Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)

1872-02-14 / nr. 13

preotu romanu si se tiene de class’a intrelegintiei, si care curatorelui supreme, candu acestu­ a a manatu lucratorii la sco­­la, i-a dechiaratu ca nu va invetia, cam­ câ e mare si tare, si nu e acum’a tempuluse se edifice scola noua, pote docentele invetia si in scol’a cea vechia, era daca pop’a voesce a face scola noua, dée­li de mancatu la lucratori­ d’in alu seu. — D’in B o i ne s c i , sub nr. 22, mi se relationedia „cum­ ca­t pentru neascultarea judelui comunalu, care a silitu pre popo­­reni se aduca materiale necessarie, neu adi nu e gafa sco­­l’a si nu s’a potutu incepe neci cursu’u.“ — D’in Certe­­d­i­e, sub nr. 31, se scrie „cu comunele confessionale Cer­­tedie si fili’a Moisieni, de­sî au fostu provocate mai de multe ori d’in partea preotului, n’au facutu destulu or­­dinatiunii mele de sub nr. 42 a. c. si nici cugeta la edifi­carea scolei noue sau la reparea celei vechie.“ — D’in Bic­­s­a­d­u, d. parocu, care e si protopopu, asess. cons. si pre­­siedinte comitetului comunalu, sub nr. 38 relatedia „cu comun’a Bicsadului pre a. c. a asignatu pentru lipsele scolei 40 fi., inse a-i incassa nici până asta-di nu i-a potutu, altu­­cum pentru pavimentare, scaunele lipsinde, acea summa e insufficienta, cu vorbe promitu tote poporenii, inse in fap­ta nu făcu nimic’a.* — D’in Tir­si ol­tiu d. parocu care in 1861 a voitu a fi abregatu sub nr. 44 scrie „ca comun’a confessionala d’in Tirsioltiu nici după mai multe solicitări nu s’a apucatu de straformarea scolei­­ resinte ne­­ci a incungiuratu fundulu scolaru cu gardu, ci stă si adi in mediul oculu ulitiei in stare disolata — D’in Camerdiana, sub nr. 61, se scrie „ci până nu venise Alessi, no­­tariu si nepotu de episcopu romanu, in Camerdian’a 70—80 de invetiacei amblara la scol’a dominicala, asta­ di abié se afla 3—4 in scol’a elementara, de scola dominicala si a adul­­tiloru, macaru ca poruncescu d’in tote partile, neci pomena nu este , era sub nr. 75, după parerea mea, a preotului, până atunci, până candu jurisdictiunea politica va ambla in batu-jocura cu scolele nostre confessionale si cu părtinitorii scoleloru acestoru­a, va fi vai si amaru de scolele nostre.“ D’in T r i p u mi s’a spusu cu gur’a, câ poporenii de acolo s’au dechiaratu in adunare, cum­ câ pana nu voru face tur­­nulu la beseric’a cea noua (de ce acum nu e lipsa, de­ ora­­ce beseric­a esantîta si se servesce in ea) nu voru face sco­la noua.“ Aceste relatiuni officiose le-am asternutu ven. consist, diec. in 9. sept. 1871, sub nr. 96., relationandu tote ce am facutu pentru sustienerea scoleloru confessionale, con­formu­ ordinatiuniloru si dorintiei V. Con. d., si dechiarandu, cu afara de poporulu si diregatorii inobendienti si inteli­­ginti’a nostra tractuala multu ne impedeca in acesta causa santa, ba unu notariu romanu in doue comune a tienutu esamenu formalu, dîcundu cu in notariatulu lui elu dispune preste scole. Asié dara dinsii voescu, câ scolele nostre să fia scole communale si, la fine, am cerutu inviatiune in acesta caus’a, câ scolele nostre se le potemu tiene de con­fessionale si sé nu le scapâmu. In cerculatiulu meu d’in 22. sept. 1871., nr. 101, am ordinatu începerea cursului scolasticu, atâtu in scolele de tote dâlele, câtu si in scolele de domineca, dandu orilinu, cu scolele sa se varuesca si proveda cu tote, părinții se tramita pruncii la scola, docen­ții se faca catalogele si unu esemplariu sa mi-lu tramita mie si se ascepte inviatiuni ulteriorie in caus­a scolara, cari se voru da după ordinatiunea v. c. d., ce trebue se sosesca câtu mai curundu. In 18. oct. sub nr. 108 am provocatu pre­d. preoți tractuali, ca se-mi faca cunoscutu, cine sunt membrii senatului scolariu, si ca acestu­a seu judele comu­nalu aduna si solvesce solutiunea docentiloru, cu asié in caus’a scolara si in privinti’a solvirii regulate a solutiunii docentuale se potu dispune cele necessarie. La acestu cercu­­lariu inca n’am capetatu raporturi d’in tote comunele. La relatiunea mea de sub nr. 96 prim­indu de la v. c. d. sub nr. 1018/1439d’in 1871 inviatiune, in 6’dec.nr. 125, o am tramisu in tractu ; cuprinsulu ei este urmatoriulu : pentru a poté sustiené scolele confessionale trebue sé facemu tote cele pu­­tinciose, anume se insufletîmu poporulu prin cuventuri bese­­ricesci, era tenerimea scolara prin catechisatia, se ceremu asistinti’a juredictiunei civile pentru întregirea defecteloru, se facemu in tota lun’a relatare la v. c. d. despre starea scoleloru si preparații renitenti se­­ insoiintiamu despre acest’a si eu se mergu in tote satele si se indemnu pre poporeni spre sustienerea scoleloru confessionale. Aceste tote si până acum’a s’a facutu prin mine cu occasiunea visitei protop., a esameneloru, or’ prin ven. d­eru tract. mai de multe ori in unu anu, inse fara succesu ; dreptu­ ace’a am cerutu sub nr. 77 de la v. c. d. potere deplina si nerestrinsa opreste sco­lele confessionale tractuale, inse nu mi s’a datu. Sub nr. 139 an. trecutu am dispusu, ca cu occasiunea serbatorii nascerei lui Isusu, rogatiunile sl tiena de la 4 până la 8. ian. inclusive, si in 9. ian. in tote scolele se se continue prelegerile. Sub nr. 142 an. tr. am provocații pre v. d­eru tract, sé me irisciintiedie despre numerulu cârtiloru scolas­tice, cari sunt de lipsa la scolele nostre confessionale, tra­­mitiendu si pretiulu aceloru­ a , ca se le potu procură d’in tipografi’a diecesana. (Până acum inca numai d’in una co­muna am capetatu insciintiare). La recercarea inspectorelui civilu cottense de sub nr. 4010—1871 v. c. d. sub. nr. 2653/1684 a dispusu sub res­­ponsabilitate, ca scolele confessionale d’in siese comune in­­data sa fia provediute cu cele necesa­re, ca asie sa corres­­punda legei scolarie. In urm’a acestei ordinatiuni si a celei de sub nr. 2018/1839 am esîtu in persona iu cinci comune si cu tota siguritatea li-am impusu respectiviloru implinirea ordinatiuniloru, in una comuna am scrisu, inse precum se i­rede d­in relatiunile scolarie primite, antisttele comunale si cele besericesci, precum si poporulu nu voiescu a face ni­mic­a si sunt mai multe comune, in cari nu umbla nici unu pruncu la scola. In 1872­, sub nr. 3, am recursu la venerat­, consist, diecesaru pentru imbunetatîrea solutiunei docenti­loru, sub nr. 7 am provocatu pre­v. d­eru, ca in sensulu ordinatiunei consist, de sub nr. 2018 an. tr. se faca si se­mi tramita aretarea celoru renitenti, ca acele se le potu substerne ven. consist, dieces, si inca numai d’in trei co­mune mi s’au tramisu conspectele. Pre partea scoleloru con­­f­esionale am procuratu tabelele de părete colorite, edate de DD. professori d’in Lapusiulu ung. precum si mapele mo­­narchiei si a diecesei, cari inca sunt solvite, inse nu le-am capetatu inca, fiindu forte