Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-02-26 / 7556. szám

PROLETAR! DIN TOATE ȚARILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII­­ Nr. 7556 Vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani INTROSPECȚIE NOUL CINCINAL U­­RMĂTURA RITMURI Ceea ce caracterizează dez­voltarea economică a țării noastre este ritmul său alert, ridicat. Statisticile arată că în această privință România se situează printre primele țări din lume. Actualul cincinal imprimă noi dimensiuni ritmului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, fapt evident în fizionomia viitoare a fiecărei ramuri, a fiecărei unități economice. Față de 95 000 000 lei, producție obți­nută în plus în perioada 1966—1970, în următorii 5 ani, la Armătura, bunăoară, se vor realiza 194 000 000 lei. Făcind o comparație, rezultă că spo­rul ce se va obține ca urma­re a ritmului de dezvoltare stabilit este de 4,3 ori mai mare decât producția anului 1965, deci echivalent cu reali­zările a aproape 5 ani, luate la nivelul lui 1965. Ritm nu înseamnă însă nu­mai un anumit spor de pro­ducție, o creștere exclusivă a volumului mijloacelor de pro­ducție sau bunuri de consum. Mutațiile ce vor avea loc la Armătura în următorii 5 ani evidențiază pregnant marile prefaceri ce vor interveni în viața uzinei ca urmare a pro­cesului trepidant de dezvoltare preconizat. Expresie a vitalității, a ma­rilor rezerve interne de care dispune industria noastră, creșterile prevăzute antrenea­ză cu ele sporirea potenței, a randamentului muncii omului. Intre dinamica producției uzi­nei și nivelul creșterii pro­ductivității muncii este o strîn­­să corelație. Celor 194 000 000 lei, materializare­a unui ritm de 10,7 la sută îi corespunde o creștere a productivității muncii de 10 la sută. Re­zultă, deci, că, in același timp, cu aceleași mijloace materia­le și cu aceeași forță de mun­că, in loc de 9 robineți, asper­­soare sau alte produse, ca­re s-au fabricat în cincinalul precedent, în 1971—1975 se vor produce 10. Rolul de primă vioară pe care îl exercită ritmul în pro­cesul dezvoltării este evident în toate sectoarele de activi­tate. O creștere de 10 la sută înseamnă un anumit grad de modernizare, de perfecționa­re tehnică și tehnologică, o a­­numită structură a produc­ției, un anumit volum de cheltuieli. Deși aparent invizibilă, co­relația dintre ritm și struc­tură, dintre ritm și calitate, dintre ritm și nivelul chel­tuielilor, adică eficiența cu care ne desfășurăm activita­tea, există, se manifestă în mod obiectiv. 10,7 la sută în­seamnă o pondere precisă a fiecărui sector in producția I. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a lll-a) SIMPOZIOANE In cinstea aniversării semicentenarului P.C.R., Consiliul municipal al sin­dicatelor Cluj și filiala Clujeana a Universității populare, organizează azi, 26 februarie 1971, ora 18, în sala Clubului Metalul, simpozionul Clu­jul intr-un deceniu (1965 — 1975). Vorbesc: ing. Jakab Iuliu, secretar al Comite­tului municipal de partid, și ing. Gheorghe Lăpădea­­nu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al mu­nicipiului Cluj. Urmează un spectacol prezentat de Ansamblul de cîntece și dansuri „Ciobă­nașul“ al sindicatului C.F.R. ★ Miercuri după-amiază, la Turda s-a­ desfășurat sim­pozionul „Economia româ­nească la confluența a două cincinale“. In fața u­­nei numeroase asistențe au vorbit prof. univ. dr. Iosif Toth și conf. univ. dr. Sta­na Miron. INAUGURAREA UNEI NOI CANTINE STUDENȚEȘTI Cel de-al doilea complex so­cial studențesc, înălțat în ul­timii ani s-a îmbogățit de ieri cu o nouă cantină ultramo­dernă. La recepționarea și inaugura­rea festivă a acestui nou obiec­tiv social au participat tova­rășii Aurel Duca, prim-secre­­tar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Rtoman Mirai, secretar al Co­mitetului județean Cluj al P.C.R., Remus Bucșa, prim-se­­cretar al Comitetului munici­pal de partid, primarul Clu­jului, Trofin Simedrea, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, alți repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, rectori, pro­rectori, decani, cadre didactice din centrul universitar, repre­zentanți ai întreprinderii con­structoare și ai beneficiarilor, studenții Institutului politeh­nic.