Federatiunea, ianuarie 1871 (Anul 4, nr. 1-7)
1871-01-29 / nr. 7
si Cancelari’a Redaetiunii e in Strat’a tragatoriului [Lövészutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Va est Mercuria, Vineria si Dominee’a. Pretiala de Prenimeratione: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a- Pre siese lune . • . 6 „ „ „ Pre anulu intregu ■ 12 „ „ „ Pentru UoiMnul’» : prea- intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ ” ^ — ® «i = 8 „ „ Pentru Inscrtiunl: 10 pr. de linia, si 30 pr. taos’a timbrare pentru fiesce-pare publicatiune separatu- In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, 28. ian. 1871. st. n. In cursu de unu annu, câtu lui silitu a lipsi de la conducerea acestui diuariu, avui fericirea de a fi suplenitu prin doi barbati de spiretu si inima. Unu june cu emininti facultăți spiretuale avendu missiunea apostolici natiunali, D. Ionu P o r u t i u, carele inca cu inceputulu annului 1868, intruse''pre cararea cea spinosa a publicisticei romane, ca primu collaborator^ internu la redactiunea dinariului „Federatiunea“, era in tempulu captivităţii mele, condusse, aprope unu annu intregu. Redactiunea acestui diuariu, conformu programmului cunoscutu si după convicţiunile salle celle mai curate. D’insulu n’a alergatu, ca multi alţii, după carrulu cellu triumfale allu stapaniloru dîllei, ci preferi, luptandu lupta onorifica pentru caus’a cea mare a Românismului, a cadé victima persecutiuniloru unui guvernu orbitu de successele efemere alle situatiunii. D’insulu va suferi pentru natiunea sa, carea insa-si sufere. D’insulu scie că d’in carcere are sé essa libertatea. Onore lui, si multiamita d’in parte-mi ! Amicului meu si condeputatului Dr. Iosefu H o d o su, sunt detoriu recunoscintia pentru ca, rogatu fiindu de mine, a primi sarcin’a Redactiunii si mai allesu a responsabilitatii împreunate cu dins’a, ellu n’a dissu „vestigia me terrent !“ — n’a numeratu celle siepte processe alle „Federatiunei“ — ci cu barbatî’a-i cunoscuta, fără a se indoi unu minutu, respunse „primescu!“ si accurse a sprijini pre cei persacutati, sciindu ca missiunea nostra este a combate pentru cei appesati de sorte, urmandu profundulu intiellesu allu memorabilei sentintie „Victrix causa diis piacuit, sed victa Catoni.“ _ Aurulu se lamuresce prin focu, amicéti’a se cunosce in dîlle grelle, si succursulu amicabile ce mi-a intinsu are pentru mine cu atâtu mai mare pretiu, cu câtu mic’a colonia rom. d’in Pestea nu ni pote subministra in prisosintia ajutoriele spiretuali si de altmintrea inca sunt „rari nantes in gurgite vasto.“ Reluandu redactiunea am fostu detoriu a esprime acesta multiamita si o plinescu cu plăcere. Alesandru Romanu. De pre campulu rezbelului. Neci chiaru in momentulu presinte nu primiramu d’in partea nemtiloru neci una scrie despre situatiunea militaria de la Dijon. Despre generalulu Bourbaki si armata sa se aude ca, după retragerea de la Lisanne, elu a esecutatu una miscare de frontu spre drepta si, cu centrulu radiematu pre cetatea Besangon, tiene ocupate trecerile preste fluviulu Oignon. Arip’a drepta, postata in pusetiunile fortificate de la Blamont, formeza unu cercu defensivu, era arip’a stanga de la Dijon unu cercu ofensivu. Soirile francese de plina acum’a tăcu cu totulu despre pusetiunea, mişcarea si numirea puterilor ingagiate in luptele de la Dijon, precum si despre intentiunile strategice, cari conducu operaţiunile incepute in 21. ian. Numai una impregiurare se pote cunosce cu tota siguritatea din comunicările francese, si anume, cu truppele generalului Manteuffel au fostu innaintatu spre pusetiunile lui Garibaldi dela Dijon nu numai d’in Chatillon-sur-Seine si Montbard, asie d’in norduvestu, ci si d’in Langres, in direcțiune sudica. Truppele nemtiesci s’au retrasu după lupt’a de la 23. 