Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-19 / nr. 116
JPest’fl) Vineri, i. dec., 19. nov., 1871. Nr. 116-5§4. Locuinti’a Redactorului El Cancelari’a Redaetiunile in Strafa tragatoriului [Lövészutoxa], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii trainisi si nepublicati ar vom arde. Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii. Va esi Mercuria, Vineria si Dominec’a. Pretinla de PrenumeratiUne Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anuiu intregu . 12 , „ „ Pentru Itouiaul’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei u. „ 6 lune 16 ., = 16 „ .. »38 „ = 8 „ Pentru inseitinnl : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespe care publications separatu. In loculu deschisa 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or- Des mintîre. In Nr. 89 d’in 7/19. nov. 1871. „Telegrafulu Romanu“ Correspundintele Y. d’in Pest’a, in articlulu cu dat’a d’in Alb’a-Iuli’a, 10. nov a. c. dîce: „candu d’in isvoru directu suntemu informati, ca insusi Redactorulu „Federatiunei“ s’a esprimatu innaintea mai multoru a, precum ck de-si pare reu pentru publicarea acellei correspundintie, dara acést’a a venitu d’in partea unui barbatu — protopopu neunitu d’in Sabiiu — care sta in fruntea trebiloru besericesci, aprope de Metropolitulu atacatu, prin urmare aceliua are d’a respunde pentru invectivile cuprinse in acea correspundintia.“ Vediendu acésta assertiune, precum si demn’a indignatiune espressa in „Dechiaratiunea“ d’in Nr. 90 „Telegr. Rom.“ a Preastimatului D. protop. Ionu Hannia, me semtiu detoriu a dechiaru si eu la rondulu meu, cu Onorab. D. Hannia nu este autorulu, neci tramitietoriulu correspundintiei d’in cestiune, publicata in Nr. 106 „Fed.“, ba dechiaru ca de candu me occupu pre terrenulu diurnalisticu, cu Redactorii, n’am avutu onorea d’a primi neci macaru una singura data de la D. H a una vre una scrisore, neci chiaru privata, cu atâtu mai pucinu vre una corespundintia, — prin urmare n’am potutu dîce, neci c’am dîssu cuvintele (relativu la protopopulu d’in Sabiiu) cuprinse in correspundinti’a d’in „Telegr. R.“ Assertiunea resp. dara este insinuatiune tendentiosa si scornitura malitiosa. Publiculu romanescu scie ck eu, cu doue occasiuni, in doue processe de pressa, ce avusemu, intre altele mai multe, innaintea Curtii juratiloru d’in Pest’a, am refueatu cu persistintia, a spune numele autoriloru articliloru incaminati ; cum dara asia poté spune numele correspundintiloru mei, espunendu-i la persecutiuni si neplăceri ? Acestea nu am facutu si nu voiu face pre câtu timpu voiu fi Redactoru. Asupr’a correspundintiei d’in cestiune am vorbitu cu D. cav. Ionu Puscariu, consiliariu la Curt’a reg. fiindu de facta si D. deputatu Lazaru Ionescu, să spuna D cav. Puscariu, — ceci isvorulu cellu directu allu correspundintiei d’in „Telegr. R.“ nu pote fi altulu decâtu numai Dsa — să spună D. dep. Laz. Ionescu, de am pronunciatu eu cuvintele „unui barbatu — protopopu neunitu d’in Sabiiu — care str in fruntea trebilora beser, aprope de Metropolitulu,“ cari sunt totu atâtea scornituri. Atâtea vnse trebue sa observu, ca doi. activisti, gatraniti, precum sunt, pentru ca li s’a trasu dunca preste socotelle — au inceputu in desperatiunea loru, a lua recursu si la mintiuni, improscandu cu tina in toti aceia, cari se păru a li sta in cartea neastemperatei porniri spre un sciu, ba neci ei nu sciu, ce felu de activitate inca nedefinita, — ceea ce s’a dovedit,u si d’in falsele assertiuni relativu la procederea comitetului ad hoc d’in Sabiiu, etc. si ceea ce nu li face onore. Pest’a, 18/30 noemvre, 1871. Alessandru Romanu. Red. acum a Dlui Bittu, despre care se pote dîce „vestigia terrent“ — o mai potemu illustra cu unu faptu prea caracteristica, intemplatu cu occasiunea, candu deputatiunea Nasaudeniloru, mersese atâtu la D. Andrassî câtu si la D. Bittu, spre a li esprime multiumirea pentru ca nu se luk districtului tribunalulu, si totodată a ii adressa rogarea d’a se lua cu occasiunea numiriloru de essessori, etc., in consideratiune si momentulu de natiunalitate. D. Bitta observa ck dumnealui cauta numai la cualificatiune, era D. Andrassî reflecta deputatiunii, ck nu atâtu