Familia, 1878 (Anul 14, nr. 1-98)
1878-03-26 / nr. 25
S BUIH-PESTA 26 Martiu st. v. 7 Aprilu st. n. =$e=$fe T& J& T&T Va esi joi’a si duminec’a. i Redact.: strad’a Havas nr. 1.nr. 25. . __ __ _ _ _ Pretiulu pe unu anu 10 fl. i UIIL _X_X V. J pe Yj (je ami 5fl . pe y, de j 1878. anu 2 fl. 70 cr. i Pentru Romani’a 2 galbeni.I CONSIDERATIUNI ASUPRA TIMPULUI SI SPACIULUI. x. In diu’a a sieptea a facerei — dice Moise, — că Ddieu termină toate lucrările sale, si se odihni in diu’a a sieptea de toate opurile sale, ce le făcuse. (Fac. II. 2.) Aceasta di înfațisiaza epoch’a presenta, pe care geologii o numescu posttertiara, postpliocena, quartiara si anthropozoica (a omului.) Ea se împarte în formaţiunea diluviala si alluviale, după cum schimbările pe suprafaţa pământului s’au întâmplatu în urm’a reversărilor de ape în periodulu de ghiaţia, sau în urm’a speraturelor prin ploi si prin esundări de riuri, — după cum vedemu că se întâmpla și în dîlele ndstre. Déca peste totu putemu lua, că în respectulu sedimentelor epoch’a primordiala se caracteriséza mai alesu prin ardesia, — epoch’a primăria prin silicate, cea secundaria prin calcite (varuri), — și cea tertiaria prin arenele nesipose , apoi putemu dice, că în epoch’a quartiara predomnescu straturile lutoase. Activitatea platonica cea vehementa din epoch’a terţiara cu intrarea ei în epoch’a quartiara începe a se mai linisci, restringându-se pe lângă înaltiarea si cufundarea singuratecelor pârtie din suprafaţi’a pământului, redicându insule si înnecându continente peste totu sau numai în parte. — Acâsta operațiune înse e numai succesiva si atâtu de liniscita, în câtu d’abia se observa în decursulu de sute ori de mii de ani. Intr’acea, cu atâtu mai vehementu lucrau urletele vulcanice, cari ori mai duréza până acum, ori stingându-se au lasatu după sine numai urmele căminului în forma de munți conici încungiurati de lava, tufu si cenusie. Atmosfer’a globului terestru si altu cum în urm’a îngrosierei scortii lui se recorira peste totu mai tare decâtu în epoch’a premersa; — iara în urm’a redicaturilor de munți înalți mai cu seama pe emisfer’a septemtrionala, partile nordice se recita si mai tare. — Si deca la aceste circumstantie, — pe lângă declinarea eclipticei deequatorulu pământului, ce produce iern’a si ver’a anuala, mai luămu în considerare si ciclulu de 21,000 ani alu declinării ossiei pământului de calea orbicolora (orbita), în puterea careia emisfer’a cea nordica schimba cu cea sudica alternativa o vera si ierna orbicolara de câte 10,500 ani.*) *) De la a. C. 1248 incoace emisfer’a nordica, si prin urmare si tierile noastre au întratu în periodulu recelei, care dureza încă 9860 ani până va ajunge culminatîunea de ghiasîa, — după acea intra era periodulu caldurei. — Intr’acea vegetatîunea si vieti’a ani-