Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)
1871-11-21 / nr. 117
f’est’at, Domineca, 2. dec., 21. nov., 1871. Sir. 117-585 Locmuti’a Redactorului si tannelari’a Rpilneiinc)) e in trat’a tragatoriului [I.Svésznioza], Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatn numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicii, literarii, comercialui si economicii. Va esî Mercuria, Vineria si Dominec’a. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Pretluru do Prenumeratifine: Pre trei lune . . . 8 fl. v. a Pre siese lune. . . 6 Pre anulu intregu . 12 ” " * Pentru Kovinni’a , prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 ” 3 ~ 8 „ = 8 „ Pentru Insertinot : 10 or. de linia,si 30 or. tacs’a timbrare pentru fiespe-oare publicatiune separata. In loculu deschis« 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Itali’a, de la Alpi piina la marea adriateca, — precum dîssesse Napoleonii III. — este făcută; dorinti’a cea mai ferbinte a Italiei unite, de a avea capitala sa cea vechia, este inca împlinita. Itali’a ar’ poté dara fi multiumita si tote silintiele parlamentului si a regimului Italiei trebue d’acii innainte a fi îndreptate spre regularea financieloru, destullu de încurcate, si spre organisatiunea puterii armate. Desi tendintiele republicane mai sunt inca destullu de pregnante, credemu totusi ca insisi corifeii partitei republicane (Mazzini, Garibaldi, etc.) nu voru stărui a pune pedece consolidării unificatului statu si ck dinasti’a lui Victoru Emanuilu, care au binemeritatu de naţiune, este assecurata pre tronulu Italiei. Incurcaturele cu Ponteficele nu voru poté causa periele seriose, parte pentru ck tendintiele capului besericei cate nu au radecina in poporu, parte ce acellea nu sunt, si intru impregiurările politice de facta, nu potu fi sprijinite neei pre caile diplomatica de poterile, cari de altmintrea ar’ poté sS aiba cugetulu de a le esploata in folosulu politicei loru. Franci’a si Austria, caroru a se atribuescu assemene cugete, de presentu nu potu face nemica in favorea Ponteficelui, era pentru viitoriulu cellu mai de aprope, in locu de a cerca se esploatedie intrigele elicei jesuitice a ultramuntaniloru, a voru stărui a casciga amiceti’a si pote allianti’a regatului Italiei, mai alesu facia cu eventualitatea unui resbellu europeano, in care veebiulu colossu nordicu numai alîiatu cu Franci’a si Itali’a, (caci Austri’a nu multu ponder, dia neei intr’una parte) va poté sé dée peptu cu noulu si plinu de potere imperiu Prussianu, radiematu pre iotrega Genuani’a federata. Desvoltarea si constituirea Italiei si a Germaniei, a ceea unita, acést’a federata, — s’a facutu pre socotel’a Austriei. Intr’unu resbellu aventuale totu numai Austri’a va fi acellu nefericitu statu, care va fi periclitatu de a perde provincie ale caroru locuitori au centrul« de gravitatiune a fara de marginile imperatîei. Politic’a Dlui Andrassî, aventurosa in afara si oppressiva in intru, va acceleră periclulu imminente, ck ci nu allianti’a cu Prussacuîu, ceea ce se dice ck cerca D. Andrassî, nu cautelele internationale voru poté, in timpu de periclu , a scuti si aperă statulu ostrungurescu, ci poterea si vointi’a cetatieniloru sei. Acesta potere si voiutia o va procură Austri’a numai asie daca va face pace in intru, deci nu prin mesure repressive, nu prin oppressiuni, nu prin ficţiuni si doctrine false, nu prin ter-rorismulu minoritatiloru ajunse la potere pre caile arteficiose, ci prin multiumirea poporeloru salle, pre cailea cea adeverata a drepului, cu mesur’a cea drepta a libertății si autonomiei. Acest’a vise Andrassî nu o pote, nu este missiunea lui, d’insula are alta missiune, carea nu pote aduce frupte bune. De la fruntariele României si d’in capitala ei, tote spirile câte un vinu se occupa forte seriosu de eventualitatea unui resbellu russo austriacu, chiaru si commerciantii mai descepti si intocmescu, affacerile loru asié, incâtu unu evinementu că acellua infrieosiatu se nu afle tocmai nepregătiți. Despre miscările bellice d’in Russi’a poternu fi siguri, pentru ca nu trece una dî ea dînariele europene, ba si celle rusesci, se nu ni aduca câte una scrie. Apoi politic’a lui Andrassî iaca se dîce ck este pornita spre acestu resbellu, vedi bine la spatele Prussacului, si acest’a are sé se intempla cktu de curendu (la primavera) prina a nu se poté organisă si consolidă Franci’a. Plauulu este bine premeditatu, resultat,ele inse nu se potu