1. c. totu in direcțiunea acést’a, prin urmare ele au venitu in posessiunea pasuriloru d’intre delurile Cote-d’or, si asie potu era innainta fara difficultati mari. După ocuparea cetatii Dole prin nemți, abie se mai pote presupune ca generalulu Garibaldi se se pota tiene si mai departe in pusetiunile sale, si, la casu candu generalulu Bourbaki va remane in defensiva d’inderetrulu fluviului Oignon, va fi constrinsu a se retrage spre sudu. — Deci nu incape neci una indoiela, ck preste putiene dîle se va decide sortea armatei francese de ostu, respective a armatei nemtiesci de sudu. Unu correspondinte alu dinariului vienesc „Tages-Presse“ comunica, cu privire la armat’a generalului Bourbaki, urmatoriele date : „Situatiunea in estulu Franciei incepe a se limpedî, si nu se presinta neci decâtu atâtu de periculosa pentru armat’a lui Bourbaki, precum o descriu dinamele nemtiesci. E dreptu ca retragerea acestei armate, urmata după lupt’a de la Lisanne, s’a intemplatu in urm’a amenintirrii liniei de impreunare cu Lyon-ulu prin corpurile generalului Manteuffel, si s’a esecutatu in ordine buna si fara a fi neliscita d’in partea inimicului. In momentulu presinte, generalulu Bourbaki stationeza cu grosulu armatei sale in pusetiunile tari d’in tienutulu de la Besangon, care face intre fluviele Oignon si Doubs; avangardele sale tienu ocupate trecerile preste fluviulu Oignon, prin ce se inlesnesce armatei francese una străbatere noua in direcţiune spre Vesoul seu Gray. Generalulu Clinchamp tiene in estecu pre generalulu Werder, care se încerca a se uni cu Manteuffel preste Lure si Vesoul. — Arip’a drepta a hri Bourbaki, si a numitu corpulu Bressolles si corpulu de voluntari Bourras si-au luatu pusetiune intre Hippolyte si Beaune-les- Doubs, d’inderetrulu partii superiore a fluviului Doubs, si au ocupatu la Blamont si Clerval trecerile preste acestu fluviu, pentru ca la casu de trebuintia sa pota era innainta spre Belfort. Pusetiunile de la Dijon si Auxonne, cari se afla in partea estrema a aripei stânge, sunt ocupate de Garibaldi. Elu primi in tempulu d’in urma si comand’a asupr’a divisiunei Pelissier, prin ce armata sa se intari cu 10.000 fetiori, si asié, precum se vede d’in ataculu respinsu alu pomeraniloru, ea e destulu de numerosa pentru a se tiene in pusetiunile sale. Armat’a francesa de astu ascepta inea in continuu întăriri cari se intrunescu in Lyon, si apoi se tramitu pre teatrulu resbelului. Aceste truppe stau sub comand’a qiprema a generalului Toint de Gevigny, si se duce ce au crescutu degîk in mesura atâtu de mare, in câtu formeza unu corpu de armata intregu. De asemenea si divisiunea Lecointre d’in corpulu 25, de armata, remasa in Nevers, se va tramite in casu de lipsa armatei de ostu. Preste totu, numerulu truppeloru de sub comand’a generalului Bourbaki se pote specifică aprope la 200.000 fetiori, d’intre cari, computandu-se si armat’a generalului Garibaldi, pre teatrulu osticu alu resbelului se afla degik 130—150.000 fetiori. Nemții si încorda tote poterile pentru ca sa nimicesca acesta resistintia d’in ostulu Franciei, carea incepe a deveni d’in ce in ce mei amenintiatoria si periculosa pentru ordele loru. Corpurile generalului Manteuffel, scose d’in armat’a assiediatoria de la Parisu, au sositu inca la tempulu seu pre teatrulu osticu alu resbelului, pentru ca sa elibere corpulu lui Werder si truppele assediatorie de la Belfort d’in pusetiunea loru critica de langa Lisanne. Manteuffel tramise d’in Chatillon-sur-Seine si Langres unu corpu contr’a Dijonului si contr’a linieloru de impreunare ale lui Garibaldi cu Bourbaki, la Dole. Unu altu corpu mersa spre Vesoul si Besangon, pentru a se uni cu generalulu Werder. Corpulu d’antâiu ocupa in 21. ian. cetatea Dole, si tramise mai multe truppe contr’a caliloru ferate cari conducu dela Besangon spre Lyon, prin ce s’a slabitu atâtu de tare, in câtu generalulu Garibaldi potu bate si respinge grosulu corpului alu douilea de armata prusesca, care innainta contr’a lui. — Pentru a restitui lini’a de împreunare intre Garibaldi si Bourbaki, întrerupta prin ocuparea cetătii Dole, d’in truppele adunate in Lyon se tramitu colone considerabile in Chalons sur-Saone, Poligny, Arbois si Salins, precum si in Chagny si Autun. Deci încercarea generalui Manteuffel, d’a rumpe pusetiunile francesiloru d’intre Dijon si Besangon, a devenitu illusoria, si, la casu candu Garibaldi se va poté tiené la Dijon, plina