Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)
1872-02-14 / nr. 13
preotu romanu si se tiene de class’a intrelegintiei, si care curatorelui supreme, candu acestu a a manatu lucratorii la scola, i-a dechiaratu ca nu va invetia, cam câ e mare si tare, si nu e acum’a tempuluse se edifice scola noua, pote docentele invetia si in scol’a cea vechia, era daca pop’a voesce a face scola noua, déeli de mancatu la lucratori d’in alu seu. — D’in B o i ne s c i , sub nr. 22, mi se relationedia „cum cat pentru neascultarea judelui comunalu, care a silitu pre poporeni se aduca materiale necessarie, neu adi nu e gafa scol’a si nu s’a potutu incepe neci cursu’u.“ — D’in Certedie, sub nr. 31, se scrie „cu comunele confessionale Certedie si fili’a Moisieni, desî au fostu provocate mai de multe ori d’in partea preotului, n’au facutu destulu ordinatiunii mele de sub nr. 42 a. c. si nici cugeta la edificarea scolei noue sau la reparea celei vechie.“ — D’in Bicsadu, d. parocu, care e si protopopu, asess. cons. si presiedinte comitetului comunalu, sub nr. 38 relatedia „cu comun’a Bicsadului pre a. c. a asignatu pentru lipsele scolei 40 fi., inse a-i incassa nici până asta-di nu i-a potutu, altucum pentru pavimentare, scaunele lipsinde, acea summa e insufficienta, cu vorbe promitu tote poporenii, inse in fapta nu făcu nimic’a.* — D’in Tirsi oltiu d. parocu care in 1861 a voitu a fi abregatu sub nr. 44 scrie „ca comun’a confessionala d’in Tirsioltiu nici după mai multe solicitări nu s’a apucatu de straformarea scolei resinte neci a incungiuratu fundulu scolaru cu gardu, ci stă si adi in mediul oculu ulitiei in stare disolata — D’in Camerdiana, sub nr. 61, se scrie „ci până nu venise Alessi, notariu si nepotu de episcopu romanu, in Camerdian’a 70—80 de invetiacei amblara la scol’a dominicala, asta di abié se afla 3—4 in scol’a elementara, de scola dominicala si a adultiloru, macaru ca poruncescu d’in tote partile, neci pomena nu este , era sub nr. 75, după parerea mea, a preotului, până atunci, până candu jurisdictiunea politica va ambla in batu-jocura cu scolele nostre confessionale si cu părtinitorii scoleloru acestorua, va fi vai si amaru de scolele nostre.“ D’in T r i p u mi s’a spusu cu gur’a, câ poporenii de acolo s’au dechiaratu in adunare, cum câ pana nu voru face turnulu la beseric’a cea noua (de ce acum nu e lipsa, de orace beserica esantîta si se servesce in ea) nu voru face scola noua.“ Aceste relatiuni officiose le-am asternutu ven. consist, diec. in 9. sept. 1871, sub nr. 96., relationandu tote ce am facutu pentru sustienerea scoleloru confessionale, conformu ordinatiuniloru si dorintiei V. Con. d., si dechiarandu, cu afara de poporulu si diregatorii inobendienti si inteliginti’a nostra tractuala multu ne impedeca in acesta causa santa, ba unu notariu romanu in doue comune a tienutu esamenu formalu, dîcundu cu in notariatulu lui elu dispune preste scole. Asié dara dinsii voescu, câ scolele nostre să fia scole communale si, la fine, am cerutu inviatiune in acesta caus’a, câ scolele nostre se le potemu tiene de confessionale si sé nu le scapâmu. In cerculatiulu meu d’in 22. sept. 1871., nr. 101, am ordinatu începerea cursului scolasticu, atâtu in scolele de tote dâlele, câtu si in scolele de domineca, dandu orilinu, cu scolele sa se varuesca si proveda cu tote, părinții se