lungi, pre posta nu se potu tra­­mite. Adusam de la Gherl’a in mai multe ronduri cârti scolastice in numeru insemnatu, cari s’au datu pre sém’a scoleloru. In 1863, sub nr. 101, am ordonatu, ca in tote comunele sé se cumpere protocole scolarie, pentru a în­scrie in ac­te ordinatiunile mai innalte si a insemna veni­­tu­rile si spesele scolei unde voru fi. In 1863, sub nr. 118, m’am rogntu de vin consist, dieces, pentru edarea unei cârti de rogati lui, carea avendu-o pucinii prunci esîti d’in scol’a de tote dîrele se nu uite cetirea si care, sub titlulu „anghir’a mantuirei“, mai tardîu „Lumin’a credintiei* s’a tiparitu si s’a adusu si aici inca in numeru frumosu. Am tienutu conferintie docentîale in 8. oct. 1863. la scaldele Bicsadului, in 2. iuliu 1864 in Kacsi’a, in 12. augustu 1865 in Vam’a, in 27. decer­­vre 1866 in Negre­sei , in 27. decer­­vre 1867. in Turu , in 4. iuliu 1870 la scaldele Turului insufletîndu pre unii docenti spre împlinire consciintiosa a deferintieloru loru, si tramitiendu protocolele conferintieloru cu multe proiecte salutarie la ven. consist, diecesari. Dela judele cercualu, la recercarea preo­­tiloru tractuali, s’au estradatu mai multe ordinatiuni in pri­­vinti’a scoleloru si a invetiamentului, inse nimenea nu le-a esecutatu. De la inspectorele civilu cottense au venitu la ordinatiuni la antisttele comunale, despre aretarea prunciloru obligati la scola, despre pedepsirea (de la 50 cr. pâna)la sfl. ce­loru renitenti, despre provederea scoleloru coress. cu tote cele necessarie si despre învetiatur’a adultiloru. Scolele confess, tract- au fostu, apoi visitate si de unu comissariu scolasticu, si totu si antistiele comunale si poporulu in caus’a scolara n’a facutu nimic’a. Relativu­ la scol’a mea confess, am facutu urmatoriele: In urm’a ordinatiunii ven. consist, de sub nr. 1364 d’in 1868, sub nrii 100 si 148 d’in 1868 si 32, 64 si 70 l’in 1869 am aretatu absentiele la judele cercualu, dechiarandu-i, ca de cum­va nu va face descusetiunile necessarie cu prun­cii si amble la scola, lu voiu aretu la locurile mai innalte Dinsulu a facutu, inse ordinatiunea lui nimene n’a esecuta­­tatu-o. Intielegandu eu acést’a, mai tardin propria auctorita­­te am inceputu a pedepsi pre părinții renitenti si d’in pe­depse scol’a mea are acum 180 fi. v. a. Am cumperatu d’in banii scolei 40 Abecedarie, 5 tablitie ceruse, protocolu pentru în­scrierea ordinatiuniloru scolare, papiru si alte trebuinfiose. La scol’a dominecala ambla pana la 100 de tineri, inse la sco­­l’a de tote dîlele 20—30 de prunci. Primindu admonisiune de la inspect, cotinsu despre acést’a, indata am relatiunatu la ven. consist, dieces, si am intrebatu ca, nefiindu aici fundu scolariu si tienendu-se prelegerile in cas’a besericei, poté-voiu edifică scol’a cea noua pre fundulu acelu­a, seu comun’a conf. va fi detoria a cumperâ fundu si a edifică scol’a ? si sub nr. 987/671—1871 am primitu respunsulu, că d’in fundulu besericei se pote dă locu de scola atât’a, incâtu să fia si pentru scola de pomenitu, era comun’a va fi de­toria să platesca loculu acelu­ a besericei. Scol’a acesta inca in anulu trecutu am voitu a o edifică , inse edificandu si casa parochiale de petra, cu doue lucruri asile mari nu am invinsu, dar’ in anulu curinte nesmintitu si neamenatu se va edifică. JDreptu cu sum’a susu­ atinsa de 180 fi.