candu generalulu Bourbaki va lua ofensiv’a contr’a celoru doue corpuri noue ale prusiloru, aceste voru veni pre usioru in una pusetiune forte critica, d’in carea numai cu greu se voru poté elibera, deora ce liniele loru de retragere sunt dominate de Garibaldi. Intre aceste, tragatorii liberi strica in continuu liniele de impreunare ale nemtiloru d’in Haute-Marne si Yonne. Una colona strick puntea călii ferate d’intre Nancy si Toul, si nu lipsia multa, ca generalulu Lecointre sfe prindă la Briare brigad’a Rantzau, apartienetoria corpului 9. de armata alu prusiloru, atacandu-o in 17. ian. de una-data d’in trei părți. Numai cu greu i-a succesu a scapa de acesta catastrofa, lasandu in minele francesiloru cate va sute de prisonieri.“ Diuariulu „Etoile beige“ publica una depesia d’in Blondain, de la 24. ian., după care cei 15.000 prusi, cari au assediatu cetatea Cambrai, s’au retrasu de acolo, si acum’a se signaliseza sosirea loru in Roeux, langa Arras. Corpulu de armata alu generalului Faidherbe se reorganiseza cu rapediune mare. Camer’a reprezentantilor« Ungariei. Siedinti’a de la 25. ian., 1871. Vice-presiedintele Bela Perczel deschide siedinti’a de astadi a camerei representantiloru la 10 ore a. m. — După verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedinte, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se transmitu comissiuni petitionarie. Georgiu Stratimirovits interpelleza pre ministrulu de interne, daca are cunosciintia despre estindarile d’in comitatulu Torontalului, si ce mesure a luatu pentru alinarea si micsiorarea nenorociriloru ? — Se va comunica ministrului concerninte. La ordinea dîlei urmeza desbaterea speciale a supr’a bugetului, si a numitu asupra propunerei guvernului, relativa la immultîrea salarieloru pentru oficiali. Ladislau Berzenczey despreba numirile cele multe, inse guvernulu a trebuitu se proceda estu-modu, caci vechii oficiali ai lui Bach trebuiau seu se se restitua in posturile loru, seu se se pensioneze ; dreptu ace’a oratorale accepteza propunerea guvernului. Ministrulu presiedinte, c. Iul. Andrássy, presinta legea sanctionata de Majestatea Sa despre recrutarea d’in anulu 1871, invitandu camer’a, ca după publicare ste o tramita camerei magnatiloru. Dupa aceea, reincepandu-se desbaterea speciale, Mauritiu Wahrmann se dechiara pentru, era Ales. C s i k y contr’a immultirii salarieloru pentru oficiali. — Ne mai fiindu inscrisu neci unu vorbitoriu, presiedintele dechiara discusiunea de inchiriata. — Inse, inainte de a se incepe votarea, se verifica partea procesului verbalu, carea trateza despre publicarea legei susu amintite, si se tramitu ambele camerei magnatiloru. Dupa ace’a ar’ avé se urmeze votarea. Presiedintele spune, ca esista trei propuneri, asupr’a carorua are a se face votarea , si anume, propunerea d’antâiu, a guvernului, se referesce la immultîrea salarieloru pentru oficialii de statu, cari au una lefa anuala mai mica de 1050 fl. ; a dou’a propunere, totu a guvernului, se referesce la immultîrea baniloru de cortelu pentru oficiali, si a patr’a e propunerea lui Fr. Deák, dupa carea immultîrea salarieloru se se estinda si asupr’a concipistiloru de la tribunalulu supremu. Comissiunea financiaria propune a se face reduceri atâtu in banii de cortelu câtu si cu privire la salariele immultîte. — La votare, camer’a accepteza, cu privire la immultîrea salarieloru, propunerea guvernului si a lui Fr. Deák, era pentru immultîrea baniloru de cortelu se adopta propunerea comissiunei financiarie. Se pune in desbaterea camerei proiectulu de conclusu alu comissiunei financiarie, dupa care institutele de instructiune, cari de presinte se afla sub administrarea ministrului de financie si comerciu, se se puna prevenitoriu sub juredictiunea ministrului de cultu si instructiune. — Dupa una discutiune scurta, camer’a admite propunerea comissiunei financiarie. Dupa ace’a se cetesce unu pasagiu d’in raportulu generalu asupr’a bugetului, prin care comissiunea financiaria si esprime dorinti’a, ca d’in Htr. 7473. Pest’», Domineca, 29/17 ian. 1871. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului