Federatiunea, mai 1871 (Anul 4, nr. 44-54)
1871-05-28 / nr. 54
Pest’a, Domineca, 28/16. main, 1871. Btr. 545SS. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului 81 Cancelari’» Redactiunii e in Strat’a trag&toriului [Lövészutoza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se vor arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialui si economicii. Ta esî Mercuria, Tineria si Dominec’a. Pretiuim de PreuuinerntlOne Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anuln intregu • 12 „ „ „ Pentru Itumini’a : prea- intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ ,, „ 38 „ = 8 „ „ Pentru inscrtiuni : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespecare publicatiune separatu- In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. D’in caus’a santeloru nostre serbatori numerulu prossimu alu diuariulu nostru va apari numai vineri a venitoria. Redactiunea. Pest’a, 27/15. maiu, 1871. Afara de celea ce atinsesemu in nnii tr. mai este unu reu capitalu in Rouhanl’a, una scădere, după noi, mai mare dureatu tote celelalte d’impreuna. Este hiat vitu celu mare intre popor sii grfc eligentia. Poporulu nu intielege UDa boba d’in tote câte se inscenédia prin eventualele majoritati, cari ajungu si se perondedia la potere, nu pricepe nemica d’in tote luptele amarnice si neintieleae ale partiteloru, ba elu nu intielege neci pretiulu institutiuniloru de cari se bucura, seu celu pucinu ar’ trebui sa se bucure in poterea constitutiunii, pentru ck tote acestea au fostu escamotate d’innaintea lui, ba chiaru in contr’a interesseloru lui, cari sunt totodată si interessele tierei. — De aici urmédia că poporulu nu se interesedia de luptele constitutionale, parlamentarie etc., cu unu cuventu de tota politic’a ; apatr’a lui este atâtu de mare catra totu ce făcu boierii (in Romani’a toti nadragarii sunt boieri) incâtu potemu afirmă cu siguritate si fara temere de a poté fi demnitîti , ca ori ce miscamentu mare in Romani’a, celu pucinu de presentu, este impossibilu, pentru ca poporulu nu ar lua parte si nu in parte la nemica, pote numai de sila, candu i’imbrancesca dorobantiulu. Cu dorere trebue sa spunemu caus’a acestui fenomenu preafirescu. Desrobirea tieraniloru s’a facutu intre marginile unui patriotismu forte augustu, proprietarii romani n’au fostu mai umani decâtu la noi proprietarii străini, au datu de sila si au datu după legea făcută de dinsii. Acum daca legea au fostu illiberala, celu pucinu aplicarea ei să se fi făcuta cu consciintia. Neci atât’a. Am audîtu destule plânsuri in asta privintia, in faci’a locului, dar’ dinarile d’in Romani’a, cari mai innaltia câte odata versulu (celui ce striga in pustia !) ni dau destula doveda despre esistinti’a acestui reu, mare reu. Daca ameliorarea starii materiale a tieraniniloru au fostu neglessa, cellu pucinu s’a facutu ceva pentru innaintarea spirituala a poporului ? Pucinu, prea pucinu, si acestu pucinu inca dispare, de vomu consideră preste totu starea cea innapoiata a României, in asta privintia, facia cu alte staturi ce nu se bucura neci pre jumetate de acelea libertati si n’au acele mediuloce materiale, de cari dispune Romani’a libera si avuta. Scolele populari sunt mai numai pre barda, spre intemeiarea, organisarea acestorua, cu unu cuventu spre innaintarea intelectuala a poporului s’au facutu forte pucinu. Neci una partita politica, ajunsa la potere, n’au staruitu cu seriositate pentru redicarea intellectuale a poporului, nu s’a interesatu de poporu, de unde au urmatu, firesce, pecatului pedeps’a, ci poporulu inca nu se interesedia de neci una partita. Poporulu in Romani’a este una massa passiva facia de tote partitele politice si luptele loru. Insisi amicii nostri politici, partit’a liberaliloru numiti „rosi“ au pecatele loru de negligentia a poporului, ei voru fi in stare s- apretiuesca, mai bine de câtu noi si resultatele acestei negligentie. Recunoscemu si constatamu, ca nu s’a potutu altmintrea, pentru ca eternele lupte politice, in esageratiunea loru potentiala, impedeca desvoltarea, conditionata de la linisce si pace spiretuala. Ministeriulu lui Brateanu - Golescu luase initiative la mari fapte nationale si de cultura, dandu impulsulu necessariu spre desceptarea spiretuala a românismului, spre redicarea consciintiei nationale, dar’ adversarii lui politici n’au vrutu sa depună, macara pre unu minutu, armele adese ori illoiale, prin cari s’au paraiisatu tota acţiunea bine intentionata a partitului liberalu. D’in nefericire, acesta tactica gresita au urmatu-o, inse, si partitulu liberalu, facia de antagonistii sei, cari i sucesera la totere, piina in momintele presente devenite supreme. Sosise tempulu de a calcă tote interesele de partita, si, facia de critic’a situatiune in care se afla fierui in mediuloculu marei crise europene, a da dovedi de innaltu patriotismu. Onorea initiativei, si in asta privintia, au fostu si este reservata, marelui partitu liberalu. Asie intielegemu noi, asie vremu sa se intielega, activitatea mai multu passiva si retragerea temporaria a partitului liberalu. Retragerea Dlui C. A. Rosetti de pre campulu lupteloru politice inca, trebue ca este unu resultatu alu conduseloru urmate d’in barbatesc’a si patriotic’» resolutiune a partitului intregu. Este de doritu că organele liberale inca sk urmedie acestu mare actu de abnegatiune, era press’a romana preste totu sk înlăture agitațiunile irritatorie, sk desbata Gestiunile de tota natur’a, sk le critice cu tota rigorea dar’ cu seriositatea si cuveninti’a ce numai singure făcu onore si la una parte si la alta. Partitulu liberalu, urmandu astfelu, va ave totu dreptulu de a pretinde că si partitulu conservatoriloru numiți „albi“ la rondulu seu, se dke dovedi de asemene patriotismu. Vomu vedé moderatiunea lui si asceptimu cu nerăbdare că se nu dke si dovedi de innalta intieleptiune, politica. Camer’a actuala a României trebue sa fia la innaltîmea missiunii si deplinu consola detorintieloru sale. Ingente este responsabilitatea ei facia cu tier’a, facia cu romanismulu intregu. Daca vreodată au fostu neaperata trebuintia de patriotismu, intieleptiune politica, seriositate si resolutiune, apoi este in gradu superlativu asta-di, candu leulu racnesce cautaodu ca sa ve apuce. Resimtemu părerile si dorinttele nostre. Daca guvernulu va cere Camerei schimbarea, adeca violarea constitutiunii, seu restringerea libertatiloru, atunci dinsulu nu are cugete curate, nu are scopu bunu, atunci Camer’a sk-i respingă impi’a cerere, sk-lu respingă pre elu însumi. Daca inse, tienenduse intre marginile constitutiunii, va tinde la consolidare, la regularea financieloru statului, la imbunetatîrea justitiei, administratiunii si institutiuni publice, etc. etc. atunci camer’a va trebui sk-i die totu concursulu ei. Camer’a va trebui sk reguledie cestiunea, celebra in scandalu, a chiloru ferrate, adeca cestiunea Stousbergiana; sk se ingrijesca de tempuriu a impreuna caile ferate romanesci nu numai cu liniele d’in Ostrunguri’a ci si mai alesu cu Orientulu pentru a nu fi preveniţi, de altii multu mai cercuspecti in tota privinti’a; — mai departe, a luă bine in consideratiune importanti’a Dunării, celu mai mare riu alu Europei, d’in care cea mai frumosa si cea mai însemnata parte este in posesiunea României, si pre care Ostrunguri’a la conferinti’a d’in London, vrii, dar’ nu potu, sa puna mau’ii d’in caus’a Prussiei — tote avantagiele comerciale si strategice ale Dunării sk se esploatedie. Va fi nu numai rusîne a fi intrecuti in asta privintia inca si de Serbi, ci daun’a care va resultă din negligentia, va fi irreparabila. „Roşii“ nu sunt in camera, prin urmare nu se va puté duce, ci au venitu a in paralisă acţiunea cea salutaria, deci la Dv. domni deputat! d’in camer’a actuala, cu gmernulu, care v’au alesu, d’impreuna, este, sk dovediţi ca nu numai vi cunosceti missiunea, ci o sciţi si impleni. Atunci veti binemerită de patria, veti avl simpatiele nostre. Ddieu sk pro tega Romani’a „libera!