Federatiunea, februarie 1872 (Anul 5, nr. 9-19)
1872-02-14 / nr. 13
Lacramti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in Strat’» tragatoriului [Lovászutcza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decâtu numai de la corespondintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Mr. 13613. Pest’a, Mercuri, 2./14. febr., 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXIL Diurnaiu politicu, literariu, comercialu si economicu. La esi Mercuria. Vineria si llomioee’a. Pretiuia d.i Prenumeratiou* t Fre trei lune . . . 3 a. v. * Pre dese lune. • . 6 „ „ » Pre anulu intregu • 12 „ „ . Pentru Huiuaui’a : prea întregii 30 Fr. 30 .Lei u „ 6 line 1« „ a» IS ’ ■ „ « 3 — 8 „ 8 Pentru bisertiani : 10 or. de linia,ai 30 or. taos’a tiui loiale pentru nesoe-oare publicaţii me aeparatu-In loculu deachiau 20 or. de linia. Unu e complariu costa 10 or. Reflessiuni la articlulu rCe e de facutu“ allu Dlui Iosiu Hossu, consil. supr. la curtea de comptabilitate. -----------Quaenam ista jocandi Saevitia ? Afara de cellea ce dissessem in Nr. 5. „Fed.“ curp. an. pres. am mai avutu si alte cuvinte pentru cari publcai articlulu Dlui I. . H. . — Sunt multi omeni, cari tr cu de intellîgenti, cari pretindă a avé principiele, convicţiunile lor, cati dîcu ci mai nainte d’a crede, d’a primi opiniunile altuia, se puau a le cerne, a le scarmena bine si cu tote acestea nu sunt feriţi de rugin’a peceatului originale, inerinte educatiunii nostre politice, forte neglesse d’in caus’a opressiuniloru seculari, adeca peccatulu d’a fi inca „autoritari.“ Candu unu demnitariu, unu functionariu mai inaltu, vulgo unu „domnu mare„ dice ori affirma vre unu parodossu câtu de incornuratu, se afla omeni, cari ikra a cerceta, li-o cridu pre parola numai in poterea positiunii lor ; era insi si domnii autoritari, cunoscându acesta slăbițiune omenesea, speculedia asupr’a ei si cerca a se impune si a impune opiniunile loru mai multu prin autoritate decâtu prin rațiune. Occasiunea dara da poté scutură nitieliu atâtu auctoritate câtu si auctoritari d’impreuna cu tote argumintele loru cella retorte, trebuiă gri-mi fia binevenita, pentru ik prevediuii d’in capulu locului ce resultatulu discussiunii va aduce nesmintitu folose eausei nostre natiunali. Mai departe, m’am aflatu îndemnatu a publică artiolulu, pentru ik D. I. . H. rogandu-me si insistandu cu intetîre, mi-a descopertu insusi caus’a, pentru care dore a se publica intr’unu organu nationale oppositionale, si nu intr’unulu d’in cellea doue organe romanesci guvernamentali, si aceea este ca publiculu cetitoriu allu acelloru doue organe ar’ fi si dealtmintreaprelispusu (?) pentru doctrinele cuprinse in articlulu amentitu, caci este saturatu de doctrine guvernamentali si contr’a autonomice, precandu cetitorii organeloru natiunali oppositiunali, ne cetindu aCiile organe, n’au occasiune ca sa cunosca si alte păreri, decâtu numai celle ce se propaga in diuamele loru de predilectiune. „Bine, dîssei, voiu publică articlulu, te potu inse assecură cu cetitorii „Fed.“ de lu voiu si ceti, nu voiu gustă doctrinele cuprinse intr’insulu.“ „De nu voiu poté convinge si nu voiu ascultă de cuvintele melle, apoi ecca ti dechiaru ck acestu articlu este cellu de pre urma de la mine si ck me retragu cu totulu de la politica.“ „Fla-ti gur’a de auru dîssei, si dedei man’a ck articlulu va apparé nesmintitu. De la acesta resolutiune a mea nu m’ar fi potutu abate mai multu nici unu considerante, ck ci cunoscindu convicţiunile nu numai a cetitoriloru „Fed.“ ci a intrege intiellegintiei romane (cu pucine esceptiuni sporadice) erim d’innainte convinsu despre contrariulu resultatului ce asceptă D. H . . si astfelu credeamu cu firmitate, ck lamurindu-se bine cestiunea vomu fi feriți de ulteriore superbri cu cestiuni superate, era „Fed.