Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)

1871-11-21 / nr. 117

tu, si, cu privire la deficitu observa, ci acestu­a nu repre-­­ sinta micsiorarea averii statului, ca­ci tote sumele d­in bu­­getu sunt in posessiunea statului numai sub alta forma, adeca sunt investite. Colomanu Ghyczy,cetesce numerii d’in votulu se­­paratu, cari se referescu la detoriele Ungariei. Cele mai multe d’in aceste detorie s’au facutu, se dice, spre a poté întreprinde investiture folositorie si rentabile. Resultatele in­se nu se vedu nicaiurea. Dreptu aceea oratorele, pana can­­du nu va vedé resultate, denega categoricu, că aceste in­vestiture potu folosi ce­va. Guvernulu absolutisti cu austria­­cu inca a mersu pre acesta cale la perire. Elu inca a ob­servata acesta maniera in raportele sale. Deficitulu eră ma­re, forte mare, si cu tote acestea elu desemnă situatiunea financiaria a imperiului in colorile cele mai splendide. Ero­­gatiunile estra-ordinarie, cari se cereau odatat se iveau in fia-care anu, firesce, sub diferite titluri si sub alte masce. în­cepură a se vinde calile ferate un’a după alt’a si a se pro­cură bani prin împrumuturi de loterie, etc., pana ce in fine creditata statului a peritu cu totulu. Oratorele spera, ca Ungari’a nu va urmări acesta jocu sistematicu pana in fine; ea se va feri a-si perde esistinti’a de statu in acelu­a­si modu, care a condusu absolutismulu austriacu la naufragiu­ si ne-a facutu pre noi eredi ai lui. Oratorele critica apoi raportata comissiunii financiarie, deslasiara pre largu argumentele votului separata, alu că­rui scopu este, că se atraga atențiunea camerei asupr­a si­­tuatiunei financiarie a tierei inca înainte de desbaterea spe­ciala si, reservandu-si dreptulu a vorbi mai pre largu cu ocasiunea desbaterii speciale, primesce bugetulu in genera­ta de base pentru desbaterea speciale. Acum la cuventulu Carolu Kerkapoly, ministru de financie, si intru-o vorbire lunga si lata desfasiura sor­­gintii venitului si căusele deficitului. Elu se ocupa cu ose­­bir­e de assertiunile oratorelui precedinte si intre altele dace: „Noi amu vendutu, seu vice-versa amu cumperatu dome­­niele de la Gödöllő, Kisbér, Görgény si Fagarasiu. (Paulu Mó­ricz striga „Destulu de reu !“) — Daca cumperarea dome­­nieloru de la Fagarasiu n’a adusu nice unu folosu, voiu se marturisescu, ca pentru acestu bunu rescumperatu amu pla­­titu trei sute si vre-o câte­va mii de floreni, dar’ pentru acesta suma amu capetatu atât’a pamentu, incâtu ni s’a oferitu pentru elu una arenda de 40.000 fi. Afara de aceea capetaramu 32.000 jugere de păduri si h­artîe urbariale in pretiu de unu millionu . . .“ Siedinti’a se redica la 3 ore d. m. tata d’in Brand­’a, unde l’a introdusu Napoleonu III, este menita spre a usiură errogatiunile netemeinice, a usiurâ instelatiunea. Voteza pentru votulu separatu. — Tad­m Prileszky vorbesce contr’a lai Horn. Gabrielu V­ár­a d­y combate manierele comissiunii financiarie, carea ta ascunsa face imputatiuni ministrului de financie si i tiene predice de correctiune, pre facia inse ta lauda si espune starea financiare in colorile cele mai incan­­tatorie. Acést’a­semena forte multa cu manier’a unoru inve­­tiatori, cari in ascunsu in totu modulu si­ areta nemultiu­­mirea facia cu prunculu, ce li este incredintiatu spre edu­­catiune; inse can­du vine tata ta si întreba, cu ce face copi­­lulu, cum se porta, invetiatoriulu incepe a-lu încarcă de laude si a-ta face eseelinte non plus ultra. In fine voteza pentru votata separata. Ferdinandu Éber vorbesce pentru raportata comis­siunii financiarie, er’ Iuliu Schwarz si Mauritiu J­ó­­k a­i renuncia la cuventu. Colomanu Tisza polemiseza cu oratorii precedenti. Contr’a lai Wahrmann observa, ca acestu­a are una in­nal­ta ideea si opiniune despre stang’a, si una mica si debile ideea despre sine si partitulu seu, daca crede, ca spre esecutarea tuturoru reformeloru ar’ fi fostu de ajunsu, că opusetiunea, care n’are poterea in manile sale, se fi com­­pusu si presintatu unu programu, precandu drept’a de la potere n’a fostu in stare se faca acést’a. Oratorele desfa­siura apoi scopulu ce opusetiunea a voita a lu ajunge prin presintarea votului separatu, pentru care asa si voteza. Siedinti’a se redica la 3 ore d. m. Siedinti’ade lai. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Lónyay, Pauler, Bittó si Kerkapoly. După verificarea procesului verbale alu siedintiei pre­cedinte, presiedintele face atenta camer­a, ca prin alegerea lui Edmundu Szeniczey de notariu, comissiunea pentru cen­­surarea dinariului camerei a devenita necompleta. — După aceea prestata registrulu propuneriloru, interpellatiuniloru si alu proiecteloru de legi, remase nedeliberate in lun’a tai noemvre, si trecute in agendele lunei tai decemvre. Regis­­trulu se va tipări si impartî. In fine anuncia mai multe petitiuni juredic­­tionarie, cari se trecu la comissiunea petitiunaria d’im­­preuna cu p­titiunile presintate de deputaţii Colom. Tisza si bar. Stef. Kemény. Dr. Svetozaru Milet­ies pune pre biuroulu camarei unu projectu de resolutiune, in privinti’a reincorporârii confratului militariu câtra Croatî’a. — Se va tipări si distribui. Camer’a trece apoi la ordinea dîtei : continuarea des­­baterei generali asupr’a bugetului de pre anulu 1872. Mauritiu Wahrmann ia cuventulu, si, după ce face una comparatiune intre desbaterile bugeteloru d’in anii trecuti si intre desbaterea de la ordinea dîtei, se apuca a combate imputatiunile votului separatu si a-si motivă votulu seu in favorulu raportului majoritatii comissiunii. A vorbi la acelu­a­si tempu de deficite si de detoriele făcute pentru acoperirea tai, este falsa. Deficitulu este deficitu numai pana nu este acoperita, inse indata­ ce se acopere prin detoria, inceta d’a mai fi deficitu si se preface in detoria. Necontenita se afirma, continua oratorele, ca ne potic­­nimu sub sarcin’a doriloru. Acést’a este una frase, care de­­mustra contrariulu (dieu nu prea ! Rap.). Asta-di potemu portă sarcinele mai usioru că mai înainte. Pretiulu pamen­­tului s’a urcatu si creditata a crescutu, oratorele voteza deci pentru raportata majorităţii comissiunii. Paulu Móricz combate assertiunea d’in urma a lai Wahrmann si dice, câ asa pricepe destulu de bine, pentru ce Diu Wahrmann nu semte sarcin’a dâriloru. Chiaru aces­­tu­a este pecatulu actualelui sistemu de dare ; omenii cu parale, adeca capitalistii, mai nici câ sciu cari sunt sarci­nele statului, pentru câ aceste le porta mai numai proprietarii. Oratorele critica apoi procederea guvernului si voteza pentru votulu separatu. Eduardu Horn condamna impartirea bugetului in or­­dinariu si estra-ordinariu. In fiere adeveratu constitutionale nu esiste Bugetu estra-ordinariu, nu esiste in Americ’a, nu in Angli’a, Prussi’a, Belgi’a, nu in Ispani’a, Danimarc’a, Portugali’a si nu in statele mai mice. Acestu sistemu, adop­ Caransebesiu, 25 nov. n., 1871. (D­e s­l­u­c­i­r­i in p­r­i­v­i­n­t­i’a infiintia­­tului gimnasiu realu - inferioru S’a esprimatu dorinti’a generala in pretiuitele nostre din arie nationale, ca se se dée onoratului publicu informa­­tiuni mai de aprope despre intemeiarea si caracterulu noului gimnasiu realu inferioru d’in Caransebesiu. Satisfacundu acestei juste asceptari properâmu a dă d’in funte siguru in preatinsulu objectu urmatori’a deslucire : Pre­basea reformeloru publicate cu resolutiunea regesca d’in 8 iuniu a. c. pentru confiniele militarie avea se se in­­stitua in orasiulu Caransebesiu, in care se afla asiediatu stătuta majoru si oficialatulu .administrativu alu regimentului confiniariu romanu-banaticu Nr. 13, una scola cetatienesca superiora dupa modelulu unori atari institute de invetiamentu d’in Germani’a cu spesele statului, precum ne-amu obici­nuita noi a duce. Inteliginti’a, multa pucina, câta o avemu in Caransebesi­u cu binemeritatulu Domnu primariu Ioanu­ Brancovea­­n­u la frunte, după consultări previe (prealabile) si cu Pro Santî’a Sa dlu Episcopu diecesanu Ioanu P­o­p­a­s­u, conside­­randu cu totii si avendu in