Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)

1881-03-26 / nr. 25

150 Academi’a Româna. ‘Bucureşti 31 martie. Sesiunea generala a Academiei române s’a deschis în 10/22 martie în palatul universităţii, în sala ornata cu busturile donatorilor Zapa şi Herescu şi cu portretele literaţilor decedaţi. Din membrii de peste Carpaţi simt aici presenţi: Teclu, Ales, Romanu, Babeş, dr. Vasioiu şi Bariţiu, iar venerabilul şi ilustrul literat Cipariu, deşi a fost aşceptat cu mare dor, se vede înse că din causa depărtării şi a timpului cam rece, nu ne-a putut onoră de astadata. Spiritul seu înseşi inima densului vor fi totdeauna în mijlocul oamenilor de sciinţa şi cu sentimente românesci. O plăcută suprindere ne causă de asta-data amabilul membru dl Odobescu, care din causa sânetăţii se depărtase din ţara anca la anul 1879 şi fără ca cineva se aiba vre-o scrie de venirea densului, ne suprinse cu presenţ’a sa în ajunul zilei de deschidere. Densul se afla acum deplin sânetos şi cu aerul seu vechiu blând şi nobil. Pana asta şi membrii au lucrat mai mult în secţiuni. Diferitele comisiuni înca nu şi-a şi înaintat raportele sale. Continuarea discuţiunii asupra proiectului de ortografia, care remasese neterminata în anul trecut, s’a amânat până în septemâna viitoare, când probabil va putea se asiste și Augustul Protector al Academiei, Majestatea Sa Regele României. Una din importantele cestiuni ce vor trebui resolvate în decursul acestei sesiuni, este suplinirea fotolielor vacante ale membrilor decedaţi Laurianu, Hodoş şi Andrei Mocioni. Cel d’ântâiu facea parte din secţiunea literara şi fotoliul seu de asta-data va putea fi ocupat, înse adância sa erudiţiune mult timp nu se va putea suplini. Deşi toţi membrii decedaţi au fost români din Transilvani’a şi Ungari’a, cu tote aceste nu se scie deca locul denşilor se va ocupă tot cu români de peste Carpati. în anul 1879 când s’au votat nouele statute, articlul referitor la membrii s’a stabilit astfel: »Membrii Academiei nu pot fi de cât Români din ori ce ţara, cunoscuţi prin operele și activitatea lor literara și sciintifica", înse nu s’a precisat de loc câți se fia din fia-care provincia și așâ rămâne totdeauna la apreciarea corpului academic pe cine se alega, fără ca alegerea aceasta să fia restrinsa la provincii. Candidați din Transilvani’a și Ungari’a, deca i-am luă după list’a ce o audim în tot anul dela unii și alții, atunci am putéa dice că sânt destui. Fia-care membru își are omenii sei pe care i cunoasce mai bine de cât pe alții, și nu este nici o mirare deca fia-care doresce ca unul seu altul din amicii sei se ajunga a fi membru al Academiei. Ambițiunea e destul de nobila și nu putem de cât să felicităm pe astfel de aspiranți. Una înse se nu o pierdem din vedere. Ca cineva se ocupe asta și după demnitate un fotoliu într’o Academia, trebue se fi cetit mult, se fi scris mult, și nici atât înca nu este de ajuns, trebue să fi produs ceva, să fi înavuţit literatur’a cu lucrări noue şi adevărat utile. Recunosc toate dificultățile ce le întimpina scriitorii noştrii de peste Carpaţi, că partea cea mai mare nu are mijloace spre a-şi tipări scrierile sale, că nu avem editori ca în Germani’a, Itali’a, Franci’a și Engliter’a, cari se le tipareasca cu cheltuelile sale; dar aceasta se nu ne rețină dela o munca serioasa. Deca scrierea cuiva va avea numai o schinteia electrica, numai o singura rada de lumina, autorii pot fi siguri, că munc’a lor va află îmbrățișarea și ajutorul oamenilor de bine, că oper’a lor mai curând sau mai târdâu va vedea lumin’a zilei şi că ea va aduce servicii utile naţiunii sale. Aşa se formeaza bărbaţii de sciinţa, aşa se formeaza literatur’a şi aşa se formeaza naţiunile. Eu din parte-mi nu am cuvinte de ajuns ca să încurajez din toata inim’a pe tinerii nostrii a pasi cu tot devotamentul pe aceasta cariera. Nic. Densusianu. Sesiunea gen. a Academiei Române. Deschiderea sesiunii se facil la 10/22 martie, fiind presinti membri: Alecsandri, Caragiani, Hasdeu, Maiorescu, Chintescu, Romanu, Sion, Baritiu, Ionescu, Maniu, Melchisedec, Odobescu, Papadopol-Calimach, Urechia, Aurelian, Bacaloglu, Brândza, Falcoianu, Felix, Ghica, Stefanescu, Teclu, Vasioiu. Presedintele, dl Ion Ghica, declarând sesiunea generala a anului 1881 deschisa, dl B. P. Hasdeu citesce raportul delegatiunii asupra activităţii Academiei de la închiderea sesiunii trecute. Din acesta scoatem urmatoarele împarteşiri : dintre membrii Academiei au mutat trei insi, A. T. Laurianu din secţiunea literara, Andrei Mocioni şi Iosif Hodoş din secţiunea istorica. Academia şi-a îndeplinit sacr’a datoria de a redică un monument funebru lui Papiu Varianu; repausatul Teodor Veisa a făcut în folosul Academiei un legat de 25.000 lei; bibliotec’a s’a înavuţit într’un mod considerabil, atât prin cumperări, pe cât prin schimburi cu alte Societăţi înveţate şi mai cu seama prin bogate daruri; din preţiosa colecţiune documentara a repausatului Eudocsiu Hurmuzachi, tipărirea tomului IV din documente e deja forte înaintata, iar volumul II din Fragmente este aproape gata; din publicaţiunile proprie ale Academiei, a aparut testul complet din Psaltiri’a lui Goressi, reproducerea Pravilei celei mici dela Govora din 1640 şi volumul VI din operile principelui D. Cantemir, conţinând Istori’a ieroglifica şi Compendiolum logicae, aceste înse n’au fost date înca în public, din caus’a că dl Odobescu are a le însoţi cu notiţe critice şi glosare, pe cari anca nu le-a putut termina, iar altele, ca Vileţ’a sânţilor Varlaam şi Ioasaf tradusa de logofetul Udrişte Năsturel la 1643 şi volumul VII din operile cantemiriane, sunt în curs de tipărire, din corpul Analelor a eşit la lumina »Daci’a înainte de Romani, de dl Gr. Tocilescu, din Anale pe anul 1880 sânt deja tipărite 120 cele; dintre procesele Academiei s’a câştigat cel cu epitropî’a bisericei Sf. Vineri, pentru moşi’a Satul-Nou şi Academi’a a incassat 9.901 lei 43 bani, celelalte se afla în apelata, în şedinţele ordinarie din cursul anului s’au citit mai multe lucrări sciintifice şi s’au desbatut diferite cestiuni importante, dintre cari se amintesc doue si anume s’a ales o comisiune compusa din dnii Cogalniceanu, Hasdeu si Stefanescu, spre a merge în Dobrogea şi a culege acolo anticităţi şi a le supune unui studiu serios; 2) o comisiune numita spre acest scop a compus o schița de proiect în privința unui edificiu special al Academiei, care se intruneasca în sine mai multe institute de cultura naționala, proiectul se va comunică de cătra acea comisiune; pentru premiile anuale ce simt a se decerne în aceasta sesiune FAMILIA Anul XVII.