­­ In cuvîntul de­­­ deschidere rostit de prof. univ. Bazil Popa, rectorul Institutului po­litehnic s-a subliniat faptul că darea în folosință a acestui obiectiv este încă o dovadă a atenției și grijii cu care sînt înconjurați specialiștii viitoru­lui, studențimea. După ce tovarășul Aurel Duca a tăiat panglica inaugurală a­ a vizitat cantina, dotată cu mo­derne instalații, capabilă să deservească în condiții din cele mai bune 3 000 de stu­denți pe zi. Făcind aprecieri asupra a­­cestui nou edificiu studențesc, tovarășul Aurel Duca a felici­tat proiectanții și constructorii pentru frumusețea arhitecturii și calitatea execuției și pe be­neficiari, subliniind că acest bun material este încă o dova­dă grăitoare a grijii cu care partidul și statul nostru încon­joară tineretul studios. In nu­mele studenților, T. Cocheci, anul IV construcții, a mulțu­mit în cuvinte calde, emoțio­nante pentru condițiile mereu mai bune de studiu și odihnă ce li se creează. Expresie a recunoștinței fier­binți pentru condițiile create, in telegrama Consiliului U.R.S. al Centrului universitar Cluj adresată Comitetului Central al partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal se spune: Studențimea clujeană aflată încă sub impresia cuvîntării Dumneavoastră la cel de al IX-lea Congres al U.T.C. și la Conferința a VIII-a a U.R.S.R., din care rezultă prețuirea și încrederea pe care partidul nostru o acordă tinerei gene­rații și necesitatea angajării mai hotărîte a tineretului spre împlinirea actualelor și viitoarelor chemări, spre edificarea celei mai umane și prospere societăți, este din nou bene­ficiara unor remarcabile obiective materiale destinate asi­gurării unor condiții optime de viață și studiu. Cu prilejul inaugurării in noul complex social studențesc a unei noi cantine, gîndurile și sentimentele noastre se îndreaptă spre partidul nostru care, prin gîndirea și acțiunea sa a dovedit întotdeauna că nu există nimic mai de preț decit fericirea omului, a poporului nostru. In preajma aniversării semicen­tenarului partidului, emoționați de această nouă dovadă de grijă și prețuire, studenții clujeni — români, maghiari și de alte naționalități, înfrățiți prin muncă și cuget, sunt con­vinși că nu-și pot aduce un alt prinos de gratitudine decit angajarea sinceră și fermă de a face totul pentru a deveni o generație de nădejde în procesul viitoarelor transformări, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Moment de­­s inaugurarea noii cantine U­nii au vrut într-o vreme să ne facă un popor ex­clusiv de „taie bucătaie“ sau, cum ar fi spus Arghezi, „închis în coaja mămăligii“, încremenit între veacuri și zdrobind ceapa pe genunchi. Recent, unul dintre cei mai sti­mați și erudiți profesori îmi spunea că l-a întrebat odată pe Lucian Blaga: „de ce nu i-ai spus spațiului tău, miori­­tic? Adică cu t și nu cu t? Dacă vine de la Miorița...“. Maestrul zîmbise zicînd: „su­nă mai frumos — mioritic ...“ Lăsînd, deocamdată, la o parte tentația spre metaforis­mul filozofic al lui Blaga, vom aminti părerea unui tînăr pu­blicist, care îmi spunea într-o discuție amicală: „dacă vor­bim de un spațiu „mioritic“, de ce nu am vorbi, mai ales, de unul „manolic“? Privind lucrurile din punc­tul de vedere al sugestiei tî­­nărului meu amic, putem a­­junge la meditații pe cit de interesante, pe atît de convin­gătoare. In fond, meșterul Ma­nole a urcat o clădire nemai­pomenită și — în viziunea populară — a încercat gestul irarian de zbor, dar nu a putut crea decit o fîntînă cu apă limpede... Mai tîrziu, în evi­denta realitate, Aurel Vlaicu, alt Manole, a sburat de-a bi­­nelea, intrînd și el în legendă: „Cînd era să treci Carpații Ca să dai mina cu frații...