“ va contribui chiaru prin spiritulu de tolerantia, spre a se aplană divergintiele de opiniuni, spre a se essorcisă spiritulu de scissiune si spre a se intai solidaritatea intre Romani, staruindu in viitoriu falangea nationale a se disciplină mai bine, decâtu au fostu in trecutu. Adeseori am fostu — asie dîcundu — oppugnatu de guvernamentalii nostri d’a li deschide locu pentru discussiuni politice in diuariulu meu. Ce minunea lui Ddieu ! — ar’ dîce toti cei ce nu cunoscu bine motivele scelloru domni, — ca guvernamentalii sk aiba ambițiunea d’a scrie in organele nat. opporitiunali ? Cum sk te oppuni la atât’a onore ? Neci minune, neci oi ore nu este acestu fenomen«. Ce este dara ? — Daca cineva cede, ca guvernamentalii nostri prefera a poté propagă doctrinele loru mai bucurosu in organele nat. oppositiunali, d. e. in „Federatiunea“ decâtu d. e. in „Patri’a“ seau in „Telegrafulu Romanu“, caus’a este dora impregiurarea, cu mangiturile antinatiunali alle cellui „Copillu d’in flori“ căruia, — ca toturoru nelegiuitiloru —i este rusîne de tata-sku si tatanesku de d’insulu, abié voru fi gustate de cei 50 de voinici neanumiti si necunoscuti ai misteriosului consorţiu si pote inca pre de asupra de vre o doi trei prenumeranti prinsi cu funea cea autoritaria de birtasiulu guvernului magiam ; — seau cu cetitorii cellui organu allu „Vragitureloru politice“ sunt oiele celle bine assecurate in staulu, precandu cetitorii cei numerosi ai organeloru natoppositionali, sunt oile cel’e raticite, pre cari guvernamentalii, ca buni pastori ce sunt, trebue sa le cerce si sk staruesca a le aduce in staulu la fenulu cellu bunu de munte si la s tunsura. Aceste potu sk fia considtrante secundarie, dar’ adeveratulu motivu după mine este, ce guvernamentalii nostri sunt prea incredinti in poterea doctrineloru ce professidia donmi’a loru, chiaru ca si in grati’a si favorile de cari au parte si in mediulecele de cari credu a poté dispune. — Indata ce oile celle ratecite voru vedé fenulu, se voru intorce numai decâtu in staiulu acestoru pastori, cari nu tundu, neci beli seu oile, ci le ingrasia merku. Atâtu de irresistibile este poterea doctrinei guvernamentaliloru noștri , câtu cetitorii diuarieloru natoppos, numai decâtu după cetirea acelloru a se voru luă fără trovalie după domnii a loru, ca si oile după berbecie cu clopotulu si voru da cu peciorulu in sumutiatorii si agitatorii perpetui, cari nu sciu decâtu il predice resistintia passiva ori activa, dar’ in totu casulu sterpa. Acest’a credemu noi ce este simpl’a si adeverat’a causa. Am plinitu dorinti’a cellui mai guvernamentale d’intre guvernamentali si a „unicului“ amicu allu fusiuni. Transsilvaniei cu Ungari’a seau contrariu — precum insusi se numesce — allu autonomiei patriei salle. Vomu respunde la tote punctele ce D. I. . H. . le crede ponderose. Credemu ca nu va fi atâtu de anevoiosa combaterea loru. Fiindu ck cestiunea despre care se tratedia este de mare importantia, vomu face apoi genesea propagandei asié numitiloru „activisti* autoritari, suscependu firulu intreruptu cu intentiune, allu communicateloru d’in articlulu „Alea jajta est“, după cum am pipaitu eu pulsulu activistiloru si in fine, ca cetitorii, nostri sa vedia ce felu de politica crestinesca urmarescu stapanii nostri si sectarii loru, si cui avemu se ne demu legati de buna voia, fara a fi învinsi moralminte (caci fisice suntemu) voiu impartesc fidelu in liniamentele principali cuprinsulu a doue coversatiuni politice cari le avusemu in 30 dec. 1868 si in 27 iuliu 1872, cu D. conte Iuliu Andrassi, carele mi facuse onorea d’a me pofti la sine spre acellu scopu. Aceste revelatiuni le voiu face si d’in acellu motivu, ck afara de impartesîrile confidentiali ce facusemii unoru amici mai intimi publiculu cellu mare nu cunosce, de câtu amenunte colportate seau allusiuni diurnalistice făcute cu intentiune de insinuări si denunciatiuni. (Va urmă.) noscu reportele Transsilvaniei, si in I fiue infiintiarea universităţii d’in Clusiu. Câtu despre originea acestui memoranda, dinariulu „Magyar Politika“ observa, câ elu a fostu presintatu inca cont. Andrássy, după acea apoi s’a mai modificatu si immanuatu cont. Laugav, se intielege pre caile forte confidentiale, ba se pote dîe de mana amica, ce’a ce appare si d’in impregiurarea, câ elu (memorandulu) e subscrisu si preintatu numai de deputaţii deaebisti, dar’ principiele desfasiurate in elu sunt părtinite si de deputaţii oppositionali. După ace’a dinariulu de mai susu critica d’in punctu la punctu gravaminele deputatiloru unguri ardeleni, caroru a li nega verice importantia, si cu privire la punctulu primu alu memorandului „descurcarea rapede a desdaunarii urbariale“ dece, cu pasagiulu acestu a contiene astu-feliu de dorintia, alu careia subiectii va dieparé mane, poimane de-ora ce ar facea desdaunarii se apropia de resolvere, caci guvernulu ungurescu a adusu inca iu annulu