vedere, cu scolele asie numite cetatienesci si­ potu împlini destinatiunea si missiunea loru cea bine-facatoria numai acolo, unde industri’a si comer­­ciulu cu toti romii loru au ajunsu la ore­ si­ care gradut alu desvoltarei, precandu in confiniele militari, si anume in teritoriulu regimentului nostru romanu, precum si in intpre­­giurulu tai provincialu, industri’a si comerciulu se afla inca in o stare de totu primitiva : d’in eces’te si alte conside­­rante inteliginti’a romana d’in locu se resolvl a petitiună pentru infiintiarea unui gimnasiu realu in loculu asie numitei scole cetatienesei superiore. Prefectur’a militaria d’in Timi­­sior’a resolvl pre temeiulu unui rescriptu ministerialu pe­­titiunea susu-atinsa in acelu intielesu, cu infiintiarea unui gimnasiu realu inferioru cu 4 clase, impreunatu cu o scola capitala poporala, numita cetatienésca, era­ si de 4 clase, in Caransebesiu numai in acelu casu se va poté aplacidă, da­ca comun’a politica de Caransebesiu va dă pentru prim’a instruire a gimnasiului odata pentru totu-de-un’a 1500 fi., apoi una subventiune anuale de 2000 fi. pre sem’a acelui gimnasiu. In momentulu primu sacrificiulu ceruta se parea a fi de totu greu facia cu marginitele mediloce materiale, de cari dispune comun’a nostra, mai alesu avendu in vedere alte sar­­cine mari, ce are si ascepta dins’a se le suporte. Dara si aci ne ajuta cunoscut’a munificentia, Pr. S. Sa D. Episcopu diece­sanu Ioanu P o p a s u, carele cu viua bucuria si rara promptitudine indata ce audî despre aplaeidarea conditio­­nata a infiintiarei unui gimnasta in Caransebesiu, se declara a luă a­supr’a sa suportarea p­â­r­t­i­i a t­r­e­i’a cu 500 fi. atâta a sumei aversionale, ceruta pentru prim’a instruire, câta si a pârtii a trei’a a subventiunei anuale, in suma de 666 % fi. Usturandu-se estu­ modu sarcin’a, ce se cereă de la comuna, si dins’a la intrepunerea Dlui primariu Ioanu Brancoveanu se învoi, onore si multiumita ei, la restulu de bani, ce mai eră necessariu. De sine se intielege, ca dandu-se in forma legala si tramitiendu-se la locurile competinte dechiaratiunile respec­tive, in scurta timpu urma aplaeidarea definitiva a gimna­­siului amintita, carele s’a si deschisa cu classea prima la 1. Novembre a. c. cu denumirea gimnasistului absoluta cu maturitate si teologului Basiliu M a n d r e a n u de pro­­fessoru provisoriu alu limbei latine, si avendu cele­lalte studie a se propune de­o­cam­data de catra i­nvetiatorii scolei cetatie­nesci de 4 classe, infiintiate in loculu scolei normale erariale de 4 clase de pana acum, care nu eră alta ce­va, decâtu o prasitoria minunata a germanismului, si in care limb­a ro­mana eră scosa afara cu totulu. In intielesulu reformeloru publicate pentru confintele militarie cu susu-mentionat’a resolutiune regesca d’in 8 iuliu 1871 si a ordinatiuniloru emise pre basea aceloru­ a­si, limb’a propunerii atâtu la scol’a capitala poporala, numita cetatienésca, de 4 clase, câtu si iu gimnasiulu realu infe­rioru s’a decretatu sé fia limb’a materna a maioritatii copii­­loru, cari voru cercetă in fapta aceste institute de invetia­­mentu cu aceea apriata conditiune, pusa de subventionatorii gimnasiului si primita degiu la locurile competinte, că in acelu casu, daca majoritatea scolariloru in gimnasiu n’aru fi romani, limb’a propunerei pentru roman’a, lalin’a, geografia si istoria se fia totu-de-un’a limb’a romana. Se cere inse de la professorii acestui gimnasiu, cu pri­vire la celelalte studie , că sa cunosca bine si limb’a germana si pre câtu este cu potintia si cea magiara că limba oficiosa a tierei, ca asié diusii se fia in stare a corespunde chiamarei loru si in acelu casu, daca copiii cercetători nu voru fi romani in majoritate absoluta. In fine se constateza cu durere d’in espositiunea de mai susu, câ aceste institute de invetiamentu nu au caracteru nici confessionalu si, potemu dîce, nici na­tionalii, fiindu-câ professorii se denumescu de-a-dreptulu de câtra organele publice politice. Dara se ne