“ Deosebirea este doar faptul că Manole s-a prăbușit de pe o mănăstire, pe cînd Aurel, de pe geografia unei țări. A ur­mat Traian Vuia... Apoi acest colos al științei și în primul rînd al celei. .. sburătoare — Henri Coandă! Că la nunta mea A căzut o stea... Din punct de vedere al vi­ziunii spre înălțimi, nu găsesc mare deosebire între Miorița și Meșterul Manole sau, ca să revenim la convorbirile cu sa­vantul sau tînărul publicist, între spațiul „mioritic“ ori „manolic“... Se poate spune, intr-adevăr, că poporul nostru a contribuit substanțial la validarea noțiu­nii de zbor. Un titan al lumii contemporane, Constantin Brîncuși, în ambianța aceleiași visări spre astre spunea, el în­suși, că nu sculptează păsări, ci zboruri. Să ne mai întoar­cem la „Luceafărul“ lui Emi­­nescu — chiar dacă el nu este un unicat concepțional ci li­nul artistic — la Zburătorul­ lui Eliade Rădulescu sau, ca să revenim la folclor, la pa­sărea pe care fiecare gospodar o așeza, gata de zbor, la ca­pătul acoperișului casei gata, nou construite. Nu este, a­­cesta din urmă, gestul Mano­­lc? Suntem­ un popor de meșteri și dacă istoria, cu vitregiile ei cunoscute, nu ne-a putut viza îndeajuns, astăzi trăim clipele unui zbor deschis. Recent, un inginer mi-a arătat un — cum să-i spun — un pietroi, unul care, iertată-mi fie expresia, aducea o operă de Brîncuși. Pietroiul, cum îl numea glumeț inginerul, era perfect pătrat. In centrul său era introdusă o țeavă încercuită la distanțe e­­gale de brîie turi și relativ subțiri din cauciuc. Atît des­pre ... pietroi. Ne apropiem de el și citim: „Brevet de invenție, acordat titularului — întreprin­derea de construcții-montaj Cluj — pentru invenția cu ti­tlul: „Sistem etanș și elastic pentru trecerea conductelor prin pereți din beton“ 13. II. 1968. Autor: ing. Nicolae Cor­nel Bălan, din Cluj. Alături, alte brevete ale aceleiași in­venții: „Brevetto per invenzio­­ne industriale“, „Hauptpatent“, etc. Inginerul mă informa­sec: „invenția este căutată acum de japonezi, de alții.. Le-o dăm și altora, ne-o vin­dem, de ce să nu le-o dăm? Ideile, inteligența, sunt lucruri­le cele mai scumpe și mai pre­țuite la noi. Cine este Cornel Nicolae Bă­lan? Un inginer cu fața uscă­țivă, energică, contrastînd cu ochii copilăroși, ochi de între­bare naivă, manoliană. In ul­tima vreme a început să con­ducă un șantier de construcții la Alba Iulia. Invenția amin­tită, brevetată în cîteva țări, „reduce consumul de metal și, în general, prețul de cost cu peste 90 la sută (!!!) și asigură etanșarea conductelor care au suduri longitudinale sau elico­­idale“. Invenția are și un ca­racter estetic, confirmînd — a citea oară!? — că omul creea­ză după legile frumosului. Virgil SINGUREANU (Continuare în pag. a lll-a) MANOLE, MANOLE.. • MEDITAȚII LA FENOMENUL INVENTIVITĂȚII încheierea lucrărilor primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în sala Palatului Repu­blicii, s-au desfășurat în con­tinuare lucrările primei Con­sfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarăși­lor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, I­­lie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, mun­citori, tehnicieni, ingineri, a­­gronomi și zootermiști, medici veterinari și economiști din în­treprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organi­zare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor a­­gricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, con­sfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicul­tură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pen­tru carne; ovine; porci­ne, păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de per­fecționare continuă a activită­ții în toate sectoarele de mun­că, în spiritul directivelor a­­doptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschide­rea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a sub­liniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii con­secvente a conducerii partidu­lui și statului nostru de con­sultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sec­toare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în di­ferite compartimente ale eco­nomiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valo­rificare a rezervelor de crește­re continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat con­vingerea că dezbaterile con­sfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie a­­nul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Parti­dului, se vor solda cu conclu­zii și hotărîri importante pen­tru activitatea de