espiratu una lege separata despre regulares si commassarea urbariale in Transsilvani'a, cu care ocasiune s'a trenutu înaintea ochiloru relatiunile ardelene speciale. Introducerea cârtiloru funduarie e aprope terminata. In privinti’a montaaisticei d’in Transsilvania s’au facutu despusetiuni mari, spre es, s’a deschisu graudeosele bâi de cărbuni die petra d’in valea Giiului, cari provedu cu cărbuni tota industri’a de la media di a Transsilvaniei. Organisarea fundului regescu numai pentru ace’a s’a intardîatu până acum’a, pentru ca prudintii si cercumspectii sasi voiau sa prefaca universitatea loru natiunale in una dieta provinciale, acum’a vise, in urm’a presssiunii energice d’ia partea guvernului, in sinulu natiu-* nii sasesci a devenitu dominante alta părere, ai s’a facutu unu operatu suplenitoriu. Câtu despre numirea officialiloru, intru adeveru ardelenii nu se potu plânge (!?) câ li se importa omeni d’in Ungari’a. Universitatea d’in Clusiu se va infiintia de sigura iac» in sessiunea acést’a, fia chiaru si cu amenarea organisârii universităţii pestane. Este aci pre urma despre negligerea Transsilvaniei, ce se imputa in memorandu ? D’in contra, d’in faptele de până acum’a se vede, ca guvernulu si legelatiunea unguresca au desmerdatu forte tare pre ardeleni, si ca Transsilvni’a incepe a deveni unu adeveratu „enfant gata.* Pre terrenulu comunicatiunii ce e dreptu in Transsilvani’a sunt inca multe de făcuta, dar’ ce s’a potutu face, legelatiunea si guvernulu ungurescu au si tacutu, — invetie-se si ardelenii a face si ei de sine ! Se mai accentua, ca in Transsilvani’a esistit interes«« si reporte speciale, cari in mani’a uniunii au a se luă in consideratiune : de candu inse guvernulu a sustienutu comissariatulu regescu chiaru d’in acesta causa, i s’a facutu imputatiuni, ce nu esecuta pre deplinu uniunea ! In fine diuariului Magy. Pol.* nu cerca daca aici pote fi vorba despre negligerea interesseloru sau specialitatiloru uneia sau altei parti transsilvaniane ; in casulu acestua inse de sigura nu deputatii subscrisi voru fi incriminatorii, ci acusatorii voru ajunge pre bancele acusatiloru si pre arenda statului se voru ivi cu totulu alte elemente. Memorandulu deputatiloru deachisti d’iiu Transsilvani’a. Diuariulu „Pesti Napló,“ si după elu tote diuariele unguresti si nemtiesci d’in capitala publicată dîtele trecute unu memorandu alu deputatiloru deachisti d’iu Transsilvani’a presintatu ministrului-presiedinte cont. Melchioru Lónyay. In memorandulu d’in cestiune se accentua reportele speciale si interessele specifice ale Transsilvaniei, formate in urm’a vietiei sale separate de sute de ani, si esprime parerea de reu, că guvernulu cont. Andrássy n’a respectatu aceste interesse speciale, si invita pre ministralu-presiedinte Lónyay a stărui pre terrenulu administratiunii si justiției spre a indrepta câtu mai curundu defectele observate. Cu interessé cari receru mesure si despusetiuni urginte d’in partea guvernului, se insera: descurcarea rapede a desdaunirii încetarea reporteloru urbariale, commassarea, introducerea cartiloru funduarie, promoverea montaniaticei, organisarea fundului regescu, desvoltarea medileceloru de comunicatiune, aplicareft oftic, ialibru carie u Bacsi’a (Tiera-Oanului), 27. ian. 1872. (Pine.) *) Si era ce relatiuni am capetatu de la preoţii tractuali , d’in Calinesei, sub nr. 7, mi se crie „cum ca poporenii de acolo determinatu s’au dochiaratu, cum că dinsii nu voru edifică scola noua, precum am dispusu eu, ci numai cea de facta o voru repară si solutiunea docentului nu o voru redică pana la 200 fi. v. a. precum am ordinatu ci voru remané pre langa solutiunea de până acum. — D’in Negresei, sub nr. 14, „cum cu tote ordinatiunile, ven. Consist, si ale mele emisse in privinti’a scoleloru, s’au puplicatu in beserica, cu on. parecu tote le-a probatu, câte pote unu oniu muncitoriu, aduse de la Gherl’a trei ronduri de catechisme si Abedarie, cari facu necumperate si că n’are câtra cine a-si bate peptulu, pre cine a desceptă, că ei cum ar’ fi intratu satan’a iu dinsii, asia nu folosescu nimic’a invetiaturele si dojenirile.* — D’in Vam’a, sub nr. 20, se scrie, ca preotulu si poporenii, după ordinatiunile mai innalte s’a apucatu de edificarea scolei celei noue, dar’ au fostu impedecati prin judele comunalu, care e fecioru de *) Vedi Nr. trecutu alu „Fed.*