Familia, 1878 (Anul 14, nr. 1-98)
1878-03-26 / nr. 25
146 FAMILIA Anulu XIV, apoi din coinciderea acestor împregiurari în direcțiunea rechiei se poate lesne esplica acea aggramadire mare de ghiasia, care — după cum se vede din urmele geologice — a acoperitu mai toata Europa si partea septemntrionala a Aziei, si Americei. Câte atari perioade de ghiația au avutu timpulu posttertioriu, nu se poate sei. S’a constatatu înse, că punctulu de culminatiune a verei orbicolare a fost a 1248, — prin urmare deca vom merge de acolo îndereptu încă 10,500 ani, apoi aflatnu punctulu de culminatiune a ghiației nordice cei mai recente pe la începutulu mileniului alui înainte de er’a creştina. — Si déca vom lua, că la vr’o câteva milenie după acea ghiasi’a s’a topitu într’ atât’a, încâtu apele provenite din aceea, au dusu cu sine derabe de ghiaţia înnotatoria şi amestecata cu bolovanii asia numiţi eratici, rupţi din munţii scandinavici, pe cari după aceea i-au descarcatu pe cóstele munţilor din midi-loculu Europei , apoi tote aceste se nimerescu nu numai cu urmele geologice ale timpului asia numitu de ghiada, — dara si cu traditiunile, ce s’au conservaţii la diferitele popoare antice despre diluviele universale, — si ce e mai remarcabilu, aceste evenimente elementare se apropia tare chiar si de etatea, în care cade potopulu lui Noe după enaratiunea biblica. De acea geologii numescu timpulu diluvialu si periodulu de ghiada. Cu schimbarea temperaturei în periodulu de ghiada mâna ’n mâna au miersu si schimbările în vegetatiune si în victi’a animalica, — aci emigrându spre sudu, aci reîntorcându-se iera spre nordu, prin care unele specie din ele — în lupt’a lor pentru esistintia — ori se perfecţionară ori se supuse domesticirei omenesci, ori apoi perira cu totulu. Asia unele plante se nobilisara în epoch’a acést’a până la producerea de cele mai aromatice flori, și de cele mai gustuoase pâine sau cerealie; — altele perindu se afla numai în urme fosile. Dintre animalele colosale , trecute din epoch’a terțiara în periodulu diluviale s’au stinsu multe, precum a fost : Megacerulu hibernicu, Rhinocerulu tichorhinu, Mamuthum, Megateriu etc., remânându In urm’a lor spemalica se trage totu mai tare spre Sudu, si după acea iera spre Nordu. (Ore în prevederea aceea cuprindu Englezii tîerile de la Polulu sudica si din Australia, ca se aiba unde locui, când insulele britanice vor zace sub ghiasla? Atunci noi pagini folosit vomii trage din Franz-Josef-Land’a: cele descendente a Cerbilor si a caprelor selbatice , a Rhinocerilor si Elefanților moderni, etc. etc. Din fetele speluncee descindu ursii, lupii, vulpele, hienele din presenti etc. O parte mare din acele animale, supunându-se regimului omenescu,se domesticiră, precum sânt vitele, cânii, mîtrele etc. Unele specie de simte inainteza în constructiunea fisica apropiându-se de omu, precum sânt : Gorill’a, Sîmpansulu, Orangutangulu si Gibbonulu, cari specie se si numescu anthropoide. In fine si omulu, cu intrarea lui în epoch’a post-tertiara începe se iesa din starea unei fete inferiore, si cunoscându-si acum lipsele pentru esistentia — pasiesce spre cultura. Elu mănâncă din pomulu cunoscintii binelui si alu reului, si perdiendu paradisulu, e necesităţii d’a-si agonisi nutrimântulu în sudorea feciei sale Amesuratu convietiuirei omului cu animalele cele mai distinse, si conformu gradului de cultura a lui, epoch’a anthropozoica se subimparte în urmatorele perioade: I. Etatea Mamutului, numita asia de la celu mai însemnatu animalii convietiuitoru alu omului, care a fost Mamutului cam deodata cu fetele spelee. Omulu e încă tare selbatecu, dara începe a se folosi de petrele ascutîte, de oase si carne pentru cele mai primitive unelte. Vasele lui sânt încă numai cogile de nuci, scoicile, etc. Locuinti’a si mormântulu lui era ori în liberu, ori în spelnnce unde scheletele lui se afla la unu locu cu a ursului speleu. — Din cărbunii de lemnu, aflați la unu locu cu remasîitele lui, se deduce, c a cunoscuții si întrebuintiarea focului. Tipulu lui e aproape de alu antropoidelor, si a rassei microcefele. De la armele si uneltele lui cele crude primitive din petra acestu periodu se numesce si etatea petrea cea mai antica. II. Urmeaza etatea Renului sau a petrelor cioplite. După ce se raresce Mamutulu, convetiuitorulu celu mai însemnatu alu omului e Remulu , de la care s’a si luatu numele etatii acesteia, apoi elanulu, bourulu etc. — Omulu scie acum se-si cioplésca din petrele cele mai tari instrumentele si armele necesarie, dar încă nu le scie polei; — de aceea acésta etate se poate numi si a petrelor crudu cioplite. — Omulu a învetiatu sa faca vase de lutu, înse într'o forma încă de totu dura. — Elu s’a dedata la locuintie mai stabile, sapate în pamentu, de aceea elu e încă