tramita pruncii la scola, docenții se faca catalogele si unu esemplariu sa mi-lu tramita mie si se ascepte inviatiuni ulteriorie in causa scolara, cari se voru da după ordinatiunea v. c. d., ce trebue se sosesca câtu mai curundu. In 18. oct. sub nr. 108 am provocatu pred. preoți tractuali, ca se-mi faca cunoscutu, cine sunt membrii senatului scolariu, si ca acestua seu judele comunalu aduna si solvesce solutiunea docentiloru, cu asié in caus’a scolara si in privinti’a solvirii regulate a solutiunii docentuale se potu dispune cele necessarie. La acestu cerculariu inca n’am capetatu raporturi d’in tote comunele. La relatiunea mea de sub nr. 96 primindu de la v. c. d. sub nr. 1018/1439d’in 1871 inviatiune, in 6’dec.nr. 125, o am tramisu in tractu ; cuprinsulu ei este urmatoriulu : pentru a poté sustiené scolele confessionale trebue sé facemu tote cele putinciose, anume se insufletîmu poporulu prin cuventuri besericesci, era tenerimea scolara prin catechisatia, se ceremu asistinti’a juredictiunei civile pentru întregirea defecteloru, se facemu in tota lun’a relatare la v. c. d. despre starea scoleloru si preparații renitenti se insoiintiamu despre acest’a si eu se mergu in tote satele si se indemnu pre poporeni spre sustienerea scoleloru confessionale. Aceste tote si până acum’a s’a facutu prin mine cu occasiunea visitei protop., a esameneloru, or’ prin ven. deru tract. mai de multe ori in unu anu, inse fara succesu ; dreptu ace’a am cerutu sub nr. 77 de la v. c. d. potere deplina si nerestrinsa opreste scolele confessionale tractuale, inse nu mi s’a datu. Sub nr. 139 an. trecutu am dispusu, ca cu occasiunea serbatorii nascerei lui Isusu, rogatiunile sl tiena de la 4 până la 8. ian. inclusive, si in 9. ian. in tote scolele se se continue prelegerile. Sub nr. 142 an. tr. am provocații pre v. deru tract, sé me irisciintiedie despre numerulu cârtiloru scolastice, cari sunt de lipsa la scolele nostre confessionale, tramitiendu si pretiulu aceloru a , ca se le potu procură d’in tipografi’a diecesana. (Până acum inca numai d’in una comuna am capetatu insciintiare). La recercarea inspectorelui civilu cottense de sub nr. 4010—1871 v. c. d. sub. nr. 2653/1684 a dispusu sub responsabilitate, ca scolele confessionale d’in siese comune indata sa fia provediute cu cele necesare, ca asie sa correspunda legei scolarie. In urm’a acestei ordinatiuni si a celei de sub nr. 2018/1839 am esîtu in persona iu cinci comune si cu tota siguritatea li-am impusu respectiviloru implinirea ordinatiuniloru, in una comuna am scrisu, inse precum se irede din relatiunile scolarie primite, antisttele comunale si cele besericesci, precum si poporulu nu voiescu a face nimica si sunt mai multe comune, in cari nu umbla nici unu pruncu la scola. In 1872, sub nr. 3, am recursu la venerat, consist, diecesaru pentru imbunetatîrea solutiunei docentiloru, sub nr. 7 am provocatu prev. deru, ca in sensulu ordinatiunei consist, de sub nr. 2018 an. tr. se faca si semi tramita aretarea celoru renitenti, ca acele se le potu substerne ven. consist, dieces, si inca numai d’in trei comune mi s’au tramisu conspectele. Pre partea scoleloru confesionale am procuratu tabelele de părete colorite, edate de DD. professori d’in Lapusiulu ung. precum si mapele monarchiei si a diecesei, cari inca sunt solvite, inse nu le-am capetatu inca, fiindu forte lungi, pre posta nu se potu tramite. Adusam de la Gherl’a in mai multe ronduri cârti scolastice in numeru insemnatu, cari s’au datu pre sém’a scoleloru. In 1863, sub nr. 101, am ordonatu, ca in tote comunele sé se cumpere protocole scolarie, pentru a înscrie in acte ordinatiunile mai innalte si a insemna veniturile si spesele scolei unde voru fi. In 1863, sub nr. 118, m’am rogntu de vin consist, dieces, pentru edarea unei cârti de rogati lui, carea avendu-o pucinii prunci esîti d’in scol’a de tote dîrele se nu uite cetirea si care, sub titlulu „anghir’a mantuirei“, mai tardîu „Lumin’a credintiei* s’a tiparitu si s’a adusu si aici inca in numeru frumosu. Am tienutu conferintie docentîale in 8. oct. 1863. la scaldele Bicsadului, in 2. iuliu 1864 in Kacsi’a, in 12. augustu 1865 in Vam’a, in 27. decervre 1866 in Negresei , in 27. decervre 1867. in Turu , in 4. iuliu 1870 la scaldele Turului insufletîndu pre unii docenti spre împlinire consciintiosa a deferintieloru loru, si tramitiendu protocolele conferintieloru cu multe proiecte salutarie la ven. consist, diecesari. Dela judele cercualu, la recercarea preotiloru tractuali, s’au estradatu mai multe ordinatiuni in privinti’a scoleloru si a invetiamentului, inse nimenea nu le-a esecutatu. De la inspectorele civilu cottense au venitu la ordinatiuni la antisttele comunale, despre aretarea prunciloru obligati la scola, despre pedepsirea (de la 50 cr. pâna)la sfl. celoru renitenti, despre provederea scoleloru coress. cu tote cele necessarie si despre învetiatur’a adultiloru. Scolele confess, tract- au fostu, apoi visitate si de unu comissariu scolasticu, si totu si antistiele comunale si poporulu in caus’a scolara n’a facutu nimic’a. Relativu la scol’a mea confess, am facutu urmatoriele: In urm’a ordinatiunii ven. consist, de sub nr. 1364 d’in 1868, sub nrii 100 si 148 d’in 1868 si 32, 64 si 70 l’in 1869 am aretatu absentiele la judele cercualu, dechiarandu-i, ca de cumva nu va face descusetiunile necessarie cu pruncii si amble la scola, lu voiu aretu la locurile mai innalte Dinsulu a facutu, inse ordinatiunea lui nimene n’a esecutatatu-o. Intielegandu eu acést’a, mai tardin propria auctoritate am inceputu a pedepsi pre părinții renitenti si d’in pedepse scol’a mea are acum 180 fi. v. a. Am cumperatu d’in banii scolei 40 Abecedarie, 5 tablitie ceruse, protocolu pentru înscrierea ordinatiuniloru scolare, papiru si alte trebuinfiose. La scol’a dominecala ambla pana la 100 de tineri, inse la scol’a de tote dîlele 20—30 de prunci. Primindu admonisiune de la inspect, cotinsu despre acést’a, indata am relatiunatu la ven. consist, dieces, si am intrebatu ca, nefiindu aici fundu scolariu si tienendu-se prelegerile in cas’a besericei, poté-voiu edifică scol’a cea noua pre fundulu acelua, seu comun’a conf. va fi detoria a cumperâ fundu si a edifică scol’a ? si sub nr. 987/671—1871 am primitu respunsulu, că d’in fundulu besericei se pote dă locu de scola atât’a, incâtu să fia si pentru scola de pomenitu, era comun’a va fi detoria să platesca loculu acelu a besericei. Scol’a acesta inca in anulu trecutu am voitu a o edifică , inse edificandu si casa parochiale de petra, cu doue lucruri asile mari nu am invinsu, dar’ in anulu curinte nesmintitu si neamenatu se va edifică. JDreptu cu sum’a susu atinsa de 180 fi.e pucina spre scopulu acestua, inse de ni va ajută Ddieu vomu procură de pre unde si celelalte spesse necessarie. Scole noue se voru mai edifică in anulu cuvinte in Vam’a, Turu si Negresei, unde inca in cesti duci ani d’in urma s’a edificatu si cas’a parochiala de petra. In Prilogu scol’a cea noua s’a edificatu. D’in raportulu acestua, basatu pre acte oficiale, se adeveresce ca, daca se v.i intemplă, ce eu nu potu crede, că statulu magiaru să ocupe scolele nostre confessionale, la aceea nici eu, nici onorab. cleru tractualu nu amu fi de vina], câci precum eu, asie si on. cleru tractui amu implenitu detorinti’a cu conscientîositate in privinti’a scoleloru confess., si asile vin’a voru portă-o antistiele comunale, senatele scolarie si poporenii, cari in interessulu sustienerii scoleloru conf., contr’a atâtora ordinatiuni mai innalte, eelesiastice si civile, nu vreu mai nimicu a face ; va fi mai încolo de vina inteliginti’a nostra tractuale, care inadinsu vrb sle perdemu scolele conf., că asié dinsii se pota remané in gratî’a stapaniloru dîlei, si pota fi judi si notari ; va fi de vina juredictiunea politica, carea face numai batjocura cu scolele nostre confess, si cu partenitorii acelorua; in fine va fi de vina sistemulu guvernamentalu, care voiesce a propagă magiarismulu si in interessulu acestua in a. 1870 s’au dechiaratu de scole comunale 179 scole confess., era in a. 1871 s’au admoniatu 1862 scole confess, fara deosebire de relegiune — si asia se potec mai tote scolele romane, spre a satisface legii scol., se voru dechiară de comunale, ceea ce se vede si d’in vorbirea ministrului de cultu si in str. publica, tienuta in sied. dietei de la 22. dec. a. r. Mai departe d’in acestu raportu se vede, cu coresp., a cărui relatiune despre scol’a sa cont. inca se afla intre cele citate de mine, aici dîce cu antistiele corn. si poporului de vina, era in publicitate numai pre mine singuru me invinovetiesce, ceea ce la ven. consist, dieces. n’a cutezatu a insciintiă, sciindu câ înaintea ven. consist, este conoscuta activitatea mea in privinti’a sustienerii scoleloru confess. ; dsa dîce „câ aici n’ai vedé o coferintia docentiale,* si totusi de la 1863 incoce s’au tienutu o asemeni conferintie , mi-imputa mai departe „câ siedu a casa si fumezu,* si dsa bine cunosce ocupatiunile mele, scie câ n’am siediutu si fumatu, ci am edificatu casa parochiale de petra. Eu cu totu dreptulu am presupusu despre dinsulu atâtea reutate, câ iu diurnalu romanu sé me acuse, ca lucru in interessulu magiariloru, era acasa dîce pote, câ sum daco-romanu, sum inimicu alu magiarilore. Tote acestea le voiu îndreptă cu alta ocasiune prin date autentice si fapte intemplate, totuodata voiu combate tote punctele articlului d’in nr. Îl8, a tr. alu „Federat.* si voiu descoperi d’in Tier’a-Oasiulu multe lucruri forte minunate si curiose, care numai aici se potu intemplă, fiindu-ca numai una tiera a Oasiului e pre rotogolulu pamentului. Alessandru Erdosiu, m. p. protopopu rom. alu tract, Tier’a-Oasiului. 50_ _ , Uniador’a, 8.Jauru, 1872. Domnule Redactore ! Uuu lucru forte neplacutu este in totu casulu, daca cutare omu (fia d’in negandire, seu — ceea ce este si mai reu — d’in malitia) te trage in publicitate si te silesce moralicesce a te aperă contr’a moriloru de ventu, contr’a scornitureloru nedemne de omeni onești. In corespundinti’a Dv. doito Dev’a, 12 ian. 1872, suscrisa de „unu romanu“ si publicata in „Federat.“ nr. 5—605, 12/24 ian. 1872, column’a 3-a, colon’a 1. si 2-a, la alinea 17-a se dîce, cum ca dlu C ia ca nu — invitatu prin dlu Fagarasiu ca se abdica de oficiulu la care fu alesu — ar’ fi respunsu : „numai atunci voiu abdîce de postulu meu, daca tota inteliginti’a romana d’in comitatu me va provocă in scrisu si daca acésta provocare o va suscrie si Ho r sa si Danila, cari s’au dechiaratu in scrisu comitelui, câ dacai va apica la vre-unu postu, d’insii voru trece in partea guvernamentale.* Daca ar’ fi cetitu cuvintele citate numai aceia,cari me unoscu destulu de bine, asia află de prisosu a ve incommodă cu vre-unu cuventu , inse fiindu-câ de securu leau cetitu si alții, cari nu me cunoscu mai de aprope, si innaintea carorua inca nu voiu să aparu — cu atâtu mai putieuu să concedii că alții se me arete — câ sum altu-felu de cum sum, si se-mi atribue fapte cari sunt străine de mine ; mai departe fiindu-câ, oricum, purele inventiuni nu trebue lasate, ca cineva se le pota luă de bani buni, cu părere de reu me vedu necessitatu a vo rogă cu totu respectulu si binevoiţi a dă locu, in pretiuitum diurnalu ce redigeti, la urmatori’a deslucire : Putienu după implenit’a restaurare a cortului Hiuiadorei — la care frații unguri au mai datu o dovéda splendida, cu poterea, ce sortea li-a jocatu-o pre mana, o sciu folosi numai in interessulu loru, era pro romanii considera frați si egali cu dinsii numai candu e vorb’a de greutati, de sarcine, — si innainte de publicarea corespundintiei DV. d’in D e v’a, — mi a ajunsu si mie la cunoscintia faim’a despre presumptivulu respunsu alu dlui Ca ca nu ; dara — pote din caus’a câlii ce a facutu până la mine — acelu respunsu se afirmă a fi fostu mai cornuratu, de cum lu publica „unu romanu.“ Destulu de susceptibile facia cu asemeni lucruri, n’am intardîatu a cere deslucire de la dlu C a ca nu, adresandu-i urmatori’a scrisore : „Stimate Die ! Intre alte suferintie destulu de grele, ce o anima curata romanesca trebue sa suporte in impregiurarile actuali, pre vitrege pentru romani, mi se raporta, ca la dta s’a vîritu in gradu mai mare că pana acu si peeatulu de a se calumină fraţii de unu sânge unii pre alţii, fara totu temeiulu, spre bucuri’a adversariloru noştri politici seu chiaru la sumuitarea acestorua. Ci să abstau de la asemeni consideratiuni generali si descriere de sentieminte, cari le presupunu accessibili, ba chiaru inerinti si animei dtale si se veniu la lucru. Mi se spune, cum câ dta ai fi dechiaratu innaintea intrelegintiei romane, întrunite in Dev’a cu ocasiunea restaurarei cortului „ c u m-câ eu rogand u-m edecom itele supreme, ca sa-m idée unupostu (!) asiu fi promisu, ba i-a si u fi datu reversu(!!)câ daca-mi vadă, voiu fi pururea pre partea unguriloru (!!!) si câ ai dovedi despre acéstea.“ Daca asiu fi convinsu, cum cânta intr’adeveru ai dîsu cuvintele citate, atunci nu te-asiu incommodă cu aceste sîruri, — ci fiindu-câ esperinti’a m’a invetiatu a nu fi preaeredulu ; fiindu-câ sciu, câ sunt multi omeni, cari inventez» o mintiuna si apoi o vîra in manec’a altuia ; mai departe, fiindu-câ oricine să fia inventatu acea faima fara de neci o base, eu sum detoriu existimatiunei mele personali, onorei si caracterului meu nationale, cari mi-sunt mai scumpe de