cualificatiunea, câtu mai vertosu sentiemintele politice sunt pentru cina attributele unui bunu functionariu ! Assemenea lucru s’a facutu si alta data („Gutgesintulu nemtiloru) se face, dar’ nu se spune, cellu pucinu n’ar trebui sa se spună candu e vorb’a de justiţia in statu emineminte constitutionalu, cum se afirma ca este regatulu lui Stefanu poreclitu de santu. Repausatulu Eötvös au aplicatu si ellu cu multa consecintia acea funesta massima politica, numindu unu cârdu intregu de professori mai multu d’in considerântele sentieminteloru politice, decâtu alte capacitatii, ba au destituita pre cei bine cualificati, inlocuindu-i cu de cei cu protectiuni si pre cei natiunali (nema- giari) cu de cei recumendati a fi magiaroni sau chiaru cu magiari, precum s’a intemplatu cu professorii de la gimnasiulu d’in Neusolitu (Besztercze bánya) firesce cu scopu d’a innebusî slavismulu si de a respandi radiele celle luminose alle magiarismului. Ddieu sklu erte pre Eötvös!peccatulu au fostu si este altu sistemului care se sustiene cu forti’a si eermedia cu consecintia rigorosa. Va veni timpulu de se va inlatura si acestu sistemu falsu, care magiarisatorii l’a invetiatu de la germanisatori, maestri si modellu allu loru in tote. Capital’a Belgiei, Brussell’a, fii dîtele trecute centrulu unor mișcări turbulente, provocate prin numirea lui Decker de locuteninte alu Limburgului. Si anume Decker e forte tare compromisu in pungastele financiarie ale cont. Langrand, si estu modu denumirea lui la unu postu atâtu de importante provoca una crise grava pentru intreg’a tiera. Respingându majoritatea camerei resolutiunea liberaliloru, cari si-esprimu parerea de reu despre denumirea companistului de pungasîa alu lui Langrand, acestia incepura a combate cu resolutiune partit’a corrupta de la potere Bara, liberalulu deputatu d’in Tournay, interpella guvernulu in privinti’a denumirii lui Decker. In interpellatiunea sa, liberalulu deputatu illustru cu colori viue operatiunile contelui pungasiu, la cari a avutu parte activa si filtoriulu locuteninte alu Limburgului.— După ace’a luk cuventulu clericalulu Nothomb, unu consiliariu de administratiune alu cont Langrand, opintindu-se a apera drept’a camerei si pre patronulu ei contr’a atacuriloru deputatului Bara. Sub cursulu desbateriloru, afara d’inaintea palatiului se audiau strigete : „Vieze Bara ! Josu cu ministeriulu ! Traiesca regele !“ Esacerbarea generale se finisei in urma prin ace’a, ca Decker si-a datu demissiunea, carea si fu primita de regele, nuturile de langa Muresiu, domnesce mare lipsa de bucate asié incatu este de temutu, ca in decursulu iernei se va poté nasce chiaru si fomete ? Daca are cunoscintia, apoi cugeta dlu ministru de fînancie, a face despusetiunile necessarie, spre a evită fometea ce amenintia ? si adeca voiescensa asista fara amenare essecutiunile de dare in acele tienuturi ? — Interpellatiunea se va comunică ministrului de fînancie. Ignatiu Hajdú, raportorulu comissiunii petitionarie, presinta raportalu despre a 49. consemnatiune de petitiuni. Se va tipări si pune la ordinea dîlei in siedinti’a de sambeta. Ministrulu pentru comerciu, agricultura si industria, Iosifu Szăvu , presinta spre desbatere constitutionale conventiunea telegrafica, inchiriata in 5. octomvre cu imperiulu germanu si roga camer’a a o deliberă inca in cursulu acestui anu. — Se va tipări si tramite la secţiuni Camer’a trece la ordinea dîtei : continuarea desbaterii asupr’a proiectului de lege, relativu la cassele domesticale ale juredictiuniloru. Tuliu Schwarz inca este de parerea, ck modulu propusu de ministrulu de financie, in privinti’a casseloru domesticale, nu se pote acceptă, de orace d’in ins’a-si compunerea proiectului de lege se vede, ca sunt forte multe juredictiuni, cari marca sunt in stare a-si acoperi insele spessele de administratiune. De aici ar’ urmă, că juredictiunile mice si serace sa se desfiintieze si sa se contopesca cu juredictiunile vecine. Oratorele accepta proiectulu de resolutiune alu lui Colomanu Tisza, facutu in siedinti’a precedenta. Desbaterea se intrerumpe prin aparinti’a contelui Iul. Csáky, notariulu camerei magnatiloru, care aduce proiectulu de lege despre