Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-02-26 / 7556. szám
PROLETAR! DIN TOATE ȚARILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7556 Vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani INTROSPECȚIE NOUL CINCINAL URMĂTURA RITMURI Ceea ce caracterizează dezvoltarea economică a țării noastre este ritmul său alert, ridicat. Statisticile arată că în această privință România se situează printre primele țări din lume. Actualul cincinal imprimă noi dimensiuni ritmului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, fapt evident în fizionomia viitoare a fiecărei ramuri, a fiecărei unități economice. Față de 95 000 000 lei, producție obținută în plus în perioada 1966—1970, în următorii 5 ani, la Armătura, bunăoară, se vor realiza 194 000 000 lei. Făcind o comparație, rezultă că sporul ce se va obține ca urmare a ritmului de dezvoltare stabilit este de 4,3 ori mai mare decât producția anului 1965, deci echivalent cu realizările a aproape 5 ani, luate la nivelul lui 1965. Ritm nu înseamnă însă numai un anumit spor de producție, o creștere exclusivă a volumului mijloacelor de producție sau bunuri de consum. Mutațiile ce vor avea loc la Armătura în următorii 5 ani evidențiază pregnant marile prefaceri ce vor interveni în viața uzinei ca urmare a procesului trepidant de dezvoltare preconizat. Expresie a vitalității, a marilor rezerve interne de care dispune industria noastră, creșterile prevăzute antrenează cu ele sporirea potenței, a randamentului muncii omului. Intre dinamica producției uzinei și nivelul creșterii productivității muncii este o strînsă corelație. Celor 194 000 000 lei, materializarea unui ritm de 10,7 la sută îi corespunde o creștere a productivității muncii de 10 la sută. Rezultă, deci, că, in același timp, cu aceleași mijloace materiale și cu aceeași forță de muncă, in loc de 9 robineți, aspersoare sau alte produse, care s-au fabricat în cincinalul precedent, în 1971—1975 se vor produce 10. Rolul de primă vioară pe care îl exercită ritmul în procesul dezvoltării este evident în toate sectoarele de activitate. O creștere de 10 la sută înseamnă un anumit grad de modernizare, de perfecționare tehnică și tehnologică, o anumită structură a producției, un anumit volum de cheltuieli. Deși aparent invizibilă, corelația dintre ritm și structură, dintre ritm și calitate, dintre ritm și nivelul cheltuielilor, adică eficiența cu care ne desfășurăm activitatea, există, se manifestă în mod obiectiv. 10,7 la sută înseamnă o pondere precisă a fiecărui sector in producția I. CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a lll-a) SIMPOZIOANE In cinstea aniversării semicentenarului P.C.R., Consiliul municipal al sindicatelor Cluj și filiala Clujeana a Universității populare, organizează azi, 26 februarie 1971, ora 18, în sala Clubului Metalul, simpozionul Clujul intr-un deceniu (1965 — 1975). Vorbesc: ing. Jakab Iuliu, secretar al Comitetului municipal de partid, și ing. Gheorghe Lăpădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului Cluj. Urmează un spectacol prezentat de Ansamblul de cîntece și dansuri „Ciobănașul“ al sindicatului C.F.R. ★ Miercuri după-amiază, la Turda s-a desfășurat simpozionul „Economia românească la confluența a două cincinale“. In fața unei numeroase asistențe au vorbit prof. univ. dr. Iosif Toth și conf. univ. dr. Stana Miron. INAUGURAREA UNEI NOI CANTINE STUDENȚEȘTI Cel de-al doilea complex social studențesc, înălțat în ultimii ani s-a îmbogățit de ieri cu o nouă cantină ultramodernă. La recepționarea și inaugurarea festivă a acestui nou obiectiv social au participat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Rtoman Mirai, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului, Trofin Simedrea, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, rectori, prorectori, decani, cadre didactice din centrul universitar, reprezentanți ai întreprinderii constructoare și ai beneficiarilor, studenții Institutului politehnic. In cuvîntul de deschidere rostit de prof. univ. Bazil Popa, rectorul Institutului politehnic s-a subliniat faptul că darea în folosință a acestui obiectiv este încă o dovadă a atenției și grijii cu care sînt înconjurați specialiștii viitorului, studențimea. După ce tovarășul Aurel Duca a tăiat panglica inaugurală a a vizitat cantina, dotată cu moderne instalații, capabilă să deservească în condiții din cele mai bune 3 000 de studenți pe zi. Făcind aprecieri asupra acestui nou edificiu studențesc, tovarășul Aurel Duca a felicitat proiectanții și constructorii pentru frumusețea arhitecturii și calitatea execuției și pe beneficiari, subliniind că acest bun material este încă o dovadă grăitoare a grijii cu care partidul și