Familia, 1895 (Anul 31, nr. 1-52)
1895-03-26 / nr. 13
ORADEA-MARE (N.VARAD) 26 martie st. v. aprilie st. n. Esc in fiecare duminecă Redacţiunea: Nr. 13. Strada principală 375 a. Şcola cu noroc. fă, măi Bucurei! mai ^■una mai $■ alta pe masă, că vegh 't că n’am vreme, că doră nu-s singur. Bucurel săruta mâna dascălului (ţicându-i bună (Jiua şi intră in alta odaie. — Cuminte băet— cţice dascălul urmând vorba — bine-a mai făcut c’a umblat la şcolă; ea-i inlina de acii aceea ce ne mai pole in căliţi. Omul fără de şcolă e ca un pădureţ neorod, ca pământul indosit la umbră, ca moara fără apă, săcara fără spic, coşerul fără păpuşoiu, biserica fără preot, clopotniţa fără clopote. Precum se lucră cu trupul, adecă cu casa, sapa şi grebla, aşa trebue şi cu capul: noaptea trebue delăturată din el, mintea luminată. Cu cât mai mult te frămânţi cu învăţătura, cu atât mai mult folos ţ-ai duce ea. — Cum, bade Badale! poate dumneata nu creții cuvintelor mele? — Cum nu? cred. Eu văd şi singur că nu-i bine de cei ce • îşi lasă copii neinvăţaţi. — Uuită-te bade Badale numai la străini! cum au venit ei in ţară ? N’au venit cei mai mulţi goli, cu băţul in mână şi cu vânt de primăvară in pungă? ... şi iacă astăci la ce a ajuns ei!.. ne-au intrecut, s’au îmbogăţit, iară noue ne-au pus traista ’n spate. Suntem lipsiţi pământului şi aduşi la sapă de lemn. Iţi vine să plângi de amar şi de durere! Dela Cernăuţi şi până la Dornă nu mai vechi prin cancelarii decât numai domni străini, şi numai rar unde, ici şi colea, vegli şi câte unii de ai noştri ca resăriţi din pământ ori 13 (Novelă din popor.) (Urmare.) VisARioN Roman. plouaţi din cer. ANUL XXXI. 1895. Preţul pe un an 10 fl. Pe Vs de an 5 fl. Pe 71 de an 2 fl 70 cr. Pentru România pe an 25 lei