venatu, modificații in mai multe privintie de camera magnatiloru. Mass. Verményi propune a se transmitte indata acestu nunțiu la secțiuni, caci pertracarea lui nu va recere multu tempu si se va poté face si in cursulu desbaterii bugetului. Propunerea se primesce. Intr’acestea notariulu Mihályi aduce processulu verbalu d’in siediuti’a precedenta, care se cetesce si verifica ; camer’a se reintorce apoi la ordinea dîlei. In intielesulu propunerii lui Tisza mai vorbescu Gabrielu Várady si Adamu Lázár; inse cestu d’in urma accepta propunerea numai sub conditiunea, daca se va mai adauge la ea urmatori’a dispusetiune : „Spessele gendarmeriei d’in Transilvani’a, carea de presinte este centralisata, se voru impartî intre juredictiuni si se voru adauge la bugetulu loru.“ Sigismundu Popu vorbesce contr’a propunerii. Cu privire la spessele gendarmeriei transilvane observa inse, ca acestea voru veni la pertractare cu ocasiunea dezbaterii bugetului. Propunerile se punu la votu, si a lui Tisza, precum si a lui Bethlen se primescu aprope su unanimitate, ér’ a lui A. Lázár se respinse. Ne mai fiindu alta la ordinea dîtei, Emericu Huszár observa, ca fiindu deputatiii ocupați in secțiuni, nu voru ave tempu d’a studia bugetulu pana n, cum, dreptu aceea propune că se nu se tiena siedintiu pana joi, candu apoi va avé sa se incepa si desbaterea bugetului. — Propunerea se primesce. Siedinti’a se suspinde pre 10 minute. După redeschidere se cetesce a trei’a ora si primesce definitivu proiectulu de lege despre contractualisti, care se tramite apoi camerei magnatiloru. Siedinti’a se redica după 12 ore merid. Pest’a, 18/30. nov., 1871. Organisatiunea judecatorieloru, in ceea ce privesce numirile pentru osebitele graduri de functiune, innaintedia cu pasi repedi si se spera ca dinariulu officiale va poté in 10—20. decemvre, a. c. publica list’a numitiloru. Nu potemu sei ce resultatu va avé remonstratiunea corpului deputatiloru romani făcută la D. ministru de justiţia, atât’a am intielessu, ci in list’a deregatoriloru pentru celle doue judecătorie d’in comitatulu Aradului au successu a se mai trece vre o doi romani, dar’ acestu resultatu este d’ase attribui incordateloru staruintie ale unoru barbati rom. de influintia din acellu comitatu, precum si unoru negotiari de concessiuni împrumutate, — deci cu tota remonstratiunea nu avemu, — o repetîmu — neci una sperantia d’a se respecta după dreptate si ecuitate interessele poporului rom. Acésta necredintia a nostra, — a fara de purcederea de plina Camer’a representantilorn Ungariei. S i e d i n t i’a d e 1 a 27. n o e m v r e, 1871. Presiedintele Paulu S o m s s i c h deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre miniştri sunt de facia : Pauler, Szlávy, Lónyaj, Tóth si Bittó. Conforma usului de pana acum, mai înainte de tote ar’ trebui sa se cetesca si verifice processulu verbalu d’in siedinti’a precedenta, dar’ nefiindu inca gafa,, presiedintele anuncia, ca se va verifică in decurgulu siediatiei. Presiedintele anuncia apoi mai multe petitiuni, cari, d’impreuna cu petitiunile presentate de Ios. Madarász si Franciscu Házmán se tramittu comissiunii petitionarie, respective celei financiarie. Vicentiu Babes iu interpelleza pre ministrulu de financie, respective pre intregu ministeriulu, daca are cunoscintia despre trist’a impregiurare, ck in Banatu, iu tre Congressulu pressei romane si termink in 8/20 noemv. lucrarile’sale pentru sesssiunea anului 1871. Publickmu mai la văile Conclusiunile adoptate de marea majoritate a Congressului, compusa de trei spre-diece diuarie, representandu tote nuantiele partitei nationale si liberale d’in Romania. Aceste conclusiuni sunt precese de unu raportu asupr’a situatiunili tierei, prin care s’a innaintatu in desbaterea Congressului projectulu de conclusiuni, elaboratu de comissiunea alesa d’insulu Congressului si compusa d’in represintantii diuameloru „Uniunea liberala“, „Semenatoriulu,“ „Foi’a societatii Romanismulu“, „Column’a lui Traiatu“ si „Romanulu.“ Unirea pre terrenulu natiunale si liberale a toturoru nuantieloru marei partite de acțiune este dara făcută. Caltea pre care tote organele de publicitate au a urma cu Anuiu alu patrulea MDCCCLXXI.