mangaiâ­­mu, câ ne-amu implintu detorinti’a si mai multa de asta­­data nu amu potutu ajunge, sé ne bucurâmu mai departe, ca acum după infiintiarea acestui gimnasiu se voru poté pu­ne conditiuni mai favoritorie culturei nostre nationale pentru aspiranţii viitori la posturile de invetiatori si preoţi pentru confi­niele militarie si pârtile provinciale mărginite cu acelea­si; se lu­­amu, mai departe, privintia si la impregiurarea, cu tinerii nostri doritori de a trece d’in scolele poporale in gimnasiu, d’in caus’a necunoscerei limbei magiare, in care eschisivui se propunu toate studiele in toate gimnasiele mice si mari, ce le avemu in intregulu Banatu si anume la Timisor­a, Logosiu si Versietiu, sunt nespusu impedecata in invetiatura si înain­tare, asie incâtu d. e. in Logosiu in anulu scolariu trecuta 1870/1 numai in classea prima gimnasiala, după date statistice autentice, ce le aveau la mana, intre 30 sco­lari romani gr. or. 8 au raportata secunde si 12 tertfe, la care resultatu trista caus’a principala este necunoscerea lim­bei magiare. Atari greutati limbistice, la cari professorii neromani si necunoscutori de limb’a materna a scolariloru nostri nu voiescu a luă nici cea mai mica privintia, — nu causéza nespuse daune înaintării nostre in cultura, ca­ci se face uri­­ta copiiloru nostri invetiatur­a si asie parasindu dinsii sco­­l’a, ieu, cum se dice, lumea in capu, facandu despre spe­sele enorme perdute ale bietiloru părinţi, cari apoi prin a­­tari esemple se ingrozescu si se disgusta cu totulu de a mai tramite copiii la scole mai innalte. Deci sperâmu, cu celu pucinu atari greutati, precum si alte inconveniintie legate cu locuinti’a copiiloru nostri ţara supraveghiare si paza in orasiele mai mari si scumpe, că Logosiu si Timisiar­a, nu vomu intemplau la gimnasiulu realu inferioru infiintiatu in Caransebesiu, despre care asceptâmu cu totu dreptulu, că la timpulu seu sé se ră­dice si devină­­gimnasiu realu completa cu 8 classe. p. 466 Comitatulu Timisiu, 24. noemv. 1871. Onor. Die Redactoru ! Cu concederea Dtale vinu a impartesî on. publicu de la „Fed.* cum a decursu alegerea membriloru la municipiulu comitatului Timisiu, in cerculu de alegere Varadi­a, si a­nume : In 21. noemv. sosindu presiedintele alegerii, dlu Rieger Balint, indata se latî vestea ca numai popi nu trebue alesi, si acelu­a care nu postede de 2 ani i­i de de sesiune pamentu nu pote fi alesu, mane dî demane­­ti’a se infacisiara alegatorii d’in corn. Varadia, Mărcovetiu, Jabuca si Solcitia, cu totutulu abié vr’o 90, majoritatea vise d’in Varadia, — dandu-i-se fie­carui alegatoriu câte o siedula de chartia alba, pre care avea sé se scria 7 nume, cari voiă elu sé fie alesi. Acum’a sé fi vediutu cum sburău siedule scrise gat’a, cari cu sil’a se obtrudeău bietului alega­toriu, tara a sei sermanulu, cu cine e scrisu in siedul’a sa, si cine faultă siedulele acestea ? decâtu frații Ioanu si Traica Alesandrovics, intielesi cu cei­a­lalti aspiranți nero­mani ca se triumfeze , cea ce s’a si intemplatu, ca­ci prin machinatiunele aceste demne de mistificatorii loru, se ale­seră, in locu de toti, 2 romani­ (daca nu gresiescu) si 5 ne­romani, cu totulu 7 membri, si anume : Ionu Alesandrovics (matadorulu mistificatiuniloru), Ionu Cocora, Mihailu Remes, ingineriu, de nationalitate boemu, care nu numesce pre po­­porulu romanu, decâtu „G’sindl si Hunde“, Iohan Finke, ispanu in Varadia, Andr. Lilin, ispanu in Iabuca, Svetozaru Mihailovics, negutiatoriu in Varadia si I. Galgany, negutia­­toriu in Mărcovetiu, bulgaru de nascere. Acesti­a au la congregatiunile viitorie a ne representă pre noi romanii d­in cele 5 comune, de siguru ei voru se ră­dice vocea loru pentru cascigarea limbei romane in admi­­nistratiune si pre la judetie, cu unu cuventu se voru inte­resă multa de naţiunea romana. Vai! si amaru ! Dorerosu lucru candu alegatorii d’in satele vecine protestară cu tota energi’a contr’a representantiloru loru neromani, or’ romanii Varadeni cu mulţimea voturiloru loru»

Next