statul nostru înconjoară tineretul studios. In numele studenților, T. Cocheci, anul IV construcții, a mulțumit în cuvinte calde, emoționante pentru condițiile mereu mai bune de studiu și odihnă ce li se creează. Expresie a recunoștinței fierbinți pentru condițiile create, in telegrama Consiliului U.R.S. al Centrului universitar Cluj adresată Comitetului Central al partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal se spune: Studențimea clujeană aflată încă sub impresia cuvîntării Dumneavoastră la cel de al IX-lea Congres al U.T.C. și la Conferința a VIII-a a U.R.S.R., din care rezultă prețuirea și încrederea pe care partidul nostru o acordă tinerei generații și necesitatea angajării mai hotărîte a tineretului spre împlinirea actualelor și viitoarelor chemări, spre edificarea celei mai umane și prospere societăți, este din nou beneficiara unor remarcabile obiective materiale destinate asigurării unor condiții optime de viață și studiu. Cu prilejul inaugurării in noul complex social studențesc a unei noi cantine, gîndurile și sentimentele noastre se îndreaptă spre partidul nostru care, prin gîndirea și acțiunea sa a dovedit întotdeauna că nu există nimic mai de preț decit fericirea omului, a poporului nostru. In preajma aniversării semicentenarului partidului, emoționați de această nouă dovadă de grijă și prețuire, studenții clujeni — români, maghiari și de alte naționalități, înfrățiți prin muncă și cuget, sunt convinși că nu-și pot aduce un alt prinos de gratitudine decit angajarea sinceră și fermă de a face totul pentru a deveni o generație de nădejde în procesul viitoarelor transformări, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Moment des inaugurarea noii cantine Unii au vrut într-o vreme să ne facă un popor exclusiv de „taie bucătaie“ sau, cum ar fi spus Arghezi, „închis în coaja mămăligii“, încremenit între veacuri și zdrobind ceapa pe genunchi. Recent, unul dintre cei mai stimați și erudiți profesori îmi spunea că l-a întrebat odată pe Lucian Blaga: „de ce nu i-ai spus spațiului tău, mioritic? Adică cu t și nu cu t? Dacă vine de la Miorița...“. Maestrul zîmbise zicînd: „sună mai frumos — mioritic ...“ Lăsînd, deocamdată, la o parte tentația spre metaforismul filozofic al lui Blaga, vom aminti părerea unui tînăr publicist, care îmi spunea într-o discuție amicală: „dacă vorbim de un spațiu „mioritic“, de ce nu am vorbi, mai ales, de unul „manolic“? Privind lucrurile din punctul de vedere al sugestiei tînărului meu amic, putem ajunge la meditații pe cit de interesante, pe atît de convingătoare. In fond, meșterul Manole a urcat o clădire nemaipomenită și — în viziunea populară — a încercat gestul irarian de zbor, dar nu a putut crea decit o fîntînă cu apă limpede... Mai tîrziu, în evidenta realitate, Aurel Vlaicu, alt Manole, a sburat de-a binelea, intrînd și el în legendă: „Cînd era să treci Carpații Ca să dai mina cu frații...“ Deosebirea este doar faptul că Manole s-a prăbușit de pe o mănăstire, pe cînd Aurel, de pe geografia unei țări. A urmat Traian Vuia... Apoi acest colos al științei și în primul rînd al celei. .. sburătoare — Henri Coandă! Că la nunta mea A căzut o stea... Din punct de vedere al viziunii spre înălțimi, nu găsesc mare deosebire între Miorița și Meșterul Manole sau, ca să revenim la convorbirile cu savantul sau tînărul publicist, între spațiul „mioritic“ ori „manolic“... Se poate spune, intr-adevăr, că poporul nostru a contribuit substanțial la validarea noțiunii de zbor. Un titan al lumii contemporane, Constantin Brîncuși, în ambianța aceleiași visări spre astre spunea, el însuși, că nu sculptează păsări, ci zboruri. Să ne mai întoarcem la „Luceafărul“ lui Eminescu — chiar dacă el nu este un unicat concepțional ci linul artistic — la Zburătorul lui Eliade Rădulescu sau, ca să revenim la folclor, la pasărea pe care fiecare gospodar o așeza, gata de zbor, la capătul acoperișului casei gata, nou construite. Nu este, acesta din urmă, gestul Manolc? Suntem un popor de meșteri și dacă istoria, cu vitregiile ei cunoscute, nu ne-a putut viza îndeajuns, astăzi trăim clipele unui zbor deschis. Recent, un inginer mi-a arătat un — cum să-i spun — un pietroi, unul care, iertată-mi fie expresia, aducea o operă de Brîncuși. Pietroiul, cum îl numea glumeț inginerul, era perfect pătrat. In centrul său era introdusă o țeavă încercuită la distanțe egale de brîie turi și relativ subțiri din cauciuc. Atît despre ... pietroi. Ne apropiem de el și citim: „Brevet de invenție, acordat titularului — întreprinderea de construcții-montaj Cluj — pentru invenția cu titlul: „Sistem etanș și elastic pentru trecerea conductelor prin pereți din beton“ 13. II. 1968. Autor: ing. Nicolae Cornel