­e pucina spre scopulu acestu­a, inse de ni va ajută Ddieu vomu procură de pre unde si cele­lalte spesse neces­sarie. Scole noue se voru mai edifică in anulu cuvinte in Vam’a, Turu si Negresei, unde inca in cesti duci ani d’in urma s’a edificatu­ si cas’a parochiala de petra. In Prilogu scol’a cea noua s’a edificatu. D’in raportulu acestu­a, basatu pre acte oficiale, se adeveresce ca, daca se v.i intemplă, ce eu nu potu crede, că statulu magiaru să ocupe scolele nostre confessionale, la aceea nici eu, nici onorab. cleru tractualu nu amu fi de vina], câ­ci precum eu, asie si on. cleru tract­­ui­ amu im­­plenitu detorinti’a cu conscientîositate in privinti’a scole­loru confess., si asile vin’a voru portă-o antistiele comunale, senatele scolarie si poporenii, cari in interessulu sustienerii scoleloru conf., contr’a atâtora ordinatiuni mai innalte, eele­­siastice si civile, nu vreu mai nim­icu a face ; va fi mai în­colo de vina inteliginti’a nostra tractuale, care in­adinsu vrb sle perdemu scolele conf., că asié dinsii se pota remané in gratî’a stapaniloru dîlei, si pota fi judi si notari ; va fi de vina juredictiunea politica, carea face numai batjocura cu scolele nostre confess, si cu partenitorii aceloru­a; in fine va fi de vina sistemulu guvernamentalu, care voiesce a pro­pagă magiarismulu si in interessulu acestu­a in a. 1870 s’au dechiaratu de scole comunale 179 scole confess., era in a. 1871 s’au admoniatu 1862 scole confess, fara deose­bire de relegiune — si asia se pote­c mai tote scolele ro­mane, spre a satisface legii scol., se voru dechiară de co­munale, ceea ce se vede si d’in vorbirea ministrului de cul­tu si in str. publica, tienuta in sied. dietei de la 22. dec. a. r. Mai departe d’in acestu raportu se vede, cu coresp., a că­rui relatiune despre scol’a sa cont. inca se afla intre cele citate de mine, aici dîce cu antistiele corn. si poporulu­i de vina, era in publicitate numai pre mine singuru me in­­vinovetiesce, ceea ce la ven. consist, dieces. n’a cutezatu a insciintiă, sciindu câ înaintea ven. consist, este conoscuta ac­tivitatea mea in privinti’a sustienerii scoleloru confess. ; dsa dîce „câ aici n’ai vedé o coferintia docentiale,* si totu­si de la 1863 incoce s’au tienutu o asemeni conferintie , mi-im­­puta mai departe „câ siedu a casa si fumezu,* si dsa bi­ne cunosce ocupatiunile mele, scie câ n’am siediutu si fuma­­tu, ci am edificatu casa parochiale de petra. Eu cu totu dreptulu am presupusu despre dinsulu atâtea reutate, câ iu diurnalu romanu sé me acuse, ca lucru in interessulu ma­­giariloru, era a­casa dîce pote, câ sum daco-romanu, sum inimicu alu magiarilore. Tote acestea le voiu îndreptă cu alta ocasiun­e prin date autentice si fapte intemplate, totu­­odata voiu combate tote punctele articlului d’in nr. Îl8, a tr. alu „Federat.* si voiu descoperi d’in Tier’a-Oasiulu multe lucruri forte minunate si curiose, care numai aici se potu intemplă, fiindu-ca numai una tiera a Oasiului e pre rotogolulu pamentului. Alessandru Erdosiu, m. p. protopopu rom. alu tract, Tier’a-Oasiului. 50_ _ , Uniador’a, 8.Jauru, 1872. Domnule Redactore ! Uuu lucru forte neplacutu este in totu casulu, daca cutare omu (fia d’in negandire, seu — ceea ce este si mai reu — d’in malitia) te trage in publicitate si te silesce mo­­ralicesce a te aperă contr’a moriloru de ventu, contr’a scor­­nitureloru nedemne de omeni onești. In corespundinti’a Dv. doito D­e­v’a, 12 ian. 1872, suscrisa de „unu romanu“ si publicata in „Federat.“ nr. 5—605, 12/24 ian. 1872, column’a 3-a, colon’a 1. si 2-a, la alinea 17-a se dîce, cum­ ca dlu C i­a c­­­a n­u — invitatu prin dlu Fagarasiu ca se abdica de oficiulu la care fu alesu — ar’ fi respunsu : „numai atunci voiu abdîce de postulu meu, daca tota inteliginti’a romana d’in comitatu me va provocă in scrisu si daca acésta provocare o va suscrie si H­o r s­­­a si Danila, c­a­r­i s’a­u dechia­ratu in scrisu comitelui, câ dacai va a­p­­­i­c­a l­a v­r­e-u­nu p­o­s­t­u, d’i­n­s­i­i voru tre­ce in partea guvernamentale.* Daca ar’ fi cetitu cuvintele citate numai acei­a,­­cari me unoscu destulu de bine, asia află de prisosu a ve in­­commodă cu vre-unu cuventu , inse fiindu-câ de securu le­­au cetitu si alții, cari nu me cunoscu mai de aprope, si innaintea caroru­a inca nu voiu să aparu — cu atâtu mai putieuu să concedii că alții se me arete — câ sum altu-felu de cum sum, si se-mi atribue fapte cari sunt străine de mine ; mai departe fiindu-câ, ori­cum, purele inventiuni nu trebue lasate, ca cine­va se le pota luă de bani buni, cu părere de reu me vedu necessitatu a vo rogă cu totu respectul­u si binevoiţi a dă locu, in pretiuitum­ diurnalu ce redigeti, la urmatori’a deslucire : Putienu după implenit’a restaurare a cortului Hiuiado­­rei — la care frații unguri au mai datu o dovéda splendi­da, cu poterea, ce sortea li-a jocatu-o pre mana, o sciu fo­losi numai in interessulu loru, era pro romani­i considera frați si egali cu dinsii numai candu e vorb’a de greutati, de sarcine, — si innainte de publicarea corespundintiei DV. d’in D e v’a, — mi a ajunsu si mie la cunoscintia faim’a despre presumptivulu respunsu alu dlui C­­­a c­­­a n­u ; da­ra — pote d­in caus’a câlii ce a facutu până la mine — acelu respunsu se afirmă a fi fostu mai cornuratu, de cum lu publica „unu romanu.“ Destulu de susceptibile facia cu asemeni lucruri, n’am intardîatu a cere deslucire de la dlu C­­ a c­­­a n­u, adre­­sandu-i urmatori’a scrisore : „Stimate Die ! Intre alte suferintie destulu de grele, ce o anima curata romanesca trebue sa suporte in impre­­giurarile actuali, pre vitrege pentru romani, mi se raporta, ca la dta s’a vîritu in gradu mai mare că pana acu si pe­­eatulu de a se calumină fraţii de unu sânge unii pre alţii, fara totu temeiulu, spre bucuri’a adversariloru noştri politici seu chiaru la sumuitarea acestoru­a. Ci să abstau de la asemeni consideratiuni generali si descriere de sentieminte, cari le presupunu accessibili, ba chiaru inerinti si animei dtale si se veniu la lucru. Mi se spune, cum­ câ dta ai fi dechiaratu innaintea in­­trelegintiei romane, întrunite in Dev’a cu ocasiunea restaura­­rei cortului „ c u m-c­â eu rogand u-m edecom i­­tele suprem­e, ca s­a-m idée unupostu (!) asiu fi promis­u, ba i-a si u fi datu reve­r­­su(!!)câ dac­a-m­i vadă, voiu fi pururea pre partea unguriloru (!!!) si câ ai dovedi des­pre acéstea.“ Daca asiu fi convinsu, cum­ câ­nta intr’adeveru ai dîsu cuvintele citate, atunci nu te-asiu incommodă cu aceste sîruri, — ci fiindu-câ esperinti’a m’a invetiatu a nu fi prea­­eredulu ; fiindu-câ sciu, câ sunt multi omeni, cari inventez» o mintiuna si apoi o vîra in manec’a altui­a ; mai departe, fiindu-câ ori­cine să fia inventatu acea faima fara de neci o base, eu sum detoriu existimatiunei mele personali, onorei si caracterului meu nationale, cari mi-sunt mai scumpe de

Next