precalculă, pentru ca multi factori voru incurge spre a le produce, pote si factori despre cari nu inskmu inca asta di Ddieu se fia cu Romanii, cu natiunea si patri’a loru ! ca se-i scape si d’in acestu periclu mare ce bate la usia. Cei trei delegaţi ai deputatiloru romani (DD. Petru Mihali, Dem. Ionescu si Aur. Maniu — lipsindu d. Vine. Bogdanu) împliniră missiunea ce li se incredintiase de câtra collegii lor. Eri in 1. dec. a. c. la 11 ore, vorbiră cu ministrulu Bitta, carele — observandu ?k neci insasi inam’a nu cunosce vointi’a copillului mutu — i assecurk ck cu ocasiunea numiriloru imminente, va avé in vedere interessele poporului rom. ceru totodată a fi informatu diplinu si promise a se informă insusi atâtu de la deputati câtu si de la doi. functionari rom. mai innalti cari se afla in Pest’a. In List’a deregatoriloru lipsata pentru Aradu s’a si facutu eri, in urmarea acestei remonstratiuni si prin influintiaunui dep. rom., schimbare de si numai partiale, dar’ mai favorabile interesseloru poporului rom. de câtu cum fusese după assiediarea mai d’innainte a listei. — Vomu vedé cum va reesî treb’a cu numirile d’in cellelalte comitate si d’in Transsilvani’a, unde Sassii nesatiosi au miscatu tote petrele d’a trage jarulu la oll’a loru. Clubulu deputatiloru nationali, — după unu lungu intervallu de adanci, tăcere, — incepe a da semne de vietia. Eri la 4 ore ser’a clubulu tienu conferintia, in care se luk conclusulu d’a se face una motiune de resolutiune, care subscrisa de toti membrii clubului, la inchiarea desbateriloru generale asupr’a bugetului, se va propune in camera. Spre formularea si motivarea propunerii clubulu insarcini pre doi. deputați Mileticiu si Hodosiu, cari pregătiră inca ori ser’a lucrarea, era adi deminetia presentandu-o gat’a, după cetire si fipsarea definitiva se subscrise de toti membrii, insarcinandu se deprileticiu a o presentă la timpulu seu in camera. Se intielege ca clubulu propune a se refupa votarea bugetului. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a d e 1 a 30 n o e m v r e, 1871. Presiedintele Paulu Comssici deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii: Lónyay, Pauler, Tisza, Tóth si Kerkapoly. Presiedintele anuncia mai multe petitiuni juredictionarie, cari se trecu la comissiunea petitionaria, d’impreuna cu petitiunile presintate deputatii Franc. Deák si Valentinu Zahornaczky. După ace’a comunica, Ca a primitu una epistola de la cont. Iuliu Andrássy, in carea dechiara ca, hindu numitu ministru alu casei imperiale si alu afaceriloru esterne, i este preste potintia d’a correspunde si obligatiuniloru de deputatu, d’in care causa si depune mandatulu. (Aprobări vine in stang’a.) Ludovicu Cser n’fu tony consente cu aplausele manifestate, dar’ epistol’a cont. Andrássy totusi nu o afla de correcta , ekci nu cu lips’a de tempuare să-si motiveze depunerea mandatului seu, ci cu aceea, ck după spiretulu constitiunii oficiulu unui deputatu e incompatibilu cu postulu unui ministru comunu. Daca singuru numai occupatiunea ar fi indemnatu pre dlu conte la acestu pasu, atunci fóarte multi deputați i-aru pote urma essemplulu (Aprobări in stanga.) — Presiedintele este insarcinatu a publică alegere noua in cerculu respectivi. Deputatulu Ludovicu Binder (sasu) anuncia in una epistola adresata presiedintelui, ca si depune mandatulu. Se va publica alegere noua. Emericu Ivánka interpelleza ministeriulu, daca are de cugetu a presinta camerei inca in sessiunea presinta proiectulu de lege despre organisarea camerei magnatiloru. (Aprobari vine d’in stang’a.) Ioana V i di c z k a y adreseza ministrului de justitia urmatori’a interpellatiune. Considerandu, ca guvernulu a dechiaratu in camera cu mai multe ocasiuni, ck cu 1 ianuariu 1872 va face se intre in vietia organisarea judecatorieloru subalterne , considerandu mai departe, ca spre ajungerea directa a scopului susu-numitu, anume a introducem nouei organisatiuni, — desî de anulu nou ne despartu numai câte va septemani, — guvernulu n’a facutu inca nemica, ce ar’ fi transpiratu in publicitate, si de alta parte neci nu se dechiara, daca voiesce se amâne terminulu statoritu pentru începerea organisatunii, si daca e, care e motivulu ? considerandu, ca nesiguranti’a situatiunii influintieza in modu stricatiosu asupr’a justitiei, incâtu adeca ea micsioredia voi’a de lucrare a mai multoru membri ai judecatorieloru subalterne, si preste putienu va avé de urmare in stagnare a justitiei, causata