viitor, pri­vind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dez­voltarea cooperării între între­prinderile agricole de stat, cooperativele agricole de pro­ducție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel in­cit fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndepli­nească pe viitor cu cinste sar­cinile de mare răspundere tra­sate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Micules­­cu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conduce­rii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor a­­gricole de stat și măsurile ne­cesare pentru realizarea sarci­nilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și pro­punerile din secțiile de spe­cialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și in­vitați care, pe fundalul reali­zărilor obținute în unitățile a­­gricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propu­neri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planu­lui de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii ac­tivități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ri­dicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majori­tatea participanților sunt măr­turii grăitoare ale competenței ---_____1 _ C»i.COAULiciAC ȘI CAJJU statue bogate ale lucrătorilor din a­­gricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecțio­nare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răs­pundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfă­tuirii a avut loc apoi solem­nitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Cio­canul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialis­te România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost în­­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi a­­clamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘES­CU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit inte­res și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice a­­plauze. In numele tuturor partici­panților la consfătuire, tovară­șul Iosif Banc a adresat tova­rășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, expri­­mînd sentimente de recuno­ștință pentru aprecierea pozi­tivă, pentru criticile îndreptă­țite, pentru indicațiile deose­bit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune tovarășe se­cretar general­­— a spus vorbi­­torul — toate eforturile, stră­duința și priceperea de care dispunem pentru a traduce în viață aceste valoroase indi­cații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ca au fost create prin grija parti­dului și statului nostru, prin grija permanentă a dumnea­voastră. Indicațiile date de dumnea­voastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o că­lăuză permanentă și de mare tofot nentru nnî Confru­t,na- t­i - w ti ---­te întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din uni­tățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agricul­turii noastre. Avem posibilita­tea și suntem­ ferm hotărîți să îndeplinim înainte de ter­men sarcinile trasate agricul­turii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al parti­dului, de a spori producția și productivitatea muncii la ni­velul celor mai bune realizări obținute de statele cu agri­cultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de pro­ducție, prin aplicarea creatoa­re la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste ac­tualele prevederi ale cincina­lului un milion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 to­ne struguri și fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, pro­duse ce însumează circa 3,3 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însu­mează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată uni­tate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs.­­Continuare în pag. a lll-a) solemnitatea Mm unor înalte distincții In cadrul lucrărilor Consfă­tuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a­ avut loc solemnitatea lumî­­nării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unități­lor agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a producti­vității muncii și a rentabilită­ții unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii So­cialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarăși­lor: Vasile Bratu — mecaniza­tor la I.A.S. Mircea Vodă, ju­dețul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stă­­nescu — medic veterinar, di­rector la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, di­rector la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarășilor: Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și mi­nistru al Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­rii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și e­­conomico-financiară a între­prinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășilor, Ion P. Bora ■ — inginer agronom, director­ la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — mais­tru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Bra­șov, Vasilica Diaconu — ingi­ner agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești-Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la I.A.S. Variaș, ju­dețul Timiș, Adolf Mihai Eris­­toff — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, jude­țul Sibiu, Valerian Negoiță — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tu­doran — inginer horticultor, director al I.AS. Medgidia, ju­dețul Constanța, Stan M. Țîr­­lea — inginer zootehnist, di­rector general la Trustul pen­tru producția avicolă, Constan­tin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarășilor, Urania Stela Alexandrescu — medic veteri­nar, șef de fermă la I.A.S. Bu­zău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoa­re de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Streban — tractorist la I.A.S. Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin, — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, județul Te­leorman, Alexandru M. Coco­­șilă — inginer agronom, direc­tor general la I.A.S. Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru în­­grășarea porcilor, Ștefan De­­meny — inginer zootehnist, di­rector la I.A.S. Avicola Mu­reș, județul Mureș, Constantin I. Gip — inginer agronom, di­rector la I.A.S. Ograda, jude­țul Ialomița, Gheorghe N. He­luța — mulgător la I.A.S. Bîr­­lad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, județul­ Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agro­nom, director la I.A.S. Mur­­fatlar, județul Constanța, Gheorghe Manu — inginer a­­gronom, director general al Direcției agricole, județul Vas­lui, Ion Moldovan — șeful De­partamentului Industriei Ali­mentare din Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Augus­tin I. Nemeș — îngrijitor por­cine la Complexul Gornești, județul Mureș, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robă­­nești, județul Dolj, Dumitru D. Pestanția — inginer zooteh­nist, director la I.A.S. Oradea, județul Bihor, Ion M. Spinea­­nu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobești, județul Vran­­cea, Dumitru Gh. Știrbu — tehnician agricol, șef de fermă la I.A.S. Studina, județul Olt, Ion Teșu — șeful Departamen­tului Agriculturii de Stat, din Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii­­și Apelor, Ion N. Toma — in­giner agronom, director la I.AS. Prejmer, județul Brașov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Utviniș, ju­dețul Arad. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a IlI-a tovarășilor, Ion S. Burcea — inginer agronom, director ge­neral în Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Florin Chițu — adjunct al ministru­lui agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii și ape­lor, Nicodim N. Dăian — eco­nomist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și Ape­lor, Ecaterina Drăghici — in­giner agronom, șef de fermă la I.A.S. Giubega, județul Dolj, Alexandru Senciu — tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie"­", municipiul București, Emil N. Ionescu — inginer agronom, director la I.A.S. Valea Călugărească, ju­dețul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, șef de fer­mă la I.A.S. Miercurea Ciuc, județul Harghita, Ioan P. Ne­­delcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Con­stanța, Ion D. Nicolae — me­canic agricol la I.A.S. Pietroiu, județul Ialomița, Simion S. Paraschiv — inginer agronom, director la I.A.S. Buciumeni, județul Ilfov, loan Al. Po­­povici — mecanic agricol la I.A.S. Bistrița, județul Bistri­­ța-Năsăud, Ton Gh. Strigă — tehnician horticol, șef de fer­mă la I.A.S. Rîmnicu Vîlcea, județul Vîlcea. Prin același decret au mai fost decorați un număr de 313 tovarăși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăși cu ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“ clasele a IV-a și a V-a, precum și 408 tovarăși cu „Medalia Muncii". Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință con­ducerii de partid și de stat, în numele celor distinși cu înaltul titlu de Erou al Mun­cii Socialiste a luat cuvîntul tovarășul Ioan Vlad. Noi ve­dem în aceasta prețuirea, cin­stirea pe care partidul și gu­vernul, personal tovarășul Ni­colae Ceaușescu, o acordă per­manent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în acti­vitatea lor dăruire, hărnicie, inițiativă și entuziasm creator. Acestea sunt astăzi în general (Continuare în pag. a lll-a) Notații fugare — Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?, întrebam într-o zi o fetiță de numai cîțiva a­­nișori și care, nu știu de ce, îmi era foarte simpatică. — Taxatoare!, mi-a răs­puns ea fără nici o ezitare. Răspunsul m-a descumpă­nit puțin, pentru că la vîrsta ei, cînd, sînt sigur, nu vrea să doarmă fără păpușă, a­­proape toate fetițele visează să se facă doctorițe, educa­toare, profesoare. — Și de ce mă rog, tocmai taxatoare?, încerc s-o descos pentru a mă dumiri de op­țiunea ei pentru această me­serie. — Pentru că o să am bani foarte mulți! Era tulburător de drăguță în naivitatea ei de a crede că taxatoarele fac ce vor cu banii pe care-i încasează pentru bilete și, firește, am zimbit, lăsînd-o să se convin­gă, cînd va fi mare și va înțelege ce-i în jurul ei, că lucrurile nu stau tocmai așa. Foarte de multe ori, după aceea, încercam să-mi explic faptele unor oameni în toată puterea cuvîntului, dar care abuzau de avantajele mese­riei pentru a-și face viața mai ușoară, iar nouă neca­zuri. Nenorocirea este că a­­buzurile lor erau conștiente, nu de puține ori savante și de aceea nici tocmai ușor de descoperit. Riscau, cum se zice. O dată, de două ori, de zeci de ori, de fiecare da­tă cu mai multă lăcomie, pînă într-o zi cînd totul se năruie și riscurile meseriei se dovedesc fatale. Iată, pentru curiozitatea dumneavoastră, dar mai ales pentru cei dispuși să riște, un foarte recent caz. In ziua de 28 ianuarie a.c., la unitatea nr. 305 din Piața Mihai Viteazul nu s-a pus in vînzare o cantitate de 73 kg carne de porc refrigerată preambalată și 6 kg polar. Nepunerea în vînzare a a­­cestei cantități — s-a dovedit de către controlul obștesc —­ a fost făcută in scopul unei serviri preferențiale și supra­­aprovizionării personale a gestionarei Ana Costea și vînzătorului Vass Grigore. Este bine să reținem că ges­tionara Ana Costea a mai fost în repetate rînduri sanc­ționată disciplinar pentru a­­bateri în timpul serviciului, iar vinzătorul Vass Grigore a fost repartizat în magazinul 305 pentru că în unitățile de măcelărie cu formă de ser­vire clasică unde mai lucra­se avusese grave lipsuri în muncă și la... gramaj. Fi­resc, conducerea I.C.S. Ali­mentara, prin deciziile 857 și 858 din 16 februarie a.c. a desfăcut contractele de mun­că ale susnumiților. Nu le ră­­mîne acum decit să mediteze asupra celor întîmplate și, mai ales, la ce vor face de­­acum înainte. Se zice că meseria e brățară de aur. A­­tunci cînd nu o trișezi, cînd nu te lași tentat riscurilor... Traian BARA RISCURILE MESERIEI... IN­ P36. 4 Ill-fl. Raportul tovarășului ANGELO MICULESCU la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Întîlniri cu scriitori și oameni de artă Miercuri și joi după-a­miază, scriitori și oameni de teatru din Cluj au participat la întîlniri cu tovarășul prof. univ. dr. Ion Ianoși, lector al C.C. al P.C.R. In cadrul discu­țiilor au fost abordate proble­me de mare interes ale li­teraturii și teatrului actual: socialul în artă, raportul din­tre dezvoltarea tehnico-științi­­fică și evoluția conținutului și formei operei de artă, recep­tarea de către cititor și public a literaturii și artei actuale.

Next