“ Cat. Cens. Decliiaratiiiiie. După nedreptatîri secularie, ce se pareău a fi corupt» semburele si medi’a natiunei romane d’intru acésta patria, câtu ea să nu se mai potu repară, veni anulu 1848 si pre neasceptate aduse si pentru Romani resarirea unora dîte mai semine că celea d’in trecutu , auror’a libertatei, aparendu pre ceriu, implic peptulu loru de incredintiarea, cum ck sierbitatea cauta sa pice. Atunci Romanii in locu de a lasă frenu libera semtiementului, ce intru asemeni impregiuriri naturalmente se descepta si cresce intru animele celoru nedereptatîti si, incovaiati de sarcin’a asupririloru, au preferitu a-si luă de indreptariu marile si eternele principie ale dreptului rationale. Deci intru adunarea nationale, tienuta la Blasiu in 3/15. maiu 1848, a proebiamatu libertatea, egalitatea si fratîetatea, dechiarandu, cum că pre acestea voiesCU a-si intemeiă veritoriulu, conform» acestora voiescu a se regulă relatiunile sale cktra națiunile colocuitorie. Asie candu se planiză cu maestria si se asceptă cu incredintiare apunerea totala a natiunei romane d’in aceasta patria, atunci ea reinvik, si nu numai se arete demna de o sorte mai buna, ci inca si afla basele pre cari singure se pote reconstrui patri’a asie câtu sa presteze locuintia solida, secura si paciuita pentru toti fiii sei. lese dorere, program’a natiunei romane, d’in partea natiuniloru collocuitorie, nu a fostu intempinata, precum sperău Romanii si precum merită după valorea sa interna. Ca naţiunile collocuitorie, dedate a domni singure, nu voira a suferi, că si Romanii sa incurga in regularea destineloru patriei comune ; d’in contr’a ele continuara nedreptatîrea secularia, singure adusera legi, precâtu contrarie ideiloru tempului pre atâtu stricatiose binelui publicu si ruinatorie pentru venitoriu. Urmările erău inevitabile. Ele preste mesura pucinu au intardîatu. Atunci si numai atunci, candu politica radieniata pre multiumirea elementului magiaru singura se arete de ratecita, începură a se apropiă de program’a Romaniloru , vise prea tardîu ! Patri’a eră acum aruncata prada unui periclu estremu. Ce, si câtu de mari rele au venitu de aci preste toti si tota tier’a, bine scimu cu totii, Candu asprimea acestoru incepe a se stemperă, Romanii la tote peasiunile, in cari si-au potutu manifestă ideele si convicţiunile loru, au aretatu cum ce remanu constanți pre langa marile si salutariele principie prochiamate in adunarea loru de la 1848 si singuru de lasincera aplicarea si inducerea loru in vietia asceptau fericirea patriei. Martura e conferinti’a de la Sabiiu d’in 1/13 ianuariu 1861, si cea regnicolaria de la Alb’a- Iuli’a, tienuta in 11 februariu 1861, unde totu realisarea acelei programe s’a poftitu. Martura e diet’a tienuta la Sabiiu in 1863—4, unde Romanii, partecipandu la deprinderea potestatii legelative, spre realisarea totu acelei programe au lucratu. D’in contr’a naţiunea magiara numai plina atunci a manifestatu ceva plecare de a recunósce si acceptă principiulu egalitatii politice natiunali, plina candu cerbirea ei împreuna cu a nostra gemeă sub jugulu de feru alu absolutismului si alu stiriloru esceptionali , era indata ce i s’a deschisu influintia decisatoria asupr’a negotieloru de statu, incepu a se areta străină acelui principiu, incâta aderenti’a ei cktra egalitate scadeă in proportiunea in care cresceă poterea, ce asardulu sortei jocase pre man’a acestei natiuni. De aci i vedemu cu dorere, desconsiderandu celea mai juste pretensiuni de drepturi politiconatiunali ale natiuniloru collocuitorie ; de aci i vedemu prochiamandu egalitatea de lege fundamentale a statului, or’ in legile speciali, prin cari „egalitatea“ ar fi sa se aplice in modu practicu, legiuindu pre totu loculu supremaţia si domnia pentru naţiunea magiara, umilire si sierbcitate pentru celelalte naţiuni collocuitorie ; de aci i vedemu facundu legi de nobis sine nobis. Uniune fara întrebarea majoritatii precumpanitorie a locuitoriloru d’in Transilvania, si in contr’a intereseloru acestei majoritati, censu greu pentru tierani, votu virile pentru nobili si secui, facultate de a remane Romani intre paretii casei private, impunere de a regeră că magiaru înaintea tribunaleloru si in dieta. Era unele illustratiuni ale egalitatei, precum o punu in viétia stapanii dîlei. Nestiintiele de germanisare ale lui Kaunitz si Bach, celea de centralisare ale lui Schmerling si tote desastrele provenite d’in cerbicos’a magiariloru tendentia spre suprematia, inca nu i-au invetiatu si intreleptîtu a caută fericirea patriei