prin aglomerarea restantieloru ; considerandu, câ esegintiele vietiei de dreptu pretindu una continuitate in cursulu justitiei si reclama, câ aresta continuitate se nu se interumpa prin pasârea in vietia a nouei organisatiuni, ba — incâtu e possibilu — neci se nu se conturbe; considerandu in fine, câ atâtu interessele legale ale partiteloru litigante, câtu si impregiurarea, câ judecătorii si tribunalele de prima instantia de acum’a, cari aru avé se delibere processed incurse cu privire la statolirea differiteloru termine, ceru câ pre langa fipsarea noueloru territorie judiciarie, se se publice si diu’a, in carea va avea se pasiesca in vietia nou’a organisatiune, m oratorele adreseza ministrului de justitia urmatori’a interpellatiune : 1) Are de cugetu dlu ministru a face ca cu 1. ianuariu 1872 se pasiesca in vietia nou’a organisatiune ? si daca nu, d’in ce causa amima începerea introducerei acestei organisatiuni ? 2) Ce mesure a luatu si va lua dlu ministru, ca continuitatea justitiei se nu se intrerumpa prin nou’a organisatiune a tribunaleloru, si preste totu justitî’a se remana scutita de conturbarile, cari s’aru poté causa prin pasîrea in vietia a acestei organisatiuni ? Nicolau Makszimovits interpelleza guvernulu, daca e aplicatu a presinta raporturi detaiate si tote datele (adeca tote ordinatiunile privitorie la confiniulu militariu), pentru ca estu modu se se inlesnesca una desbatere esacta a bugetului pentru confiniulu militariu. lom’a Plachy interpelleza pre ministrulu de interne cu ce pusetiune iesa facia cu conclusele nelegale si’ neusuate ale congregatiunii generale ordinarie a comitatului cogradu, tienuta in 21. noemvre, prin cari conclusiuni numita congregatiunea desconsiderata despusetiunile si alegerile congregatiunii d’in octomvre, conchiamata anume spre acestu scopu, si de una parte a facutu noue aleger atatu pentru presidiulu alegeriloru comunali, câtu si pentru comissiunile judiciarie si verificatorie, si apoi terminulu de aegere, fissalu pre 14. decemvre, l’a schimbatu pre 5. decemvre ? — Are de cugetanlu ministru a nullifica tote conclusiunile nelegale ale congregatiunii de la 21. noemvre, cari se referescu la acesta afacere ? Tote interpellatiunile se voru comunica ministriloru concerninti. Colomanu Tisza presinta unu projectu de resolutiune, după care camer’a ar’ avé sé invite ministeriulu, ca acestu a sé prestate camerei despusetiunile făcute in privinti’a bugetulului confinteloru militari cu tote detaiurile lui, sé dée desluciri, câ intru câtu s’au implinitu acele detoriutie, pre cari una parte a confinteloru militari a avutu de a le implini facia cu Croatî’a-Slavoni’a, si in incâtu s’a ingrijitu ministeriulu de chiarificarea granitieriloru si de promoverea intereseloru loru materiale si spirituale ? Mai departe, se dée desluciri, ca pre ce cale si in câtu tempu are de cugetu a esecuta mesurele luate, ca aceasta parte însemnata a coronei magiare se ajunga a se bucurâ de scutulu si drepturile constitutionali ? Până atunci inse, până candu ministeriulu nu se va fi dechiaratu in acesta privintia, si până candu camer’a nu va fi decisu asupr’a dechiaratiunii, — camer’a se lase in suspenso tote acele posturi d’in bugetu, cari se referescu le confiniele millitarie. Proiectulu se va tipări si pune la ordinea dîlei in siedintia, in care va veni la desbatere partea aceea a bugetului, carea se referesce la confintele militari. Cont. Iuliu Szapáry punepre biuroulu camerei raportata comissiunii centrale, privitoriu la proiectulu de lege despre afacerea refundarii, si Ladislau Szőgyényi raportata totu alu acestei comissiuni despre modificatiunile camerei magnatiloru, făcute la proiectulu de lege in privinti’a essecutoriloru judeciari. Ambele raporturi se voru tipări si pune la ordinea dîlei. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei alegerea unui notariu in loculu lui Ales. Bujanovics, si se alege Edmundu Szeniczey cu 139 d’in 259 voturi. Irmeza mai departe la ordinea dîlei : desbaterea generale asupra bugetului anulu de prel872. Raportata generale alu comissiunii financiarie, precum si votulu separatu alu duoru membri ai acestei comissiuni, Colomanu Ghyczy si Paulu Szontágh, se considera ca cetite. Colomanu Széli, raportorulu comissiunii financiarie, ie cuventulu si recomenda raportul a spre a se primi de base pentru desbaterea speciale. însira datele si argumentele raportului mai pre largu, polemiseza contra votului separa