continuare in pag, o lll­a)

Next