Bălan, din Cluj. Alături, alte brevete ale aceleiași invenții: „Brevetto per invenzione industriale“, „Hauptpatent“, etc. Inginerul mă informasec: „invenția este căutată acum de japonezi, de alții.. Le-o dăm și altora, ne-o vindem, de ce să nu le-o dăm? Ideile, inteligența, sunt lucrurile cele mai scumpe și mai prețuite la noi. Cine este Cornel Nicolae Bălan? Un inginer cu fața uscățivă, energică, contrastînd cu ochii copilăroși, ochi de întrebare naivă, manoliană. In ultima vreme a început să conducă un șantier de construcții la Alba Iulia. Invenția amintită, brevetată în cîteva țări, „reduce consumul de metal și, în general, prețul de cost cu peste 90 la sută (!!!) și asigură etanșarea conductelor care au suduri longitudinale sau elicoidale“. Invenția are și un caracter estetic, confirmînd — a citea oară!? — că omul creează după legile frumosului. Virgil SINGUREANU (Continuare în pag. a lll-a) MANOLE, MANOLE.. • MEDITAȚII LA FENOMENUL INVENTIVITĂȚII încheierea lucrărilor primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootermiști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine, păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței ---_____1 _ C»i.COAULiciAC ȘI CAJJU statue bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor participanților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune tovarășe secretar general— a spus vorbitorul — toate eforturile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a traduce în viață aceste valoroase indicații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ca au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o călăuză permanentă și de mare tofot nentru nnî Confrut,na- ti - w ti ---te întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și suntem ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 tone struguri și fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,3 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs.Continuare în pag. a lll-a) solemnitatea Mm unor înalte distincții In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea lumînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor: Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarășilor: Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășilor, Ion P. Bora ■ — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, județul Prahova, Iacob D. Deneș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești-Sere, municipiul București, Ana C. Fîșcu — mulgătoare la I.A.S. Variaș, județul Timiș, Adolf Mihai Eristoff — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Mediaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director al I.AS. Medgidia, județul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producția avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarășilor, Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, șef de fermă la I.A.S. Buzău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Streban — tractorist la I.A.S. Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin, — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, județul Teleorman, Alexandru M. Cocoșilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrășarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureș, județul Mureș, Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, județul Ialomița, Gheorghe N. Heluța — mulgător la I.A.S. Bîrlad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, județul Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, județul Constanța, Gheorghe Manu — inginer agronom, director general al Direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan — șeful Departamentului Industriei Alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Augustin I. Nemeș — îngrijitor porcine la Complexul Gornești, județul Mureș, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robănești, județul Dolj, Dumitru D. Pestanția — inginer zootehnist, director la I.A.S. Oradea, județul Bihor, Ion M. Spineanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobești, județul Vrancea, Dumitru Gh. Știrbu — tehnician agricol, șef de fermă la I.A.S. Studina, județul Olt, Ion Teșu — șeful Departamentului Agriculturii de Stat, din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturiiși Apelor, Ion N. Toma — inginer agronom, director la I.AS. Prejmer, județul Brașov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Utviniș, județul Arad. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a IlI-a tovarășilor, Ion S. Burcea — inginer agronom, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Florin Chițu — adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Nicodim N. Dăian — economist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Ecaterina Drăghici — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Giubega, județul Dolj, Alexandru Senciu — tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie"", municipiul București, Emil N. Ionescu — inginer agronom, director la I.A.S. Valea Călugărească, județul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, șef de fermă la I.A.S. Miercurea Ciuc, județul Harghita, Ioan P. Nedelcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Ion D. Nicolae — mecanic agricol la I.A.S. Pietroiu, județul Ialomița, Simion S. Paraschiv — inginer agronom, director la I.A.S. Buciumeni, județul Ilfov, loan Al. Popovici — mecanic agricol la I.A.S. Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, Ton Gh. Strigă — tehnician horticol, șef de fermă la I.A.S. Rîmnicu Vîlcea, județul Vîlcea. Prin același decret au mai fost decorați un număr de 313 tovarăși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăși cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasele a IV-a și a V-a, precum și 408 tovarăși cu „Medalia Muncii". Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință conducerii de partid și de stat, în numele celor distinși cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste a luat cuvîntul tovarășul Ioan Vlad. Noi vedem în aceasta prețuirea, cinstirea pe care partidul și guvernul, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă permanent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în activitatea lor dăruire, hărnicie, inițiativă și entuziasm creator. Acestea sunt astăzi în general (Continuare în pag. a lll-a) Notații fugare — Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?, întrebam într-o zi o fetiță de numai cîțiva anișori și care, nu știu de ce, îmi era foarte simpatică. — Taxatoare!, mi-a răspuns ea fără nici o ezitare. Răspunsul m-a descumpănit puțin, pentru că la vîrsta ei, cînd, sînt sigur, nu vrea să doarmă fără păpușă, aproape toate fetițele visează să se facă doctorițe, educatoare, profesoare. — Și de ce mă rog, tocmai taxatoare?, încerc s-o descos pentru a mă dumiri de opțiunea ei pentru această meserie. — Pentru că o să am bani foarte mulți! Era tulburător de drăguță în naivitatea ei de a crede că taxatoarele fac ce vor cu banii pe care-i încasează pentru bilete și, firește, am zimbit, lăsînd-o să se convingă, cînd va fi mare și va înțelege ce-i în jurul ei, că lucrurile nu stau tocmai așa. Foarte de multe ori, după aceea, încercam să-mi explic faptele unor oameni în toată puterea cuvîntului, dar care abuzau de avantajele meseriei pentru a-și face viața mai ușoară, iar nouă necazuri. Nenorocirea este că abuzurile lor erau conștiente, nu de puține ori savante și de aceea nici tocmai ușor de descoperit. Riscau, cum se zice. O dată, de două ori, de zeci de ori, de fiecare dată cu mai multă lăcomie, pînă într-o zi cînd totul se năruie și riscurile meseriei se dovedesc fatale. Iată, pentru curiozitatea dumneavoastră, dar mai ales pentru cei dispuși să riște, un foarte recent caz. In ziua de 28 ianuarie a.c., la unitatea nr. 305 din Piața Mihai Viteazul nu s-a pus in vînzare o cantitate de 73 kg carne de porc refrigerată preambalată și 6 kg polar. Nepunerea în vînzare a acestei cantități — s-a dovedit de către controlul obștesc — a fost făcută in scopul unei serviri preferențiale și supraaprovizionării personale a gestionarei Ana Costea și vînzătorului Vass Grigore. Este bine să reținem că gestionara Ana Costea a mai fost în repetate rînduri sancționată disciplinar pentru abateri în timpul serviciului, iar vinzătorul Vass Grigore a fost repartizat în magazinul 305 pentru că în unitățile de măcelărie cu formă de servire clasică unde mai lucrase avusese grave lipsuri în muncă și la... gramaj. Firesc, conducerea I.C.S. Alimentara, prin deciziile 857 și 858 din 16 februarie a.c. a desfăcut contractele de muncă ale susnumiților. Nu le rămîne acum decit să mediteze asupra celor întîmplate și, mai ales, la ce vor face deacum înainte. Se zice că meseria e brățară de aur. Atunci cînd nu o trișezi, cînd nu te lași tentat riscurilor... Traian BARA RISCURILE MESERIEI... IN P36. 4 Ill-fl. Raportul tovarășului ANGELO MICULESCU la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Întîlniri cu scriitori și oameni de artă Miercuri și joi după-amiază, scriitori și oameni de teatru din Cluj au participat la întîlniri cu tovarășul prof. univ. dr. Ion Ianoși, lector al C.C. al P.C.R. In cadrul discuțiilor au fost abordate probleme de mare interes ale literaturii și teatrului actual: socialul în artă, raportul dintre dezvoltarea tehnico-științifică și evoluția conținutului și formei operei de artă, receptarea de către cititor și public a literaturii și artei actuale.